1,517 matches
-
ia la trântă cu cea mai dificilă și complexă formă fixă a speciei lirice, scriind în prima strofă din Sonetul I (precedat de gravura Abondanza, flancată de două coloane ale Abundenței urcând spre ceruri): ,, Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea,/ Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura sufletului nu mă minte!’’. Vă rog să rețineți că primul cuvânt așternut pe hârtie, în acest album, coincide cu acela care dă titlul cărții: FiinD... Fiind ecou sacrelor Necuvinte - poate că
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
inimii. Ritmul însuși al vieții, respirația, bătaia inimii, este ceea ce se roagă în ei sau, mai curând, în perspectiva începutului și sfârșitului, se recunoaște ca fiind rugăciune. Dar, îndeosebi în zilele noastre, aceasta nu trebuie voit, ci descoperit printr-o smerită lepădare de sine, într-o încredere deplină, prin har. „Atunci când Duhul Se sălășluiește în cineva, acesta nu se mai poate opri din rugăciune, căci Duhul nu încetează de a Se ruga în el. Fie că doarme sau este treaz, rugăciunea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
un „buchet” de fapte strâns legate cu firul de cicoare al dragostei de Dumnezeu și de semeni și să ni se prezinte ca parte a întregului Ecleziei!... Tendințelor bine cunoscute de instituționalizare sau elitism, tinerii creștini trebuie să le opună smerita participare la suferințele, încercările și bucuriile celor mulți, acceptând să aibă puterea și capacitatea de a dori să rămână mereu tineri, pentru a putea avea interesul și entuziasmul de a fi permanent în comuniune cu oamenii, în și prin Biserică
ASCOR – Filiala Oradea, la douăzeci de ani de existenţă [Corola-blog/BlogPost/93045_a_94337]
-
fim recunoscători celor care ne-au învățat, ne-au îndrumat și ne poartă de grijă și să nu-i judecăm pe cei care nu au putut fi alături de noi atunci când aveam nevoie!... Întâlnim, deseori, foarte multe categorii de tineri: unii smeriți, alții orgolioși sau nerăbdători, unii foarte entuziaști alții foarte timizi, cu prejudecăți ori fără și fiecare vine cu viața sa personală și cu o anumită personalitate pe care noi, acolo unde este cazul, suntem chemați să contribuim la încreștinarea, la
ASCOR – Filiala Oradea, la douăzeci de ani de existenţă [Corola-blog/BlogPost/93045_a_94337]
-
selecta câteva așchii de lumină. Înainte de toate, motoul, din Fericitul Augustin: ,,Înțelepciunea adevărată nu stă în discuții și vorbe învățate, ci în smerenie”. Apoi, finalul șapoului: ,,se cuvine ca măcar acum să fie întru totul lăudată această tăcere și viețuire smerită și nerisipită a celui care a fost Părintele Arhimandrit Vasile Prescure”. În finalul celui de-al doilea paragraf, George Crasnean precizează: ,,Grăind înțelept la căpătâi despre însingurarea și smerenia lui, Preasfințitul Gurie al Hunedoarei (care i-a fost elev la
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
un strujan gros de floarea soarelui Când a văzut care e pricina “cataclismului”, a început să croiască în dreapta și în stânga cu strujanul, de sărea miezul din el. Iar noi? Ca niște guzgani opăriți săream peste bănci, pe sub bănci, așezându-ne smeriți, cu mâinile la spate, fiecare la locul lui, ca și când în poziția asta de nemișcare am împietrit de ore întregi, așteptând cu dor și jale să îmbucăm feliile de învățătură pe care nimeni nu ni le oferea. Doamne, cât de însetați
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
stare de calm. După câteva secunde a șuierat. - Ia veniți voi, mă, la tablă! Amândoi am îngăimat ca doi tâmpiți. - Cine, noi? - Da, voi! Toți din clasă au izbucnit în hohote de râs. Am ieșit la tablă pleoștiți și foarte smeriți, ca niște bieți școlari cuminți, care nu înțelegeau de ce sunt învinuiți. - Ia spuneți, mă, ce sunteți voi? Tauri, berbeci?... Ce vă uitați la mine ca niște oi capii? Într-adevăr, și eu și Țuțu îl imploram cu priviri de ovine
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PRIMĂVARA FIINȚEI Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017 Toate Articolele Autorului Zăpezi topite în abisuri, renașteri și emoții infinite, înalte zboruri pe aripi de fluturi, verde virgin din ramuri smerite, înmuguresc lăstarii de iubire, Primăvara zglobie ne robește, valsează luna de fericire și răsăritul înflorește. Câmpia de smarald se înveșmântă în verde crud, neîmblânzit, și îngerii de bucurie cântă că firul ierbii din nou a încolțit. De-atâta primăvară a
PRIMĂVARA FIINŢEI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383194_a_384523]
-
iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelații Diamantine”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Familia Ortodoxă” și „Familia Română”. Mai 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerită încercare întru desăvârșirea începutului” - la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu. Octombrie 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerite încercări și începuturi” - la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu. Noiembrie 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „De la începuturi la profunzimi
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
Magic Print” din municipiul Onești, județul Bacău. Octombrie 2015 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Împărtășiri spirituale...”, Colecția „Scrisul de azi”, Editura „Singur” din municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița. Martie 2016 - mi-a apărut, cea de-a douăzecea carte, cu titlul: „Smerite și sincere împărtășiri”, la Editura “Magic Print” din municipiul Onești, județul Bacău. Telefon: 0745/265661 e-mail: stelian gombos@yahoo.com steliangombos@hotmail.com https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Stelian Gomboș - profil de autor - repere, indicii și referințe bio - bibliografice... / Stelian
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
o răsucește în broască și deschide poarta. înainte de a-l lăsa să treacă, Sfântul Petru’ îl mai întrebă: „Și ia spune-mi tu mie, Iovănuț, vrei să-l vezi pe Domnul?”. „Nici nu îndrăznesc să mă gândesc la atâta, șopti smerit novicele, mi-e de-ajuns că pot fi în preajma Lui”. „înțelept ai grăit, copile, zise Sfântul Petru. Nu căuta îndârjit să-i vezi, căci atunci când va voi, ți se va arăta El însuși. Uite, ia-o pe drumeagul ăsta la stânga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ar fi opus rezistență la agresiune. Este evident că acțiunea dramatică provoacă în spectator tulburare și-i activează cele mai bune și mai umane sentimente numai atunci când la această acțiune dramatică participă personaje reprezentând oameni cinstiți și de inimă, oameni smeriți, cu toată suferința pe care ei o trăiesc. (În orice caz, așa percep aceste personaje spectatorii cu suflete deschise și sensibile, acei spectatori care tocmai ei oferă imaginea cea mai clară și mai adevărată a mișcărilor sufletului). Este evident, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
și tipuri de oameni vicleni și răi. Și atunci te întrebi: nu cumva tocmai pedepsirea cruntă, sângeroasă a răilor întru izbânda binelui, la sfârșitul spectacolului, satisface întru totul instinctele de fiară care ne încearcă? Nu ieșim noi oare din teatru smeriți și mulțumiți? Și asta nu pentru că în sufletele noastre n-ar fi apărut nici un fel de sentimente joase, ci doar pentru că aceste sentimente au fost satisfăcute. Care dintre noi n-ar recunoaște cu câtă satisfacție a tușit, când, în actul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
e posibil numai atunci când ești însetat de sânge, când ești stăpânit de ură și de răutate.“ Și, dacă aceste sentimente joase, dezgustătoare au apărut în sufletul nostru doar pentru că au fost zguduite trăirile noastre cele mai umane - dragostea pentru eroul smerit și aflat în suferință -, dacă această animalizare a noastră a apărut din smintirea celor mai nobile sentimente, oare acest lucru nu dovedește clar alcătuirea tulbure și înfricoșătoare a sufletelor noastre? Ia să încerce teatrele să ne prezinte piese care cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
fie viața lui și siguranța acestui trai pe care-l refuzase îi umplea sufletul de dor. — Lumea e aspră și crudă. Suntem aici fără să știe vreunul dintre noi de ce, și mergem fără să știm încotro. Trebuie să fim foarte smeriți. Trebuie să vedem frumusețea liniștii. Trebuie să trecem atât de neobservați prin viață încât Soarta să nu ne bage în seamă. Și să căutăm să dobândim dragostea oamenilor simpli și ignoranți. Neștiința lor este mai bună decât cunoștințele noastre. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de neobservați prin viață încât Soarta să nu ne bage în seamă. Și să căutăm să dobândim dragostea oamenilor simpli și ignoranți. Neștiința lor este mai bună decât cunoștințele noastre. Să fim tăcuți, mulțumiți în colțișorul nostru, blânzi, supuși și smeriți ca ei. Asta-i înțelepciunea vieții. Pentru mine era doar spiritul său înfrânt cel care se exprima astfel și m-am revoltat împotriva resemnării lui, dar nu i-am împărtășit acest gând. — De unde ți-a venit ideea de a te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
