330 matches
-
gândi să iasă din sală - dat fiind că stătea la capăt de rând, i-ar fi fost ușor -, dar unde s-ar fi putut duce? Nu Înapoi la De Vere Gardens, evident - cei doi Smith ar fi crezut că se smintise; nu la barul cu ceasul care ticăia, eliminat deja ca o posibilă capcană; nu la clubul Reform, unde nu se putea să nu Îl abordeze vreo cunoștință și să Îl Întrebe de ce nu asista la propria premieră; și bineînțeles nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
însemna în persană, iar Islamul lua aurul tuturor. Douăzeci de ani căutaseră în pământ și în piatră comori, dar și mezii, și ahemenizii lui Cyrus își țineau bogățiile altfel. Dintr-un disc al Soarelui alb, Hamadanul devenise un ban care smintea gândul ayatollahilor. Cele trei inscripții în elamită rămâneau sub ochii căutătorilor precum trei ferestre neluminate. Peste ele, scânteiau blițuri ori se ridicau voci ale acelorași gură-cască ce stăteau la poalele muntelui. Ei erau timpanul tezaurului și Omar îi iubi pe
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
amândoi urmăriți de încurcături și necazuri dacă Zet apărea prin preajmă când aveau treburi. Omar se-ntrista, fiindcă el îndrăgea armăsarul și, alături de mâța Eleonor, îi părea un spirit al lanurilor, al „grădinii arabului“ și al întinsului cvartal de case. — Smintiți superstițioși! spunea Veterinara, priponindu-l sub nuc, tocmai ca nici cârnățarul, nici antreprenorul de morți să nu-l aibă sub ochi. Godun, în schimb, care se îndârjea să ajungă primar, făcuse din el o emblemă electorală și-l pusese în
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
tot ― până în 25 de ani ― și pe figură i se întipărise o expresie încăpățînată. "Asta-i din cauza bărbiei, draga mea. Și-a repezit-o înainte ca un buldog." Îi veni să râdă. Florence Miga își ridică sprîncenele: "Melania s-a smintit! A fost ea ce-i drept totdeauna capie, dar acum parcă a luat-o razna rău". Bătrâna netezi mecanic fața de masă și întîlni mâna profesorului care tresări puternic. Nu-și putea lua ochii de la Dascălu. Chinuia maimuțica de pluș
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pentru nimic în lume n-ar comite o impolitețe, amabilitatea și generozitatea sânt însușirile ei firești, dar la fel de firesc i se pare ca Femeia cu evantai să-i aparțină pentru că pur și simplu tabloul îi place, a făcut o pasiune smintită pentru el și nici nu-i trece prin cap să și-o înfrîneze." ― Vi s-a răcit ceaiul, îl trezi bătrâna. Să vă aduc altul? Maiorul clătină mașinal capul. Cuvintele îi țâșniră singure Înainte de a-și da seama că le
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
că asta e datoria noastră de căpătâi, să trăim, și că nimic nu e mai presus de viață. A cui viață? Suntem ținuți în frâu prin frică, de parcă cine știe ce revelații am putea pătrunde și am strica nu știu ce ordine ascunsă. Suntem smintiți, da, însă altă șansă împotriva evidentei minciuni prin care suntem tratați nu există, spre a fi cât de cât copiii luminii spirituale. Nu suntem pregătiți pentru asta? Nu vom fi niciodată, în felul ăsta. Cu spiritul din mine gândesc toate
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
obraji, apoi, vorbi parca și-ar fi continuat un gând... „ O, Doamne, cât sânt de nevolnic și neputincios!“... Durerea de pe fața ei chinuită, a dispărut pe dată, și totodată i-a revenit viața în obraji și frumusețea, care i-a smintit mințile pădurarului cu un an înainte, când a întâlnit-o în pădure... Puterea dragostei ei pentru el a învins durerea trupească. În timp ce pădurarul își frământă mintea, ce să facă, ce să facă, s-o ducă cu sania la Fălciu, ori
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cea cu vrăjitoarea nu ținuse decât vreo jumătate de an și nu luase niciodată Înfățișarea unei căsnicii de probă), Îmi Închipuiam (gândindu-mă tot la experiența cu vrăjitoarea, la faptele-mi erotice și la eșecurile de după) că numai sexul poate sminti o căsnicie. De obicei, cel extraconjugal. Nici pe departe. Nici un fel de derapaj. Așa că am Început să derapez eu. Aducând eu În discuție sexul, trăgând o concluzie de mamă-soacră: - Lasă, Cristina, nu-s nu știu ce probleme. Cred că vă e destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
