502 matches
-
ajur pe pânză de borangic pentru ii, fie să croșeteze sau să facă dantele, fie să toarcă lână, fuior de cânepă sau in. Lucrul devenea mai spornic și mai plăcut pe fondul cântecelor îngânate în grup sau solo, al ghicitorilor, snoavelor sau povestirilor spuse cu meșteșug și har de băieți. Reprizele de dans, susținute de melodiile în vogă produse de un patefon răgușit întregeau buna dispoziție și farmecul șezătorilor. Băieții mai îndrăzneți și cu intenții de a pune capăt holteirii furau
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Philologie”, „Literaturblatt für Romanische und Slavische Philologie”, „Revue des langues romanes” ș.a. A fost director al revistei „Cultura” (1924) și al ziarului „Drum nou” (1931). A semnat și Sex.Til., Sextil, Dr. Matei Genune, M. Corvin. P. debutează cu o snoavă în „Gazeta Transilvaniei” (1892). În „Vatra” îi apar apoi primele traduceri (din Lessing, Heine și Paul Schöntau), iar în „Gazeta Transilvaniei” suita intitulată Scrieri din Italia. În același deceniu îi ies primele cărți, Schițe (1896), Snoave (1897) și Juvenilia (1898
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
P. debutează cu o snoavă în „Gazeta Transilvaniei” (1892). În „Vatra” îi apar apoi primele traduceri (din Lessing, Heine și Paul Schöntau), iar în „Gazeta Transilvaniei” suita intitulată Scrieri din Italia. În același deceniu îi ies primele cărți, Schițe (1896), Snoave (1897) și Juvenilia (1898). Dându-și seama de modicitatea talentului scriitoricesc, autorul nu perseverează. Numele îi poate fi întâlnit, în schimb, destul de frecvent în presă în calitate de critic și istoric literar. Își adună foiletoanele critice în 1909, sub titlul Cinci ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
al Universității Daciei Superioare de la Cluj, despre aprecierea de care se bucura pe plan internațional lingvistul și despre misiunea la Liga Națiunilor, unde îi cunoaște pe Elena Văcărescu, pe Nicolae Titulescu și pe filosoful Henri Bergson. SCRIERI: Schițe, Craiova, 1896; Snoave, Brașov, 1897; Juvenilia, Brașov, 1898; Cinci ani de mișcare literară (1902-1906), București, 1909; Rumänische Literatur von 1800 bis zu Gegenwart 1905, Erlangen, 1909; Istoria literaturii române. Epoca veche, I, Sibiu, 1920; ed. Sibiu, 1930; ed. îngr. Magdalena Vulpe, postfață Dan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
de estetică, București, 1891; Isprăvile lui Păcală. Epopee poporală în 24 cânturi, cu ilustrații de Jiquidi și Hlavsa, București, 1894; ed. București, 1907; Legenda țiganilor, cu ilustrații de Hlavsa, București, 1896; Foloasele învățăturii, București, 1902; Din lumea satelor, București, f. a.; Snoave, București, 1909; Cântece și povești, București, 1910; Gruia lui Novac. Epopee. Alcătuită din cântecele de vitejie ale poporului român, cu ilustrații de A. Murnu, București, 1913; Povestea lui Făt-Frumos, București, 1919; Visuri împlinite, București, 1919; Faptă și răsplată, București, 1920
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
deși este bântuit de „banchetul strigoilor” ( Seara când vin prin sat...). Înțelepciunea comunitară pare să constituie un scut a cărui ocrotire este însă ascunsă îndărătul vorbei în doi peri, susținută de un text care oscilează între poemul în proză și snoava cu iz sapiențial, ca în Șarpele casei (1998). M. este adeptul unui lirism eliberat de elemente livrești, cu toate că nu totdeauna și le refuză. Un rest de „înțelepciune” din cărți rămâne în subtext, ca un termen obligatoriu de comparație pentru „poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
răchie Că Irod tot în beție S-a jurat cu nebunie... Căutate trebuie să fi fost paginile literare și vesele, apărute cu regularitate, conținând proză, poezie, anecdote, ghicitori, strigături, fotografii de tot felul. Întruna din ele, pe lângă Legenda mănăstirii Putna, snoave, poezii populare, proverbe, este publicat un medalion despre „Un covor interesant” dăruit acum 100 de ani Bisericii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava de soția clucerului Iordache Herțanu, țesut în 1835, după cum o spun chiar literele țesute în el, izvod
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de netrebnici”, cu un foileton „Maica Domnului și Crăciun” din Colecția Simion Florea Marian, o pagină literară și veselă cu Ștefan Vodă Sfânt și drept, vederi foto din județul Rădăuți, dar și de la Muntele Athos, cântări de stea și colinde, snoave și strigături, ce se întâmplă în Bucovina, în țară și prin străinătate, sfaturi pentru agricultori, un bacșiș de 92 milioane lei, informații „fel de fel” și Poșta redacției; îi lipsește un lucru: data editării ziarului. * Gazeta Bucovinei cu numărul de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