lor. Știți că, la noi, când Dumnezeu sosește, busuiocu-n casă crește, iar de cele sfinte vedem cu toții, așa că aproape toate gospodăriile înfloreau într-un dreptunghi de aur, florile de mușcată râdeau înroșite pe la ferestre, femeile și bărbații mergeau la biserică, smeriți și fără păcate... Hâââm... Ei, de n-ar fi așa, nu s-ar povesti. Au mers cei doi cât au mers și, pe un drum, s-au întâlnit cu un om c-o mare mâhnire-n coastă, bărbatul era așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
acesta În vreme ce lipseai Iar eu smulgeam Câte un ac din brazii albi Crescuți în picioarele mele. Orice poveste supraviețuiește Numai dacă nu te mai întorci nicicând Acolo unde ai fost fericit. Și atunci, dacă nu te mai duci acolo, Timpul, smerit și evlavios Ca preotul de la Mănăstirea Tanacu, Îți înfige cuțitul În osul de lut Îți înșurubează ace de brad în adânc, Doar ca să dispari. Și să rămână Povestea aia. Știi, dacă am desface corpul uman în elementele chimice din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Toți bărbații ăștia erau mai puternici și mai motivați decât el. * Maica Tereza apărea cu regularitate, la orele 18.00, cu aura strălucitoare și scăunelul pliant. În cele două luni de vizită zilnică nu le adresase nici un cuvânt celor doi smeriți, care erau ocazional trei cu gardianul, unul masiv pe care-l părăsise nevasta. Nimeni nu știa cum reușea Maica să intre în închisoare. Pușcăriașii din celelalte celule începuseră să bârfească, zicând că e cumpărat gardianul. Alții susțineau că sub înfățișarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Ce zici de asta, Anni?! Următoarele premise: 1. cunoașterea excelentă a chimiei, matematicii, fizicii, învățăturilor creștine și 2. cunoașterea excelentă a limbilor germană, engleză, rusă, franceză. Sper ca în același timp să reușesc (ha‑ha‑ha‑ha!) să fiu mereu smerit și modest, dar nu în sensul (nu, nu, așa nu!) de a‑i linguși pe acei oameni care mi‑ar putea face necazuri sau de care aș putea profita, deși ei se opun, în fond, idealurilor mele. Și apoi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și Te-ai născut, Iubire, căldură să aduci în inimi reci. Indiferența lumii încă doare, deși Te-ai ridicat demult la cer, tot mai privești spre pământeni cu milă, cuprinzi în ochi tărâmul efemer. Mai cauți încă loc de găzduire smerit, implori cu suferință-n glas, un colț să-Ți dăruim la noi în suflet și-n inimă un loc pentru popas. Iar Te cobori din noaptea asta sfântă în lumea urii plină de tumult, doar vei găsi locaș pentru odihnă
Poem de Cr?ciun by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83369_a_84694]
-
chip de porumbel. Fiind contemporan cu Mântuitorul, nu mai era nevoie să propovăduiască, ci s-a bucurat de privilegiul dumnezeiesc de a-L arată poporului pe Mesia coborât printre oameni: Acesta este! A trăit în pustie că un monah desăvârșit, smerit, auster în purtare, îmbrăcăminte, hrana, pregătindu-se pentru marea lui misiune. De aceea și Hristos Domnul precizează că nu este om născut din femeie, mai mare ca el. Precizând apoi că cel mai mic din Împărăția Cerurilor este mai mare
TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZĂTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364397_a_365726]
-
stâncă Ochi strălucind printre-mbrățișări Rumenă pâine fierbinte, ce satură încă. Zilnic dăruiești iubirea nestinsă, Miresme de flori răspândești peste tot Ne-ncetat izvorăști hărnicia „pretinsă” Și pasu-ți zorește când eu nu mai pot. Iubire, mângăiere, iertare oferi, Sarcini pe umeri, smerită, tot porți, Puritate, tandrețe ; nimica nu ceri... Tribut vieții plătești, cum cade la sorți. Ești trează, femeie, când zorii mijesc Și-alergi până-n seară; și mâine la fel, Iubirea o porți în chipul cel mai firesc Fericit să-ți fie
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
hârzob veniți de sus.) Și cum petrecea Prea Sfântul Cu meseni-n veselie, Vin la masa lui trei fete Să aducă o solie. Și-nclinându-se sfioase La Sân’ Petru înainte, Ziseră toate deodată; - Sărutăm dreapta, Prea Sfinte, Ne cerem smerit iertare, Că aici te-am deranjat, Dar avem solie mare Și nu-i timp de așteptat. Dar era harababură, Că-și dădeau cu toate ghes, Încât bunul Sfântul Petru Nici-o boabă n-a-nțeles.. - Hei, opriți-vă , le zise, Pe
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
-nțeles.. - Hei, opriți-vă , le zise, Pe Cerescul Dumnezeu! Glăsuiască numai una! Ca să înțeleg și eu. Auzind acele spuse Ieși una mai în față ( Cea care a făcut soborul și-avea mintea mai isteață) Și s-apropie de masă Cu smerită închinare: - Luminate Sfinte Petru, Noi venim cu o rugare, C-am rămas nemăritate, Nimenea nu ne-a pețit Și suntem biete-amărâte Și cu sufletul jelit. - Ce rugare? zise sfântul, Spuneți-o, fără sfială Și de s-o putea, om face
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]