991 matches
-
de o agresivitate sexuală interzisă, este esențial s-o și tăgăduiască, dovedind o reciprocitate fără cusur între dorințele partenerilor, îndeosebi între dorințele femeilor și ale bărbaților. Producția canonică apare ca o formă de compromis între constrângerile pe care le impune sociabilitatea și agresivitatea sexuală, comparabil cu acela pe care Freud îl asociază apropourilor deocheate, care ar fi un compromis între tendințele sexuale agresive masculine și rezistențele pe care le întâmpină ele: ele depășesc obstacolul extrăgându-și plăcerea din acel izvor inepuizabil
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
care am avea-o în vedere (canonică, tolerată sau interzisă), în schimb, în privința conținutului, se remarcă o divergență între cele două căi, pe care le simbolizează sugestiv cuplul de titluri antagonice: Justine (Sade) / Anti-Justine (Restif). Pornografia canonică pretinde să înscrie sociabilitatea sexuală pe orbita anumitor valori sociale fundamentale, în timp ce pornografia interzisă intră deliberat în conflict cu normele sociale dominante. Din acest motiv, nu se plasează amândouă pe același plan: pornografia canonică are menirea de a fi dominantă. Desigur, o dată cu trecerea timpului
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
desparte de pornografia canonică a epocii respective. Este semnificativ faptul că, la Sade, expunerile filozofice ocupă o parte destul de importantă: din momentul în care autorul renunță la principiul satisfacției împărtășite, punând la îndoială armonia naturală postulată între dorința sexuală și sociabilitate, el trebuie să redefinească Natura ca violență. Se înțelege astfel de ce Sade i-a interesat cu precădere pe specialiștii în literatură decât pe pornografii canonici care erau contemporani cu el: într-un fel, autorul lui Justine este un disident al
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
juisarea propriu-zis sexuală, înțeleasă ca atare. Iată așadar o mutație fără precedent. Spre deosebire de erotologia cosmică, ce integrează sexualitatea într-un joc deschis de analogii în care trupul, societatea și natura își răspund, spre deosebire de expresiile deocheate, care sunt indisociabile de practicile sociabilității, spre deosebire de erotism, care raportează sexualitatea la coduri estetice și la o rețea deschisă de corespondențe, pornograficul presupune și face posibil accesul la reprezentarea unei sexualități fără alibi, în care este satisfăcută Natura, fără nici un fel de transcendență. În Occident, Italia
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
orientarea spre Încorporarea frumosului În viață și activitate Declanșarea proceselor complexe de asimilare și fixare afectivă atât la nivel individual cât și colectiv, a valorilor estetice Dezvoltarea percepțiilor și reprezentărilor vizuale, a imaginației creatoare Stimularea creativității Facilitarea comunicării Înterpersonale, creșterea sociabilității, creșterea adaptării În societate Rezolvarea eficientă a conflictelor Crearea de stări afective tonice Inducerea unei stări de liniște, acceptare de sine Reducerea tensiunii și anxietății În cadrul Centrului Școlar pentru Educatie Incluzivă “C-tin Pufan” Timisoara s-a promovat terapia prin
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și simplu în spectacol în fața omului, rămâne o anumită rigiditate a trupului, a spiritului și a caracterului pe care societatea ar vrea deopotrivă să le elimine, pentru a obține de la membrii ei cea mai mare elasticitate și cea mai înaltă sociabilitate posibile. Această rigiditate constituie comicul, a cărui pedeapsă este râsul"237. Întâlnim în viziunea bergsoniană ideea centrală a preambulului nostru teoretic, și anume că, în publicistica polemică, recursul la comic face posibilă dubla finalitate a discursului: etică, rizibilul făcând parte
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la sechestrare și încarcerare. Deși vicleanul Ulise se sustrage puterii de metamorfozare a perfidei magiciene, pentru tovarășii săi această aventură le revelează o ospitalitate vrăjită, ce înseamnă pierderea oricărui reper. Ulise rezistă tentațiilor vrăjitoarei întrevăzând capcana unei ospitalități lipsite de sociabilitate și comunicare și care este doar o egoistă repliere în sine. Ambivalența fundamentală a ospitalității, subliniată pe tot parcursul cărții de Alain Montandon, se dezvăluie și în episoadele cu Telemah, care pornit în căutarea tatălui, este găzduit, cu o ospitalitate
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
serios: "Circe, îi răspunsei eu, ce om de omenie ar putea să se țină de mâncare și băutură înainte de a-și scăpa tovarășii?" (10.383-385)41. Acest motiv constituie refuzul lui Ulise de a cădea în capcana unei ospitalități fără sociabilitate. Bucuria primirii nu exista într-o lume imobilă, fără trecut și memorie, adică într-o lume fără deschidere, care s-ar opune circulării și comunicării, împărțirii generoase, egale și reciproce. Ispita vrăjitoarei Circe înseamnă închiderea în sine, izolarea egoistă a
