592 matches
-
În schimb, îi spuse, în grabă, lui Toshinaga să conducă musafirul în bucătărie. După ce-și puse fiul să alerge pe urmele lui Hideyoshi, porni grăbit pe coridor, să-și avertizeze soția. Cei mai surprinși dintre toți fură bucătarii și slujnicele. Se pomeniseră cu un samurai scund - general, se vedea bine - în armură cu mantie de culoarea prunei, intrând nonșalant în bucătărie și strigând ca și cum ar fi făcut parte din familia stăpânului: — Hei! Doamna Maeda e aici? Unde-i? Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Și unii au început să-L scuipe, să-I acopere fața, să-L bată cu pumnii, și să-I zică: "Proorocește!" Iar aprozii L-au primit în palme. 66. Pe cînd stătea Petru jos în curte, a venit una din slujnicele marelui preot. 67. Cînd a văzut pe Petru încălzindu-se, s-a uitat țintă la el, și i-a zis: "Și tu erai cu Isus din Nazaret!" 68. El s-a lepădat, și a zis: "Nu știu, nici nu înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
a zis: "Și tu erai cu Isus din Nazaret!" 68. El s-a lepădat, și a zis: "Nu știu, nici nu înțeleg ce vrei să zici." Apoi a ieșit în pridvor. Și a cîntat cocoșul. 69. Cînd l-a văzut slujnica, a început iarăși să spună celor ce stăteau acolo: Acesta este unul dintre oamenii aceia." 70. Și el s-a lepădat din nou. După puțină vreme, cei ce stăteau acolo, au zis iarăși lui Petru: Nu mai încape îndoială că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
După ce și-a dat bine seama de cele întîmplate, s-a îndreptat spre casa Mariei, mama lui Ioan, zis și Marcu, unde erau adunați mulți laolaltă, și se rugau. 13. A bătut la ușa care dădea în pridvor; și o slujnică, numită Roda, a venit să vadă cine e. 14. A cunoscut glasul lui Petru. și de bucurie, în loc să deschidă, a alergat înlăuntru să dea de veste că Petru stă înaintea porții. 15. "Ești nebună!" i-au zis ei. Dar ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
luăm rămas bun de la călăraș și ieșim în uliță. Mergem încet, în tăcere deplină. Eu mă întreb mereu: „De ce tot timpul a vorbit doar călărașul, iar femeia de lângă el ședea într-o așteptare smerită? Era nevasta lui sau doar o slujnică?” În cele din urmă, i-am povestit și călugărului nedumerirea mea. Apoi nu prea ești deprins cu cele ce se petrec în unele familii, unde...femeia trebuie să-l asculte pe bărbat și să nu iasă în față... Mă minunez
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
poporul a plecat fiecare la casa lui. 20. David s-a întors să-și binecuvinteze casa. Mical, fata lui Saul, i-a ieșit înainte, și a zis: "Cu cîtă cinste s-a purtat azi împăratul lui Israel descoperindu-se înaintea slujnicelor supușilor lui, cum s-ar descoperi un om de nimic!" 21. David a răspuns Micalei: "Înaintea Domnului, care m-a ales mai presus de tatăl tău și de toată casa lui, ca să mă pună căpetenie peste poporul Domnului, peste Israel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
lui, ca să mă pună căpetenie peste poporul Domnului, peste Israel, înaintea Domnului am jucat. 22. Vreau să mă arăt și mai de nimic decît de data asta, și să mă înjosesc în ochii mei; totuși voi fi în cinste la slujnicele de care vorbești." 23. Și Mical, fata lui Saul, n-a avut copii pînă în ziua morții ei. $7 1. Cînd a locuit împăratul în casa lui, și cînd i-a dat odihnă Domnul, după ce l-a izbăvit de toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
David, și spuneți-i: Nu sta noaptea în cîmpiile pustiei, ci du-te mai departe, ca nu cumva împăratul și tot poporul care este cu el să fie în primejdie să piară." 17. Ionatan și Ahimaaț stăteau lîngă fîntîna Roguel. Slujnica venea și le aducea știri, iar ei se duceau să dea de veste împăratului David; căci nu îndrăzneau să se arate și să intre în cetate. 18. Dar odată i-a zărit un tînăr, și a spus lui Absalom. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
casă pe mama ei sau dacă mama ei a fugit de acasă. Oricum, fata nu mai are un cămin. Mama o ia cu ea pe fiică. Merg pe jos din stradă în stradă, din oraș în oraș. Mama lucrează ca slujnică. Spălătoreasă, un grad inferior fetei de la bucătărie. Mama lucrează acolo unde ea și fiica ei primesc un locșor în care să doarmă noaptea. Adesea, mama pleacă noaptea în mod misterios. Când se întoarce, de obicei se ivesc zorii. Mama nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
