906 matches
-
găsite prin gunoaie și atunci când nu le erau suficiente, au început să scoată parchetul de prin camere, nefiind necesar. Ba mai mult, provocau accidente, copiii și bătrânii nefiind obișnuiți alunecau prin casă. Odată cu venirea primăverii, au părăsit locuințele preferând corturile, slobozi, dornici de a se încadra în legile lor înscrise în obișnuință, transmise din generație în generație. Dreptul de a fi stăpâni pe ei, de a face ce vrea fiecare, respect numai conducătorului lor, BULIBAȘA, conducătorul unic căruia i se datora
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
De propriile-ți succese bucură-te singur...Dacă, eventual, o faci cu asistență, fii rezervat...Ai putea să-i întristezi sau chiar să-i intrigi pe ceilalți. *** Nu intra orbește în conflicte. Vezi dacă nu cumva animalul din celălalt e slobod... *** Să nu-ți ascuți prea tare uneltele tăioase. Există și...autoaccidentări. *** Când tai un pom, omori și o...umbră. *** Omul e legat de locul natal nu pentru că acolo s-a născut, ci pentru că acolo a conștientizat-o pe Mama sa
GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362015_a_363344]
-
Confesiunile sale: „Mă tem că trece Dumnezeu pe lângă mine cu harul său și că nu se mai întoarce”. Atent la mișcările învălurite ale apei harului, poți să prinzi clipa ca pe coada unei comete și să n-o mai lași slobodă, strigând, precum înțeleptul: „Clipă, stai!” Deși unele poezii au tentă de șarjă amicală, ele dezvăluie adevăruri fundamentale despre naștere, viață și moarte, despre timpul care ni s-a dat, despre spațiul acestei trăiri și despre unele coordonate ale vieții sociale
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
naște pe-naltul catarg, / Un altu-ți coboară pe chip”/ Urmând firul liric în acest diapazon, avem in față poezie care înnobilează sufletul și produce emoție estetică. *** In al treilea ciclu poetic, intitulat „Toamna [ la] Grandiflora”, autorul recurge la un limbaj slobod, buruienos, chiar, cu semnificații și trimiteri decoltate, pus pe seama unor eroi lirici „pui de lele”, amatori de licori bahice. Dincolo de aceste inconveniente, autorul face apologia vinului „ de viață lungă” („Rugă”, „Din depărtări””Vinuri bune-n Drăgășani”, „Rugăciune”), realizând o evidentă
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
bucurie a existenței („Revelație”), sentimentul scurgerii timpului în dezavantajul eroului liric și îndemnul stenic la ... prețuirea clipei. *** Cu ultimul grupaj, intitulat cu o formulare blagiană, „Să auzi neauzitul”ne găsim cufundați într-o zonă nepoetică în care limbajul devine prea slobod, cu imagini prozaice și formulări stânjenitoare. Se denaturează și se demistifică puritatea și frumusețea actului iubirii, se ajunge la macularea nobleței erotismului ca sentiment înălțător uman. Dacă în „Distih II”se imaginează o dublă biografie, cu „el înfometat, iar ea
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
unele probleme insolubile ale societății socialiste. În „Convorbirile cu Florin Mugur”, Marin Preda critica anumite aspecte negative ale societății socialiste, cum era agricultura care rămăsese pe spinarea militarilor și elevilor. Și nu numai atât. În cercuri intime el avea gura slobodă vorbind despre culisele ceaușismului. Puteau fi trecute cu vederea aceste păreri infamante ale lui Marin Preda la adresa băieților cu petlițe albastre la veston? Conjunctura le era extrem de favorabila. Aveau acordul cabinetului 2, deoarece soția dictatorului fusese vizată direct în aluzia
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
de cuci și privighetori. Din surâsul sufletului se aud ca-n sărbători cântecele Neamului. Din cântarea Neamului se aud bucuria lui Dumnezeu și a Fecioarei. Din cornișa zării, inima mi s-a deschis ca albia unui râu prin care curge slobod mustul înfierbântat și spumos al Patriei mele. Frumusețea Patriei odrăslește în Calea Mântuitorului Iisus Hristos. De când ne știm, El, e tot mai aproape, El e tot mai Acasă la Noi, în toate gândurile, în toate simțirile, în toate suferințele, în
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
vis, Că-ndemnat de’Ncornoratul Pe cei dragi și i-a ucis. I-a jelit cum se jelește Lacrima șuroi curgea, De huiau de jale munți De durerea ce-o avea. Apoi lângă poarta stânei Creștinește i-a-ngropat Și, lăsând slobodă turma, În cei codri a intrat... ............................ Dragii mei, am o rugare Că poveste n-am sfârșit: Să-mi aduceți o bardacă De vinars c-am obosit Și o țâr’ de-mbucătură Foamea să mi-o ostoiesc Ca povestea, mai departe