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Un alt curent s-a îndreptat spre o etnologie a grupurilor și a categoriilor profesionale, luate în general la cei doi poli extremi ai ierarhiei: pe de o parte, antreprenorii și rețelele lor specifice 54, pe de alta, muncitorii și sociabilitățile lor proprii 55. La intersecția dintre castă, profesie sau mini-întreprindere, unele meserii private au făcut astfel obiectul unor investigații aprofundate, precum fierarii sau, pe continentul indian, țesătorii, olarii, tăbăcarii etc.: aici s-a remarcat în mai multe rânduri voința economică
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înțeleasă încă dincoace sau dincolo de realitatea ei proprie: în efectele, consecințele, rezultatele ei asupra mediilor sociale date sau, dimpotrivă, în condițiile de înflorire, insuficiențele, lacunele ei. De aceea, ea a rămas subordonată problematicilor centrale ale reflecției antropologice: etnicul, religiosul, identitatea, sociabilitatea, privilegiind așadar grupurile ce corespund acestor categorii. Din poziția ei recentă față de întreprindere, etnologia franceză ne propune așadar o configurație ușor diferită. Într-adevăr, într-un moment în care sociologia rurală, îmbrățișând deci evoluțiile majore ale societății franceze, vedea în
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
social al salariaților întreprinderii trebuie așadar, în măsura posibilului, să fie metodologic urmărit și studiat în diferitele spații în care se diseminează, odată trecută poarta uzinei: fugi, evitări și / sau apropiere și strângerea relațiilor, susținere și împărțirea micilor plaje de sociabilitate intensă sau refugiul într-un câmp unic, iată tot atâtea fapte sociale care permit o altă privire asupra procesului de ierarhizare care se instituie în interiorul întreprinderii. Rezultatul articulațiilor, niciodată definitive, însă întotdeauna în stare de fabricare, ce se imprimă și
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
abandoneze niște atitudini care, din exterior, ar putea trece drept o crispare într-o "puritate" academică depășită este foarte puternică. Oare nu pot fi concepute niște alternative în funcție de care întreprinderea, ca orice câmp social (grupuri rurale sau urbane, rețele de sociabilitate, blocuri HLM etc.), să se deschidă etnologului fără stipulări excesive, sau etnologia, fără un control strict, s-ar putea dovedi periculoasă și perturbatoare pentru întreprindere? Aceste deliberări rămân în parte suspendate de evoluția ulterioară a cercetărilor etnologice în întreprindere. Totuși
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al determinărilor obiective rigide. Imersiunea în logicile microsociale ale actorilor unei întreprinderi singulare s-a dovedit multă vreme lipsită de interes în cadrul unei perspective afirmate de separare între câmpuri sociale a priori deschise unei multitudini de strategii (familie, rezidență, asociații, sociabilitate etc.) și altele precum munca și înscrierea profesională, care ar sta sub semnul impunerilor globale. Punerea în cauză a decupajului epistemic postulat, care abandonează întreprinderea sociologilor, economiștilor și disciplinelor având ca finalitate gestionarea, a fost propusă doar de puțini antropologi
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
alogene. De la meseriile vechi, artizanale, a început să se intereseze de lumea muncii salariate, însă într-o optică de multe ori reductibilă. Așadar, focalizarea problematicilor asupra competențelor muncitorești, a transmiterii tehnicilor, a formelor culturale interne sau a unor aspecte de sociabilitate a muncii apare ca o cantonare a etnologilor în observarea și descrierea posturilor de lucru sau a frecventării automatului de cafea. Studiind cartierele muncitorești din apropierea uzinelor unde lucrează locuitorii acestora, etnologul merge uneori până la explorarea formelor de muncă; la intrarea
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
povestească. Devenit eveniment, conflic tul se mută în instanță și reaprinde din nou comunitatea. Certurile dintre soți, violul sau conflictele dintre vecini sunt de altminteri evenimente ordinare prezente în viața de zi cu zi, dar cu rol important în construirea sociabilității și solida rității. Imaginea familiei prezentată de această arhivă judiciară apare uneori ca foarte crudă și neagră, dar nu trebuie uitat că numai conflictul devine subiect pentru intervenția puterii și că în condica Mitropoliei nu sunt trecute decât situațiile de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
oferă nu numai informații de natură economică, ci și detalii asupra societății, asupra modului ei de organizare și supraviețuire, asupra manierei de a se îmumbrăca, de a se așeza la masă, de a-și re prezenta lu mea înconjurătoare și sociabilitatea. Foaia de zestre urmează o anumită structură internă de repartizare a pieselor în funcție de utilitatea și asemănarea lor. Ea poate fi împărțită în două mari părți: trusoul cu tot ceea ce ține de corpul și activitățile casnice ale femeii măritate și zestrea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
