501 matches
-
Oltina, jud. Constanța, I-II, Constanța, 2000-2001; Prin pometul raiului. Colinde de ceată din Gârliciu, jud. Constanța, Constanța, 2001; Fluierul de izbândă. Basme, povestiri și snoave din satul Nifon, jud. Tulcea, Constanța, 2001; Fata de la izvorul limpede. Basme, povești și snoave din Horia, jud. Tulcea, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Datcu, Dicț. etnolog., II, 79-80. I.D.
MIHALCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288133_a_289462]
-
se consacră literaturii destinate copiilor și tinerilor. Abordează o tematică variată, cu funcție educativă, subsumând motive de largă circulație, dar și specifice spațiului nostru cultural. Se adresează primei vârste prin poveste, înfățișând tipul uman ideal (Inima mamei, 1954), sau prin snoavă, ilustrând înțelepciunea și umorul popular (Povești cu tâlc, 1956, Povești despre Păcală, 1961). Nostalgia originilor îl trimite la legendă și basm. Colecțiile de legende pe care le prelucrează cuprind povestiri din fondul culturii universale, după criteriul armonizării versiunilor contradictorii într-
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
Const. Sturzu, Aurel G. Stino. Cartea străină este comentată de Jeanne Zlotescu și de Gabriela Vâlcu. M. mai găzduiește un articol al lui N. Iorga, intitulat Iubite neam al meu!, contribuții cu caracter politic, social, cultural și agrar, cugetări, epigrame, snoave. Alți colaboratori: Olga Nicolau-Stoika, Eleonora Gherasim, Dimitrie Bordea, Ion Tudorache, Eleonora Bordea, Vasile Dorneanu, Ștefan Mohor. M.V.
MOLDOVA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288222_a_289551]
-
literare, căci în prefață vorbește despre strădania lui de a îmbogăți limba cu arhaisme și regionalisme. A mai cules lirică populară, publicată, în 1869-1870, în ziarele „Adunarea națională” și „Informațiunile bucureștene” ale lui V.A. Urechia, precum și basme, legende, povești, snoave, apărute postum, în 1975. Cele mai multe dintre povești sunt variante ale unor motive cunoscute, dar înlănțuirea originală a episoadelor și apariția multor elemente inedite țin treaz interesul cititorilor. După unele mărturii, C. ar fi lăsat în manuscris și câteva traduceri din
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
manualelor pentru instituțiile de învățământ superior și școlile medii din Republica Moldova. SCRIERI: Folclorul haiducesc în Moldova, Chișinău, 1967; La izvoare. Povești, poezie populară și cercetări de folclor, Chișinău, 1991. Culegeri: Povești norodnice moldovenești, Chișinău, 1955; Povești, Chișinău, 1956; Basme și snoave, Chișinău, 1958; A fost odată. Povești și snoave, Chișinău, 1966; Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana - sora Soarelui, Chișinău, 1967; Peneș-Împăratul, Chișinău, 1968; Povești populare moldovenești, Chișinău, 1972; Legende, tradiții și povești orale, Chișinău, 1975; Povești fantastice, Chișinău, 1976; Doi Feți-Logofeți cu
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
medii din Republica Moldova. SCRIERI: Folclorul haiducesc în Moldova, Chișinău, 1967; La izvoare. Povești, poezie populară și cercetări de folclor, Chișinău, 1991. Culegeri: Povești norodnice moldovenești, Chișinău, 1955; Povești, Chișinău, 1956; Basme și snoave, Chișinău, 1958; A fost odată. Povești și snoave, Chișinău, 1966; Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana - sora Soarelui, Chișinău, 1967; Peneș-Împăratul, Chișinău, 1968; Povești populare moldovenești, Chișinău, 1972; Legende, tradiții și povești orale, Chișinău, 1975; Povești fantastice, Chișinău, 1976; Doi Feți-Logofeți cu părul de aur. Povești populare moldovenești, Chișinău, 1980
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
și își însoțește mama la București. În 1927, revine la Turnu Severin și își reia studiile. În același an, debutează cu o proză scurtă în „Dimineața copiilor”. Aici, ca și în „Universul copiilor”, „Revista copiilor”, „Veselia” etc., îi mai apar snoave în proză ori în versuri. Abandonând din nou școala, colaborează intens la „Cuvântul nostru” și scoate trei publicații efemere: „Vitraliu” (1932-1933), „Rod” (1932-1933) și „Mahalaua” (1933). La „Mehedințeanul” („Nădejea”) e, un timp, secretar de redacție. Trimitea materiale diverse și la
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
Buligan, învățător. Administrator: preot Teodor Gureanu. Comitetul de conducere: C. Brâncuș, I. I. Buligan, T. Gureanu, C. Gh. Popescu Tică. Din articolul-program (Prietene dragă), rezultă că revista își propune să publice „basme, povești, tradiții, legende, doine, cântece, bocete, hazuri, glume, snoave, datine, obiceiuri, credințe, superstiții, vrăji, farmece, ghicitori, cimilituri și vorbe cumpănite”. În acest scop, se apelează la preoții și învățătorii satelor, care devin principalii susținători și colaboratori ai revistei (D. Udrescu, Lucian Costin, Ilie Păsculescu, I. N. Popescu, Gh. N.
BUCIUMUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
a lui B. este transpunerea în stihuri, după o versiune germană în proză, a ciclului de povești orientale intitulat O mie și una de nopți. Istorii arabicești sau Halima, apărută în opt volume (1836-1840) și reeditată și mai târziu. Și snoava populară Cei trei frați gheboși sau Trei bărbați și o muiare (1843) este adaptarea unei prelucrări germane sau franceze a unor motive din Halima. Alte traduceri care, prin tipărire și răspândire, i-au mărit faima sunt Risipirea cea de pre
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
mai vechi decât aceste ce scapără din contactul cu străinii”. B. nu va urma însă sfatul marelui poet, ci va publica Obiceiuri la români (1884), Limba metaforică sau Graiul cârâitor la români (1892), Spânul și omul cu barba roșie (1898). Snoavele publicate de el, fără precizarea numelor informatorilor, urmează tematica știută a facețiilor ce circulau în epocă. SCRIERI: Limba metaforică sau Graiul cârâitor la români, Focșani, 1892. Culegeri: Literatura populară sau Palavre și anecdote, pref. M.E. [M. Eminescu], București, 1882; Obiceiuri
BAICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285544_a_286873]
-
ulterior schimbând profesia de dascăl cu slujbe administrative (la Primăria capitalei, Observatorul astronomic popular, Pinacoteca municipală). Debuta, ca elev, în „Lumea copiilor” din 1923, în anul următor tipărind și o primă carte (Din țara basmelor), în „regia” părintelui său; publică snoave, amintiri, povești și versuri în atractivele reviste interbelice pentru cei mici: „Dimineața copiilor”, „Universul copiilor”, „Lumina copiilor”. A mai colaborat la „Universul”, „Convorbiri literare”, dar și la foi modeste, ca „Opaițul satelor”, la calendare și diverse almanahuri. Câteva încercări de
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
se îndreaptă, cu precădere, spre studiile de folcloristică, semnate tot de L. Costin (Geneza baladei bănățene, Estetica artei populare, Novăceștii în balada bănățeană). Sunt publicate bogate materiale folclorice (colecția de balade a lui Gheorghe Cătană, colecția de basme, povestiri și snoave a lui Lucian Costin). Cât privește literatura propriu-zisă, sunt promovați mai ales tineri scriitori bănățeni, în măsura în care aceștia îi ilustrează programul estetic (Constantin Miu-Lerca, Mia Cerna, Grigore Bugarin, Gheorghe Atanasiu, Gheorghe Cătană, V. Flueraș). Mai colaborează cu versuri E. Camilar, N.
BANATUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285595_a_286924]
-
în ale căror pagini publică, în primul rând, modeste contribuții istorice proprii sau aparținând unor intelectuali din partea locului. Urmând sfatul lui N. Iorga, al cărui apropiat a fost un timp, în 1907 își strânge, sub titlul La șezătoare, poveștile și snoavele apărute mai înainte în periodice. Primirea făcută acestei culegeri îl convinge să persevereze și va tipări în continuare Povești (1908), Povești de pretutindeni (1908), Doamna Ilina (1909), Povești franceze (1909), Povești corsicane (1910), Basme și legende străine (1911), Aliman voinicul
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
devenind unul dintre animatorii vieții culturale din Bârlad. Ca și Tudor Pamfile sau D.N. Ciotori, ambii, de asemenea, colaboratori la revistele lui N. Iorga, C. este, înainte de toate, un prelucrător iscusit al filonului narativ popular, român sau străin. Povestirile și snoavele lui pornesc de la un nucleu folcloric, pe care îl amplifică, îl transformă. Contribuția personală stă mai degrabă în „rescrierea” textului cu mijloacele autorului cult decât într-un spor de fantezie. Linia acțiunii, structura personajelor, semnificațiile de natură morală rămân cele
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
haina literară conferită unui material epic relativ bogat, generos, rămâne insuficient realizată. SCRIERI: La șezătoare, București, 1907; ed. București, 1922; Povești, București, 1908; Doamna Ilina, București, 1909; Aliman voinicul, București, [1912]; Movila roșie, Bârlad, 1913; La gura sobei, București, 1924; Snoave, Bârlad, f.a. Traduceri: N.V. Gogol, O noapte de mai, București, 1908; Povești de pretutindeni, București, 1908; Povești franceze, București, 1909; Povești corsicane, București, 1910; Basme și legende străine, Vălenii de Munte, 1911. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 70-71
CARAIVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
bucuros că-mi pot servi soția cu cei mai frumoși struguri culeți de mâna mea ți gata mestecați în înghesuiala din autobuz ... NAȘTEREA OMULUI DE TIP NOU Pe vremea aia când era aproape așa de rău ca acuma, circula o snoavă. Cică nea Cutare nu pricepea cum e treaba cu comunismul, cum adică se dă la toată lumea după nevoi, iar „iluminatul”, adică propagandistul, îi explica: - Băi nea Cutare, vezi mata grămada aia mare de varză? - O văd, zice nea Cutare. - Ei