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
multe reviste din țară și străinătate. Este prezentă în antologii de proză,poezie și teatru scurt.A publicat volumele de proză :”A unsprezecea poruncă” , „Scrisori netrimise”, „Aceeași lună peste sat” , „Și copiii se îndrăgostesc”. Este membru: al Asociației Culturale „Helis”, Slobozi; al Cenaclului Literar „Mihail Sadoveanu”, Constanța; al Societății Române de Haiku, București; al Asociației Literare „Păstorel”, Iași; al Uniunii Epigramiștilor din România; al Asociației „Din inimă pentru aproapele” a Protopopiatului Slobozia și membru fondator al Clubului UmoriștilorConstănțeni „Prăvălia cu umor
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
lumină, se vede Luna pe cer. Deschid timid poarta-n grădină; a ruginit încuietoarea de fier. Urzicile s-au întrecut cu pălămida, pe lângă gard e numai lobodă; frunza din prun a tocat-o omida, a fost lăsată la gură prea slobodă. Nu-i asta problema cea gravă. O să fie o grădină aleasă: pentru omizi există otravă, iar pentru buieze mi-am cumpărat o coasă. La stupi albinele cad grele, se fac cocoloașe la urdiniș. Probabil e cules: nu se-agită și
ÎN GRĂDINĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366333_a_367662]
-
Atanasie cel Mare, în Cuvântul său la înscrierea Preacuratei Născătoare de Dumnezeu la Betleem, vorbește cu admirație despre smerenia Fiului lui Dumnezeu venit printre oameni pentru a-i ridica din păcate: „Cine nu se va minuna de pogorământul Domnului? Sus slobod, și jos scris în condici! Sus Fiu, și jos rob! Sus Împărat, și jos năimit! Sus bogat, și jos sărac! Sus închinat, și jos numărat între birnici (plătitori de biruri)! Sus având scaun dumnezeiesc, și jos odihnindu-se în peșteră
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iară nu ca în Legea Veche, când pe unele le maănâncă preotul, iar pe altele cel ce nu era preot, așa că poporului nu-i era slobod de a se împărtăși din cele ce se împărtășea preotul. Acestea însă nu mai sunt acum, ci tuturor le stă în față un trup și un pahar... O mie de ani mai târziu, Nicolae Cabasila, vorbind despre Sfânta Împărtășanie în
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
ironie și autoironie, în nota generației anilor '60, comentariul livresc, specific generației anilor '70, dar și adresarea directă, în stilul optzeciștilor: „Umbră a sunetului/ spune-mi tu,/ ce mirare îmi e că sunt plop desfrunzit,/ oră grea, secunda timpului mut ... / Slobod întru vocabula/ imnicului zbor - / iată-mă,/ sunt gloria Clipei: Tăcerea!” Multe poeme stau sub semnul dedicației. Iată, un prim poem închinat lui Nichita: „Nu râd, nu plâng,/ plictisit îndelung/ sub ceardacul divin neaflat./ De aceea te blestem/ să-ți fiu
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
nici ea nu știa, în definitiv nu făcuse nimic rău sau condamnabil nimănui. Totul pleca de la Costache care se lăudase prin sat cu ceea ce nu s-a întâmplat și anume că s-ar fi culcat cu Ana, care este la fel de slobodă la acest gen de aventură ca și surorile sale. - Ce mai faci, mami, mi-era dor de tine și de aceea am venit să te întâmpin la autogară. - Dacă îți era dor cum zici, veneai să mă vezi, doar nu
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
nu e ateu, nu e comunist sau corporatist, nu e mistic, nu e limitat și strâns în chingi dogmatice. Umanismul nostru e liber pentru că e îndumnezeit! Ceilalți de până astazi îl înlănțuiau pe om în toate chipurile; noi îl lăsăm slobod să viseze și să lupte, ca un creator înscânteiat al propriilor lui deveniri fabuloase. Ceilalți i-au exploatat slăbiciunile, instinctele, egoismul, mârșăviile de caracter, subumanitatea etică. Noi îl stimulăm să investească spirit cu generozitate socială, în viitorul urmașilor lui. Ceilalți
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
unele probleme insolubile ale societății socialiste. În convorbirile cu Florin Mugur, Marin Preda critica anumite aspecte negative ale societății socialiste, cum era agricultura care rămăsese pe spinarea militarilor și elevilor. Și nu numai atât. În cercuri intime el avea gura slobodă vorbind despre culisele ceaușiste. Era printre singurii scriitori care vizitase Franța și, împreună cu Eugen Simion, văzuse cum trăiesc capitaliștii. De altfel, Eugen Simion are și o poveste cu Marin Preda cum l-a ocolit tot Parisul pentru a cumpăra o
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
când trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă toți ne învrednicim de aceleași taine, nu ca în Legea Veche, când pe unele le mănâncă preotul, iar pe altele cel ce nu era preot, așa că poporului nu-i era slobod de a se împărtăși din cele ce se împărtășea preotul. Acestea însă nu mai sunt acum, ci tuturor le stă în față un trup și un pahar... O mie de ani mai târziu, Nicolae Cabasila, vorbind despre Sfânta Împărtășanie în
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
cu inocența mea. Dezleg prin roșu, de deochi și-o o stea, Pe fruntea ta. În Martie îți strâng din jur, Dorința și ardoarea mea. Și-a zilelor din șnur! Și vine iarăși clipa, ce calcă egal noaptea În Echinocțiul slobod. Îți mai citesc iar cartea - Zilelor poeme... E-un Mărțișor din soare, Iubirea ta - vioară! E ziua-n sărbătoare! Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: Elisabeta IOSIF MĂRȚIȘOR / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 790, Anul III, 28 februarie 2013
ELISABETA IOSIF MĂRŢIŞOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352089_a_353418]
-
poată Cu munții mei alături, nu am de ce mă teme. La noi răsare românească iarba Și apei care iese din fântână Izvor curat i-e limba cea română Și românesc e plugul și românească-i roata. Și păsări din înalt slobod în aer doine Și fluierul ne plânge sufletul sărman, Mai tare decât piatra-i dragostea de neam Ce n-o învinge focul și n-o învinge roata. Române, când la ceasuri ești de greu Când lacrime îți curg, tu, înapoi
ROMÂNE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355969_a_357298]
-
ori capul pe polița încărcată cu degetare, brățări din tablă și cămile din lemn, însă umbra se târâse mai departe de el, înapoia unei perechi de cercei din sârmă răsucită. Încercă s-o prindă, dar umbra se încăpățâna să rămână slobodă. Ca să nu adoarmă, Ahmed începu să rupă bucăți din sulul de hârtie creponată și să meșterească tot felul de cutiuțe, însă somnul nu-l lăsa defel în pace și-i tot dădea târcoale. Citește mai mult Ahmed stătea rezemat de
IOAN ALEXANDRU DESPINA [Corola-blog/BlogPost/355995_a_357324]
-
ori capul pe polița încărcată cu degetare, brățări din tablă și cămile din lemn, însă umbra se târâse mai departe de el, înapoia unei perechi de cercei din sârmă răsucită. Încercă s-o prindă, dar umbra se încăpățâna să rămână slobodă. Ca să nu adoarmă, Ahmed începu să rupă bucăți din sulul de hârtie creponată și să meșterească tot felul de cutiuțe, însă somnul nu-l lăsa defel în pace și-i tot dădea târcoale....
IOAN ALEXANDRU DESPINA [Corola-blog/BlogPost/355995_a_357324]
-
ori capul pe polița încărcată cu degetare, brățări din tablă și cămile din lemn, însă umbra se târâse mai departe de el, înapoia unei perechi de cercei din sârmă răsucită. Încercă s-o prindă, dar umbra se încăpățâna să rămână slobodă. Ca să nu adoarmă, Ahmed începu să rupă bucăți din sulul de hârtie creponată și să meșterească tot felul de cutiuțe, însă somnul nu-l lăsa defel în pace și-i tot dădea târcoale. - Salam alaikum! îl salută în trecere Abdullah
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
Nevastă, dă-ne și nouă să gustăm ceva că venim de la piață și suntem cam obosiți. Mai târziu când s-a trezit din mahmureală, a văzut că nici bani nu mai avea și nici murături nu cumpărase. Toate îmi sunt slobode, dar nu toate zidesc. Toate îmi sunt slobode, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva. Un animal de povară dacă primește tainul și este pus la muncă, muncește. Altminteri mănâncă, doarme și ... se baligă. Lui nu i se cere
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
că venim de la piață și suntem cam obosiți. Mai târziu când s-a trezit din mahmureală, a văzut că nici bani nu mai avea și nici murături nu cumpărase. Toate îmi sunt slobode, dar nu toate zidesc. Toate îmi sunt slobode, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva. Un animal de povară dacă primește tainul și este pus la muncă, muncește. Altminteri mănâncă, doarme și ... se baligă. Lui nu i se cere mai mult. Cu cât mai mult se deosebește
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
de parcă scârba asta ar fi și bună cu adevărat!) sau de a ne interna într-un spital dintre cele scăpate de la reformarea-transformarea în creșe pentru bătrâni. Ne lasă întreg și dreptul la greve, la ocări, la „pupat piața endependenței” cea slobodă la gură ... Atunci să ni-i auzi pe-ai noștri tineri! Pentru că, află Nene Iancule, că, deși rămași un stupid people, la limbi străine (de bunul simț) nu ne întrece nimeni! La fiecare treaptă a scării blestemate avem purtători de
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]