bătute în cuie, ca să nu le zgâlțâie vântul, poarta dărăpănată, încăperile goale sau pline de mobile nefolosite. Doar grădina a scăpat de decadență, iar asta s-a întîmplat deoarece, înainte de a se închide în "salonul pendulelor", adică înainte de a se "sminti", cum bombăne Maria, Monseniorul a avut inspirația să-l reangajeze pe grădinar. Clătinîndu-și capul pleșuv, acoperit la tâmple de un soi de puf alb, acesta se plânge mereu că "s-a stricat lumea". Și suferă că, în afara doctorului Luca, nimeni
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
i-a fost mirarea când la pulpa piciorului rănit a văzut o pată... „Ce s-o fi întâmplat cu rana? În momentul când m-o pansat la plecare mi-o spus că rana îi prinsă... De nu s-or fi smintit oasele” - gândea Toaibă îngrijorat. Marandă, ia uite-te aici la picior și spune-mi dacă rana s-o desfăcut. Cu ochii larg deschiși, femeia a privit locul arătat. Fiind neobișnuită cu astfel de răni s-a cutremurat: Nu știu ce să-ți
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cei tineri, da’ cei bătrâni cred că au rămas acasă. Știam de la tata un doctor bătrân care i-o îndreptat o mână scrântită. Numai să mai trăiască. Poate om avea noroc. Și bine ar fi dacă nu s-ar fi smintit vreo așchie de os de la locul ei... Dumnezeu știe, da’ aflăm noi mâine - a încheiat vorba Maranda. A doua zi în zori, Maranda a făcut-o pe gospodarul; a pregătit căruța pentru drum și a înhămat calul. În acest timp
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de furnică. Mâine soarele își va aprinde răsuflarea? Apele au crescut cât marea! În copilărie, Mureșul a înecat satul, să nu mai fie! Poimâine se va schimba vremea, spun vecinii în fiecare zi! Nu ne vom mai trezi, ne-am smintit de atâta nadir și zenit. A rămas doar o lumânare îngenuncheată, lunecând peste zare. Sfârșitul ne smulge din ochi ultimele priviri! Ceasul aduce prea multe știri. Cine mai știe cât din vreme o să mai fie? Rugăciune Vin mereu aici la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
râzi până nu știu cum îi vine să se sprijine de un dulap cam șleampăt de alături...Cum o făcut, cum n-o făcut, da’ l-o răsturnat peste dânsul. Numai nu l-o turtit, dar vreo două coaste tot i-o smintit. O stat acasă o lună de zile, cu oblojeli și descântece. Așa-i păcatul. Când îi să-l tragi, îl tragi și pace. Ori îl ajungi tu, ori te ajunge el - a comentat situația Ion Cotman. Ai un nepot, Pâcule
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ci vorbesc după poruncile celui care știe toate câte sunt și nu sunt! ― Bine, bine, rămâi sănătos! făcu Petre, pornind înainte cu Herdelea și spunîndu-i pe urmă că Anton e un sărman care a fost călugăr pe undeva, s-a smintit, a fugit din mănăstire și acuma, de ani de zile, propovăduiește năzdrăvănii și trăiește din mila oamenilor. Conacul din Lespezi era bătrân, modest și prietenos. În curtea largă, înconjurată de acareturi, stătea stingheră o cabrioletă cu un cal negru. Titu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
aprindă casele din ură că i-ar fi năpăstuit cândva. Și din pricina asta socotea cuminte să-i lase pe săteni să-și facă mendrele, cum îi taie capul. De ce să-și primejduiască dânsul viața și averea dacă lumea s-a smintit? O să-i dezmeticească curînd-curînd stăpânirea și atunci se vor căi amarnic. Până atunci el trebuie să joace cu lupii, ca să nu-l sfâșie. Secretarul Chiriță Dumitrescu, plictisindu-se singur în toată cancelaria, a chemat înlăuntru cele două străji și dezbătea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
el singur la vătășelul Lazăr și l-a luat de piept, să-l dea la o parte, ca să poată intra în casă. Lazăr, mai voinic, era mai-mai să-l biruiască, dacă nu săreau și alți oameni care, după ce I-au smintit pe Lazăr în bătaie, s-au împrăștiat prin toate odăile să strice și să ia ce le poftea inima. Melentie a mirosit până ce a nimerit în cămara plină cu de toate. A încărcat în două coșuri, găsite acolo, borcane de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai dat Străbună Eva, fiicelor matale! Ce, crezi că noi nu știm că te-ai culcat, Cu primul care ți-a ieșit în cale?! Strămoșului Adam, cu mânie Te blestem! Te desfid! Te osândesc! Călcând porunca Tatălui Ceresc Ai fost smintit, mișel între mișei!... (Măcar era ceva de capul ei??) Deznodământ După ce au divorțat, Și bărbatul și femeia, La scurt timp, s-au împăcat ...cu ideea. Unei epigramiste de 1 martie Ești ca o roză prinsă în album, Ce-o fredonezi
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