versuri: despre Dorul vieții, Secretul viselor, despre parale și orașul industrial, despre Viorica și Vântul, despre O fantezie, oftat, lucruri bune și rele, Din iarnă-n iarnă, despre „Ce zicea Eminescu despre femei” și „Când e bucuria mare cu ... soacra.” Snoave, sfaturi pentru copii, mame și pentru prevenirea îmbolnăvirilor, sfaturi casnice, leacuri de casă și folosirea plantelor medicinale, vrăjiturile sau crezurile băbești, cum este amorul, iubirea, suferințele și gelozia, buna cuviință și igiena la masă, bucătăria românească, glume de tot felul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru scrisul și cartea românească se poate face printre sătenii noștri cu ajutorul acestei publicații. Iar colegii pot avea o plăcută ocupație intelectuală, îndeletnicindu-se cu culegerea și publicarea de cântece, doine, chiuituri, colinde, cântece de stea, orații, bocete, descântece, proverbe, snoave, ghicitori, cântece, basme, tradiții, jocuri de copii, datini, obiceiuri, credințe precum și orice se referă la viața săteanului. Întrucât ne permite spațiul restrâns al revistei noastre, putem publica și noi în „Foița” material folcloric original, care nu a fost redat după
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
însușiri de prozator. Se întâlnesc aici, într-o alternare deseori surprinzătoare, oratorul solemn, stăpân pe mijloacele retoricii, poetul profet, copleșit de măreția atribuțiilor sale divine, pamfletarul veninos și sarcastic, povestitorul și memorialistul plin de nerv, bârfitor și familiar, iubitor de snoave și pilde populare. De altfel, tonul biblic, de venerație divină și elevată aspirație spre sublim și frumuseți abstracte, alături de invective și blesteme, cu violențe de expresie rar întâlnite, sunt caracteristice întregii sale opere. Numai la B.P. Hasdeu, Al. Macedonski și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
avea și o catedră de limba română), aprofundând cunoașterea Antichității la cursurile de teoria și istoria retoricii, de sintaxă greacă, de istoria literaturii latine și istorie elină, prin traduceri și interpretări din Cicero. În decembrie 1884, semnând C. Boșcu o snoavă versificată pe un subiect auzit de la Ion Goriță, Filosofii și plugarii, își începe colaborarea la „Tribuna” din Sibiu; dă, în anul următor, trei balade pe motive populare, Blestem de mamă, Pe pământul turcului, Angelina, în 1886, Atque nos!, Fata craiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
până la trei episoade. Se întâlnesc și tipuri care înregistrează mai multe secvențe, luând proporțiile basmului fantastic. De altfel, elementul fantastic, frecvent în l. (în special în primele categorii tematice), face ca aceasta să încalce hotarul basmului, uneori până la identificare. Și snoava se poate transforma ușor în l., dacă motivul ei se adaptează normelor speciei. O altă apropiere se poate constata între l. religioasă și descântecul cu formulă epică, apropiere mijlocită de personajele comune, cu un comportament similar (Dumnezeu, Maica Domnului, Iisus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
București, f.a.; I. Pop-Reteganul, Legende, povestiri și obiceiuri românești, îngr. și pref. Vasile Netea, București, 1943; De la Dragoș la Cuza Vodă, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței, București, 1966; Antologie de proză populară epică, III, îngr. Ovidiu Bârlea, București, 1966; Povești, snoave și legende, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București, 1967; Cuza Vodă în tradiția populară, îngr. și postfață Vasile Adăscăliței, București, 1970; Tony Brill, Legende populare românești, București, 1970; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Horea și Iancu în tradițiile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
D. Stăncescu, I. Russu-Șirianu, Z. C. Arbore, Gheorghe din Moldova. Interesul pentru literatura populară este evident în V., care include în sumar materiale culese din toate ținuturile românești: Milius (poveste din Năsăud), basme prelucrate de Gr. Sima al lui Ion, snoave și anecdote adunate de D. Stăncescu și de N. D. Popescu, folclor bucovinean strâns de S. Fl. Marian. Studii asupra folclorului publică Virgil Onițiu (Straturi în poezia noastră populară) și Mihail Strajanu (Descântecele). O preocupare constantă a fost mai buna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
și Ecaterina, i-a umbrit ultimul deceniu de existență. A fost înmormântată la Iași. Îndrăgostită de literatura populară, S. a cules din Moldova, Muntenia, Dobrogea și, într-o mai mică măsură, din Oltenia și Transilvania, numeroase doine, balade, anecdote, strigături, snoave și povești, pe care le-a publicat în periodicele vremii sau în volume. O singură lucrare cu caracter teoretic, din 1898, în care discută, tendențios, volumul de Poezii populare al lui Mihail Canianu, dovedește, totuși, că principiile metodologice din cercul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
doliu). Punînd doliul din P1 în relație cu acțiunea din P2 (a se spînzura), putem considera semul "moarte" drept legătura cotopică dintre cele două fraze. Cel puțin, aceasta este interpretarea pe care tinde să o inducă juxtapunerea celor două enunțuri. Snoave, parabole, fabule, definiții de cuvinte încrucișate și texte literare exploatează din plin posibilitățile polisemice ale lexicului. Este exact ceea ce face Francis Ponge în textul care urmează. 2.2. "Le Gymnaste" [Gimnastul] de Francis Ponge <1> Scris între 1931 și 1932