discute despre lupte. Eu trebuie să pun mâncare pe masă și merg la război în bucătărie. Uneori, mă ajută un bucătar sau gărzile. Însă este treaba mea să fac curățenie după aceea. Joc un rol ciudat: o regină care e slujnică. La congres, Mao e ales singurul conducător al Partidului. Liu Shao-qi, care a contruit rețeaua comunistă din teritoriile albe ale lui Chiang Kai-shek, este votat ca al doilea șef. Vicepreședintele Liu Shao-qi l-a lăudat călduros pe Mao în discursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
au fost create inițial pentru ea. Vrea să-i spună de apelurile telefonice primite de la agenții lui Jiang Chiang, în care i se cere să-și „numere zilele”. Însă nu poate da de Mao - telefonul ei a fost deconectat și slujnicele ei au dispărut. Asupra minții lui Shang-guan sunt aruncate umbre. Își simte propriul sfârșit. Își închipuie râsul Doamnei Mao, în vreme ce recită niște versuri din secolul al treisprezecelea. Brusc, Fetele care culeg flori au dispărut din raza privirii. Să vizitez locurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
spus. Și ea m-a Întrebat care-i poziția de-mi place mie. I-am spus - n-a Înțeles; a zis că nu-i bună. În altă zi mă Întreabă cum a fost cu Tecla, ce mi-a făcut mie slujnica, de-a dat-o mama afară? Îi spun că, În primul rând, n-a fost, cum spune ea, ca pe la ei, slujnică, ci fată-la-noi; În al doilea, că nu se cade să spun ceea ce nu se cade să spun - așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu-i bună. În altă zi mă Întreabă cum a fost cu Tecla, ce mi-a făcut mie slujnica, de-a dat-o mama afară? Îi spun că, În primul rând, n-a fost, cum spune ea, ca pe la ei, slujnică, ci fată-la-noi; În al doilea, că nu se cade să spun ceea ce nu se cade să spun - așa mi-a spus Tecla, dacă m-o-ntreba cineva; În al treilea, legat de primul: dacă ea, domnișoara zice că Tecla-i slujnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
slujnică, ci fată-la-noi; În al doilea, că nu se cade să spun ceea ce nu se cade să spun - așa mi-a spus Tecla, dacă m-o-ntreba cineva; În al treilea, legat de primul: dacă ea, domnișoara zice că Tecla-i slujnică, atunci nu se cade ca ea, și domnișoară și Învățătoare și din Ardeal, să știe ce știu fetele-de-la-noi, de le zice ea slujnice. Și domnișoara zice că de ce să nu se cadă: basarabence, ardelence, slujnice, domnișoare, fetele-s la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dacă m-o-ntreba cineva; În al treilea, legat de primul: dacă ea, domnișoara zice că Tecla-i slujnică, atunci nu se cade ca ea, și domnișoară și Învățătoare și din Ardeal, să știe ce știu fetele-de-la-noi, de le zice ea slujnice. Și domnișoara zice că de ce să nu se cadă: basarabence, ardelence, slujnice, domnișoare, fetele-s la fel făcute - să mă uit eu bine la ea, să-i spun dacă nu-i făcută ca și Tecla. Eu spun că n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ea, domnișoara zice că Tecla-i slujnică, atunci nu se cade ca ea, și domnișoară și Învățătoare și din Ardeal, să știe ce știu fetele-de-la-noi, de le zice ea slujnice. Și domnișoara zice că de ce să nu se cadă: basarabence, ardelence, slujnice, domnișoare, fetele-s la fel făcute - să mă uit eu bine la ea, să-i spun dacă nu-i făcută ca și Tecla. Eu spun că n-am văzut-o cu ochii trupului, că era-ntuneric și pe cuptiori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
netedă, și Îl oferă bărbatului ei, ceea ce, În limbajul fructelor, Înseamnă „un sărut, numaidecât”. Omar se apleacă spre ea, buzele li se ating, se Îndepărtează, se ating din nou, se desfac și se contopesc. Degetele li se Împletesc, sosește o slujnică, se desprind fără grabă, apucându-și fiecare cupa. Djahane surâde și murmură: — De-aș avea șapte vieți, mi-aș petrece una lungită, În fiecare seară, pe această terasă, aș bea din vinul acesta pe divanul cel moale, mi-aș cufunda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