le atribuie calități total opuse celor reale, anume calitățile unui individ. O atare eventualitate fiind exclusă, a voi să guvernezi majoritatea oamenilor prin mijloace ce le sînt străine și inaccesibile înseamnă a te îndrepta către un eșec sigur. Ar fi smintit să încerci să le reformezi, să le faci altceva decît ceea ce sînt, să pretinzi că le poți schimba psihologia sau că o poți reduce la cea a indivizilor care alcătuiesc aceste mase. La fel, nici legile naturii nu pot fi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pentru că ea face corp comun cu simțul măsurii și al compromisului, cu recunoașterea limitelor puterii fiecăruia, limite a căror pierdere este încărcată de primejdii ce stau să vină. În plus, în starea lor normală, mulțimile etalează toate caracterele absurde și smintite pe care indivizii le manifestă îndeobște în starea anormală de nebunie. Ele au atîtea în comun cu "pensionarii azilelor noastre"241, încît atunci cînd le vedem acționînd în timpul revoluțiilor, al mișcărilor de stradă, cînd le vedem rostogolindu-se la cel
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
suferință. Gândește-te câți sărăntoci vor fi judecați pentru că au crezut în nebunia ta. Nevinovați fiind, i-ai aruncat în cușca leilor. Ai fost în stare să convingi până și câțiva nobili și călugări. Scrisul tău stârnește turbulențe și îi smintește până și pe cei buni. Viața mea de zi cu zi a fost și va fi o tranșee. Libertatea nu este o cucerire veșnică. Trăiesc într-o stare de asediu necesar nu fiindcă aș vrea să repurtez victorii, ci fiindcă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nemilos mulțimea, "această josnică adunătură de cîini": "Voi, oameni ignoranți, mă voi ridica în ciuda imensei poveri care-mi sînteți! Vă veți pleca în fața mea sau voi muri și nu voi suporta mult timp legile voastre care abrutizează..." în ce privește acea expediție smintită pînă la capătul lumii, unde se va sfîrși viața sa, ea nu are, bineînțeles, nici o legătură cu înțelepciunea pragmatică pe care Pinay se străduie s-o impună la vîrful puterii statale. Privind lucrurile mai profund, ca elemente subiacente, cele două
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
noastre la naștere că femeile însărcinate se tem în special de Samca (numită în Muntenia Avestița, aripa Satanei, iar în Bucovina, Spurcata) și dă ca exemplu pe Fecioara Maria, când era însărcinată cu Iisus Hristos. Samca a încercat "s-o smintească", adică "s-o chinuiască". Dar Arhanghelul Mihail a întâlnit-o și a luat-o la bătaie cu un "bici de foc", până ce "duhul cel necurat" i-a făgăduit că nu se va mai apropia niciodată. Samca are 19 si chiar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Decât să dai de pomană la calici sâmbăta, mai bine ceva de băut mahmurilor, marța.” -aluzie satirizantă la viciile preoților, dar și la problemele aduse în discuție, sărăcia și mahmureala; p. 41, r. 23 24 : „vai de cel ce se smintește, dar mai vai de cel prin care vine sminteala” - reluarea ideii biblice care arată că dând curs ispitei ești vinovat, dar o vină mai mare are cel care mijlocește ispitirea. CINCI PÂINI (Anecdotă) p. 42, r. 8 9 : „Pun să
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și geții nu aveau năravul grecilor sau a romanilor de a venera statuile. Iar Herodot ne luminează tărtăcuțele în această direcție: ,,Per-șii, nu aveau obiceiul, să înalțe în onoarea zeilor, nici statui, nici temple, nici altare, din contra - ei socotesc smintiți pe cei care fac astfel, și după părerea mea, aceasta vine din aceea că ei nu cred, precum cred grecii, că zeii adică să aibă forme omenești”. Ați văzut pungașilor cîte parale face toată maimuțăreala voastră materialist-hedonist-consumistă!!! Legenda nașterii lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Dragostea lui o cunoșteau și cei de acasă și pentru ăst lucru tatăl-său, care de altmineterelea era un om vesel și spiritual, i-a dedicat următoarele rînduri relative la femeia ce iubea: „V.....V...../ Tu femeie de nimică / Ai smintit băiatul meu / Blăstema-te-ar Dumnezeu!” Pentru această femeie Eminescu și a comnsumat mare parte din viața sa; pentru această „Minune cu ochi mari și mână rece” a suferind așteptând...” Pentru ca aceste versuri să se fi mai ținut minte prin 1888, după ce
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]