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Aplauze] În proza oratorică, aceste reluări de sintagme întregi susțin construcția și mișcarea textului oral, perceptibile astfel de către auditor. Vom vedea în capitolul 5 că aceste fapte sînt legate de structurarea textelor în perioade. În afară de poezie, de sloganuri și de snoave, legarea prin eufonie poate interveni și în proză. Astfel, fraza lungă din T4 apare ca fiind saturată de reluări eufonice: T4 Ayant TeRRAssé L'AFFICHeur ACHILLe, ILs Le TIRèrent suR TouTe LA LongueuR de LA PAsseReLLe d'ALFoRtvILLEe, PuIs Le PRécIPITèRent
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
verbale ale acestui poem (n.tr.). 10 13 11. 14 Studiat în detaliu în J.-M. Adam: Pour lire le poème, Bruxelles, De Boech-Duculot, 1984: 175-178. Pentru un studiu al alunecării de la insultă la înțepătură în "Ta mère..." și la snoavă, vezi Adam 1999: 157-173. 12 15 13 16 1 Ana-pherein înseamnă etimologic "a purta în sus", adică la stînga la lectura textului în amonte, și cata-pherein, "a purta în jos", la dreapta, în aval în text. Dacă noțiunea de cataforă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de volume de proză și versuri populare, de credințe și tradiții folclorice, precum și monografii asupra civilizației sătești, multe privind zona Tecuci, unele extinzându-se și spre cele limitrofe. Un loc important în această serie este ocupat de culegerile de basme, snoave, legende, povești despre animale. O colecție de lirică populară realizată în bună parte prin anchete directe, dar și cu concursul unui număr impresionant de colaboratori care i-au comunicat texte din mai toate regiunile țării, tipărită sub titlul Cântece de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
intrigă complicată. Exemplu: Moromeții de Marin Preda - schița - specie a genului epic, caracterizată prin numărul redus de personaje, limitarea acțiunii la un episod din viața unuia sau mai multora dintre ele și prin simplitatea intrigii. Exemplu: Vizită... de I. L. Caragiale - snoava - specie epică a literaturii populare, de mică întindere, cu caracter anecdotic, în care elementul epic se împletește cu cel satiric; Exemplu: Ciclul snoavelor lui Păcală Genul liric (< fr. lirique < lat. lyricus < gr.lirikos , lyra= "liră") cuprinde totalitatea textelor poetice, în
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
din viața unuia sau mai multora dintre ele și prin simplitatea intrigii. Exemplu: Vizită... de I. L. Caragiale - snoava - specie epică a literaturii populare, de mică întindere, cu caracter anecdotic, în care elementul epic se împletește cu cel satiric; Exemplu: Ciclul snoavelor lui Păcală Genul liric (< fr. lirique < lat. lyricus < gr.lirikos , lyra= "liră") cuprinde totalitatea textelor poetice, în care gândurile și sentimentele autorului sunt comunicate în mod direct, prin eul liric.Eul liric este o "voce" interioară care comunică sentimente, stări
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
dar una care ajunge să descopere o valoare înaltă sub aparențele umile sau stângace care o ascund”. Pornind de la cunoașterea omului, umorul are și o funcție moralizatoare, urmărind îndreptarea defectelor care o ascund. În literatura română, umorul este prezent în snoavele populare, în creațiile lui A. Pann, C. Negruzzi, I. Creangă, I. L. Caragiale, G. Coșbuc, G. Topîrceanu. G. Topîrceanu privește oamenii și natura cu un zâmbet malițios și duios. Poeziile lui îmbină umorul cu vibrația lirică în imagini plastice, bazate pe
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
exprimat în cuvinte, dar cu respectarea legilor morale. Corecțiile pe care C. le-a făcut etimologismului latinist se datorează și perspectivei oferite de cunoașterea folclorului, pe care l-a studiat încă din 1831, când a cules și a notat povești, snoave, ghicitori și proverbe, alcătuind prima culegere mai mare de expresii și locuțiuni din Transilvania. Interesat în primul rând de valoarea documentară a literaturii populare, C. recomanda notarea exactă, fără intervenții din partea culegătorului. Poeziile scrise de C. se disting prin melodicitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
religioase, ca și datinile populare, sunt frecvente în textele lui A. Zilele de hram, încheiate cu ospețe rafinate de o gastronomie fabuloasă, sunt însoțite de numeroase scene de aglomerare umană. Când schimbă mediul rural de inspirație, autorul se pierde în snoave echivoce, cantonate în anecdotic. SCRIERI: Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi, pref. C. D. Fortunescu, Craiova, [1929]; Pământul cere sânge, Craiova, 1934; Povestea sfântului Ilie. Din popor, Craiova, 1944; Minunea de la Tismana, Craiova, 1946; Povestiri oltenești. Locuri și oameni din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]