dispărut pe lungul coridor, slab luminat, când, dintr-odată, izbucnesc țipete, chemări În ajutor și hohote venite dinăuntru. Intrigați și neliniștiți, ofițerii, care n-au putut să se abțină să nu pătrundă În zona interzisă, se izbesc de o bătrână slujnică vorbăreață: tocmai a fost descoperită, moartă În patul ei, Terken Hatun, având alături unealta crimei, perna mare și moale care a Înăbușit-o. Un eunuc cu brațe puternice a dispărut; slujitoarea Își aduce aminte că acesta fusese introdus În harem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
păzită de jandarmi sau armată. Porunci deci să puie caii imediat. Stăteau cu toții în cerdac, așteptând să iasă trăsura și cerând în răstimp de la Dumitru Ciulici amănunte. Doamna Platamonu se mai învîrtea prin casă, plângând și dând mereu în grija slujnicelor să ia seama și să-i apere lucrurile, că pe urmă nici ea n-are să le uite pe ele. Dumitru, învîrtind căciula în mâini, tocmai spunea lângă scară că lespezenii sunt liniștiți și le pare rău că se amână mereu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
doftorii! Nu mai râse nimeni. Toți se uitau cum se așează arendașul în trăsură, ținând mereu pe brațe pe Aristide, cum îi învelește doamna Platamonu și cum apoi se urcă pe capră, lângă vizitiu, cum Dumitru Ciulici și cele două slujnice se sileau să le fie de ajutor. Apoi caii porniră spre poartă. Trecând pe lângă grupul de țărani, Platamonu, cu ochii plânși și glasul amărât, strigă: ― Lasă, Chirilă, că Dumnezeu e sus și are să te bată mai rău de cum m-ai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
plecăm cu mâna goală!... De ce foc, fraților, mai bine să ne luăm fiecare, că-s pline hambarele!... Dumnezeu și Maica Precista!... Hai, băieți, nu pregetați!... Ce ți-e frică, Ioane, că nu mai sunt boieri! Unul năvăli spre cerdac unde slujnicele dereticau lăcrimând. Ceilalți, ca oile, năvăliră după el. Femeile fugiră în casă cu țipete de spaimă. De pe uliță soseau mereu alți țărani care prinseseră de veste că se strânge lumea la curte. Cei pătrunși în casă se înverșunau lărmăluind și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
s-o apuce pe drum, ci prin grădini și peste câmp, fiecare cu câte o bocceluță în spinare. Vreo doi oameni i-au întîlnit, dar i-au lăsat dracului, că prea erau speriați. În casă rămăsese numai o toantă de slujnică să păzească averea ce și-o încherbălise Bîrzotescu de când a fost mutat aici goluț și sărmănuț de-ți era mai mare mila... Ignat Cercel intră în ogradă și merse glonț la cotețul în care grohăiau și guițau trei porci. Slujnica
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
slujnică să păzească averea ce și-o încherbălise Bîrzotescu de când a fost mutat aici goluț și sărmănuț de-ți era mai mare mila... Ignat Cercel intră în ogradă și merse glonț la cotețul în care grohăiau și guițau trei porci. Slujnica încă nu le dăduse de mâncare. El îi scoase binișor afară, îi cântări, își alese pe cel mai grăsun, îi înnodă ștreangul de piciorul dinapoi și-l porni spre portița rămasă deschisă. Slujnica, nemaiauzind guițatul obișnuit de dimineață, ieși repede
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în care grohăiau și guițau trei porci. Slujnica încă nu le dăduse de mâncare. El îi scoase binișor afară, îi cântări, își alese pe cel mai grăsun, îi înnodă ștreangul de piciorul dinapoi și-l porni spre portița rămasă deschisă. Slujnica, nemaiauzind guițatul obișnuit de dimineață, ieși repede din casă cu o strachină de porumb în mână. Ignat, fără nici o vorbă, îi înhăță strachina și o luă înainte scuturând boabele, iar porcii după el. Toantă, dezmeticită, începu să țipe: ― Aoleu! Săriți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
îmbrăcase ca o femeie, ceea ce îmi făcuse atât de rău, încît când l-am văzut m-am sprijinit de perete. Cât privește fetele din clasă, ele formau pentru mine o masă aproape nediferențiată. Totuși era una Farcaș, cu mutră de slujnică, foarte preocupată de revistele de modă, era alta care, nu se știe de ce, pretindea să i se zică Vasile, mai era și una, foarte stranie, un fel de frumusețe de mahala cu ceva naiv-pervers în ea, un fel de lebădă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]