litigiu capătă importanță, sunt re ven di ca te cu tărie, sunt de scrise cu minuțiozitate, sunt menționate inclusiv persoane le care le-au dăruit. Practica darurilor apare ca o înlănțuire de schimburi complexe care antrenează o întreagă rețea de sociabilitate și solidaritate. Jocul darurilor are menirea, într-o primă fază, să-i apropie pe viitorii soți, apoi pe cele două familii prin in tegrarea nurorii în noua familie, în noua rețea de rudenie. Se poate spune, concomitent, că aceste da
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mediul rural, și contribuie la accentuarea probleme lordin viața unui cuplu. Ve cinul-gaz dă devine un supraveghetor asupra bunei conduite a tinerei familii, primul chemat să descrie viața acesteia. El are, totodată, misiunea de a integra cuplul în rețeaua de sociabilitate a mahalalei, dar aceasta nu se va transforma în solidaritate decât după un anumit timp. Încrederea se câștigă, ea nu se acordă oricui, iar soții tre buie să do vedească că o merită. Un joc de zile și săptămâni se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
după un anumit timp. Încrederea se câștigă, ea nu se acordă oricui, iar soții tre buie să do vedească că o merită. Un joc de zile și săptămâni se țese întrecei doi actori, cu plul și vecinătatea, prinși în dansul sociabilității. Construirea unui caz se face și prin intermediul mărturii lor. Narațiunea avansează puțin câte puțin fără să fie nevoie de jalba principală, deoarece vecinii și vecinele li vrea ză toate elemente le necesare identificării personaje lor principale, motivul scandalului, acțiunea, starea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ajung violente și dese, soțul trebuie să angajeze o femeie cu simbrie care s-o supravegheze pe ea, casa și mai ales copiii încă mici. Alături de această imagine cas ni că se află o altă imagine, cea a rețelei de sociabilitate la care Șărban ține la fel de mult. „Nici oameni dă ai mei, prieteni nu vor să intre în casă“, susține acesta cu regret. Dincolo de toate aceste inconveniente fizice, apar cele economice: bani cheltuiți pentru întreținerea femeii bolnave, pentru leacuri, acatiste, rugăciuni
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din privire, precum scrisul din lectură, iar acest sens nu este speculativ, ci practic. Și, așa cum, în "Ordinea cărților" (Roger Chartier), analiza de text a cedat întâietatea examinării practicilor de lectură, în "Cetatea imaginilor", o istorie a utilizărilor și a sociabilităților privirii ar trebui să revină cu folos asupra istoriei artei. Privirea rituală nu este privirea comemorativă sau familială, care nu-i cea a forului intim pe care o practicăm, de exemplu, răsfoind la domiciliu un album de reproduceri. În schimb
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cap. II.) Este bine știut că, încă de la începuturile reflexiei umane, s-a ridicat problema originii societății privite atât ca organizare "gregară", cât și ca organizare politică. Potrivit întrebării fundamentale în acest sens, ne putem îndoi de caracterul înnăscut de sociabilitate a omului. Pe de altă parte, ce mă interesează în această lucrare este felul în care conflictul (presupus de către mulți autori ca fiind inerent naturii umane) a permis totuși crearea de structuri societale funcționale, concomitent cu emergența de structuri politice
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
căreia îi recunoaște el valoarea: istoria contemporană. Însă întrebarea care se pune atunci este ce să credem despre istoria care nu este contemporană? Ce să credem despre istoria pentru care nu avem echivalente ale vieții trăite atunci, precum relația de sociabilitate și modul în care fiecare grup social, fiecare memorie colectivă, fiecare sens împărtășit al momentului explică faptul istoric? Or, capitolul despre timp generalizează critica istoriei lui Blondel la nivelul întregii istorii. Această critică nu mai exceptează nici istoria contemporană. Este
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
În mediul familial, măsurile de profilaxie trebuie să înceapă încă din primii ani de viață ai copilului, pentru a se asigura o bună dezvoltare a funcțiilor cognitive, cultivarea legăturilor afective pozitive și o lărgire treptată a cadrului social necesar formării sociabilității copilului și disponibilității de a ajuta, la nevoie, pe alții. Dezvoltarea creativității gândirii, a spiritului de ordine, a independenței în luarea hotărârilor, reprezintă factori psihologici hotărâtori pentru efectuarea unei activități sistematice și pentru exercitarea și coordonarea propriilor posibilități și capacități
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
adaptare la situații atipice din practica școlară și extrașcolară; - de a se dărui cu vocație rolului asumat; - de a manifesta dragoste și înțelegere față de copii; - de a invoca practica educativă școlară și extrașcolară; - de a dezvolta înclinații, aptitudini, talente; - de sociabilitate și cooperare. B.3. Competențe psihorelaționale Planul teoretic: - de a asimila cunoștințe de psihopedagogie socială, de psihologie a grupurilor școlare, de psihologie a învățării școlare, de psihologie a creativității în grup, de dirijare a comportamentului uman etc. Planul operațional: - de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]