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
buze și morminte”. Acum se scrie mult și-adeseori hîrtia Roșește când suportă vreun poem Ne guvernează modernismul și prostia Valorile perene-s un blestem. Lumânări la porți de lume Flori de colț ce rar găsești Vor fi mângâieri postume Snoave, vorbe sau povești. Nu vreau să omor poeții Dacă sunt un pic acid Ei sunt chintesența vieții însă mulți ... se sinucid. Să nu ucidem florile de tei Ne risipim ca norii după ploaie Și-ades suntem pierduți în efemer, Tot
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Se țineau cuvîntări agramate. Apoi un cor anemic de școlari intonă, patriotic, două cîntece. Se produse și o brigadă de agitație de la regiment. Un gradat cu expresia înțepenită pe obraz de „ia priviți ce șmecher sînt!” amesteca slogane politice cu snoave răsuflate. Babelor în tulpane care, cu o palmă subsuoară și cealaltă peste gură, alcătuiau tot auditoriul, programul nu le fu pe plac. Dintr-o dată, sec, răsună un ordin. Părăsind scena în marș forțat, un ostaș călcă pe un capăt de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ele nimerise chiar când se puneam masa, Înghițise mult și Își udase din belșug dumicații cu vinișor din damigeană (nu cu apă, Doamne ferește, că aia nu e bună nici În opinci), Îi lăsase apoi pe ăilalți - după ce le povestise câteva snoave fără perdea, ca să nu se supere pe lenea de care dădea dovadă - să facă și treaba lui, iar seara trăsese o beție cu nașu-său (Bâtu, dacă ai uitat) la cârciumă, lăsându-se Înfiorat de cântecele din gură, vioară și țambal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a lungul vieții, a avut parte de ultima fericire de pe acest pământ: a murit liniștit În somn și cu zâmbetul pe buze - semn că visa frumos În timp ce i se petrecea Marea Întâmplare - după ce seara mâncase zdravăn, ca de obicei, povestise snoave fără perdea și golise o ulcică de un litru plină cu vin negru puterea ursului; a fost găsită Într-un șanț o uriașă piele străvezie și uscată de reptilă, semn - pentru cei care o pot vedea - că părintele Își Îngroașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Credeți că românul care este extrem de critic, atunci când este vorba despre țara sa, a văzut ceva barbar în ceea ce sa întâmplat cu Parisul istoric? Da de unde! Mocofanul vede cum arată Parisul reconstruit și se minunează exact ca prostul cela din snoava populară, care-și pierduse capra. Pentru românul supercritic, anticeaușist, anticomunist și alți anti pregătiți la foc mic, în zeamă de doctrină liberală, nu au nici o relevanță, cele peste 300 de biserici demolate la Paris, care pentru vedere ar fi mai
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mea. Prieten apropiat al lui Djamaledin, deși rezervat față de orice acțiune politică, ținea să-l cinstească pe Maestru prin mijlocirea mea; invitase aproape o sută de persoane. Conversația s-a Învârtit În jurul lui Khayyam. Din toate gurile țâșneau catrene și snoave, se Însuflețeau discuții, deviind adesea către politică; cu toții păreau să Întrebuințeze cu dibăcie persana, araba și franceza, cei mai mulți posedau unele noțiuni de turcă, rusă și engleză. Mă simțeam cu atât mai ignorant cu cât ei mă considerau, cu toții, drept un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
că dinspre lumea literară trebuie să vină disponibilitatea dialogală, dinspre școală trebuie să vină invitația și nesațiul cunoașterii, iar mediul ziaristic trebuie să asigure plasa de siguranță pentru „funambulismul“ celor înscriși în manejul interactiv. Alt minteri vom rămâne ca n snoava cu cei trei surzi. Scriitorii se vor considera pe mai departe nedoriți și, deci, inutili, profesorii se vor inhiba de tot mai multe complexe față de lumea artistică, elevii o să creadă că (așa cum, de altfel, am și auzit) nu mai există
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Mă miră că, tocmai dumneavoastră, dirigintele clasei, nu le cunoașteți” “A, făcut parte din diferite comisii de evaluare și...” ... ...VII.3. ... “Satule, satule...” Celălalt bunic, cel dinspre mamă, Gheorghe Crăciun a fost toată viața lui un om hâtru, bun de snoave. Nu o dată s-a întâmplat să trimită pe nu știu care la primărie, sub cuvânt că-l cheamă primarul, sau notarul, iar aceștia doi să fie plecați de când lumea pe la casele lor. Ori să-și anunțe vecinii că e ședință la Căminul
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
dracului...! exclamă cu admirație un ascultător cînd izbutește să-și tragă sufletul. Cred că o să se potolească un timp! Povestea despre „catîrul sănătos și pricina chioară“ a avut Într-adevăr mare succes, căci oamenii sînt mari amatori de astfel de snoave și expresii care se răspîndesc rapid printre toți locuitorii. Pot ajunge chiar la rangul de proverb, așa Încît se pot auzi replici de genul acesta: „Asta-i cam ca povestea despre catîrul sănătos și pricina chioară“, iar nefericitul de Jim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]