1,004 matches
-
social al salariaților întreprinderii trebuie așadar, în măsura posibilului, să fie metodologic urmărit și studiat în diferitele spații în care se diseminează, odată trecută poarta uzinei: fugi, evitări și / sau apropiere și strângerea relațiilor, susținere și împărțirea micilor plaje de sociabilitate intensă sau refugiul într-un câmp unic, iată tot atâtea fapte sociale care permit o altă privire asupra procesului de ierarhizare care se instituie în interiorul întreprinderii. Rezultatul articulațiilor, niciodată definitive, însă întotdeauna în stare de fabricare, ce se imprimă și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
abandoneze niște atitudini care, din exterior, ar putea trece drept o crispare într-o "puritate" academică depășită este foarte puternică. Oare nu pot fi concepute niște alternative în funcție de care întreprinderea, ca orice câmp social (grupuri rurale sau urbane, rețele de sociabilitate, blocuri HLM etc.), să se deschidă etnologului fără stipulări excesive, sau etnologia, fără un control strict, s-ar putea dovedi periculoasă și perturbatoare pentru întreprindere? Aceste deliberări rămân în parte suspendate de evoluția ulterioară a cercetărilor etnologice în întreprindere. Totuși
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al determinărilor obiective rigide. Imersiunea în logicile microsociale ale actorilor unei întreprinderi singulare s-a dovedit multă vreme lipsită de interes în cadrul unei perspective afirmate de separare între câmpuri sociale a priori deschise unei multitudini de strategii (familie, rezidență, asociații, sociabilitate etc.) și altele precum munca și înscrierea profesională, care ar sta sub semnul impunerilor globale. Punerea în cauză a decupajului epistemic postulat, care abandonează întreprinderea sociologilor, economiștilor și disciplinelor având ca finalitate gestionarea, a fost propusă doar de puțini antropologi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
alogene. De la meseriile vechi, artizanale, a început să se intereseze de lumea muncii salariate, însă într-o optică de multe ori reductibilă. Așadar, focalizarea problematicilor asupra competențelor muncitorești, a transmiterii tehnicilor, a formelor culturale interne sau a unor aspecte de sociabilitate a muncii apare ca o cantonare a etnologilor în observarea și descrierea posturilor de lucru sau a frecventării automatului de cafea. Studiind cartierele muncitorești din apropierea uzinelor unde lucrează locuitorii acestora, etnologul merge uneori până la explorarea formelor de muncă; la intrarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
diferite, cu privire la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr o convergență și o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere (C. Cucoș, 1996). Prin activitatea științifică desfășurată s-a urmărit dezvoltarea aptitudinilor: creativitate, responsabilitate, autonomie, sociabilitate, spirit critic, obiectivitate și încredere în sine. În acest mod, activitatea elevilor nu se limitează doar la ascultarea pasivă a lecției. Ei își construiesc propria personalitate, își dezvoltă gândirea, creativitatea, plecând de la acțiune. Integrarea cunoștințelor privind levurile, cuprinse în capitolul
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
ceilalți, munca este un izvor /o sursă de satisfacție, că profesorul este motivat să lucreze 1. Mai recent, Robert Goffee și Gareth Jones (2001, apud Pânișoară, G., Pânișoară I. O., 2005, pp. 216-225) încearcă să analizeze cultura organizațională potrivit criteriilor sociabilității și ale solidarității. În acest context, sociabilitatea este definită prin intermediul relațiilor ce se stabilesc între indivizii ce împărtășesc anumite idei, atitudini, interese și valori și tind să se asocieze de pe poziții egale, fără a exista constrângeri în această asociere. La
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de satisfacție, că profesorul este motivat să lucreze 1. Mai recent, Robert Goffee și Gareth Jones (2001, apud Pânișoară, G., Pânișoară I. O., 2005, pp. 216-225) încearcă să analizeze cultura organizațională potrivit criteriilor sociabilității și ale solidarității. În acest context, sociabilitatea este definită prin intermediul relațiilor ce se stabilesc între indivizii ce împărtășesc anumite idei, atitudini, interese și valori și tind să se asocieze de pe poziții egale, fără a exista constrângeri în această asociere. La rândul său, solidaritatea organizațională vizează cooperarea/colaborarea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și la stimularea creativității); • angajații folosesc timpul de lucru pentru a se socializa și nu sunt penalizați pentru acest lucru; astfel, oamenii se cunosc unii pe alții într-un timp relativ scurt și leagă prietenii de lungă durată; • faptul că sociabilitatea este crescută conduce la sentimentul similarității, care îi apropie (îi atrage). Cultura "mercenară" Cultura "mercenară" se caracterizează prin individulism competitiv și prin realizări personale. Cu toate acestea, nu exclude activitățile de tip cooperant în situațiile în care se pot dovedi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sunt determinate mai degrabă de considerente profesionale decât de cele ale organizației; • viața privată a angajaților reprezintă în foarte multe cazuri un "mister" pentru colegi, dar și pentru organizație. Cultura comunitară Cultura comunitară se caracterizează printr-un grad ridicat al sociabilității și al solidarității. Nivelul amplu al relațiilor ce se stabilesc la nivel interpersonal poate prezenta riscul apariției unor conflicte ce produc, treptat, instabilitate. Acest tip de cultură organizațională presupune membri pasionați de ceea ce fac și de rolul lor în organizație
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
i-a afectat în mod egal pe toți, dar chiar și cel care a stat izolat opt zile a raportat sentimente de neplăcere și de nervozitate. Prin urmare, chiar dacă în plan individual se manifestă în diferite grade, sub forma unei sociabilități mai mari sau mai mici, nevoia de afiliere este o trebuință socială inerentă (asemănător nevoilor fiziologice), fiind adânc înrădăcinată în fiecare dintre noi. Ea reprezintă necesitatea de a iniția, menține și dezvolta relații sociale. La nivelul personalității umane, nevoia de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, etc. Dintre cele 20 de scale standard CPI, 13 au fost clar construite prin metode empirice, mai precis prin analiza itemilor în comparație cu alte criterii care nu aveau legătură directă cu CPI-ul, precum dominanța indivizilor, sociabilitatea, independența sau responsabilitatea lor, performanța lor școlară, abaterile disciplinare etc. Cele 13 scale construite prin metode empirice sunt: Dominanță (Do), Capacitatea de statut (Cs), Sociabilitate (Sy), Independență (In), Empatie (Em), Responsabilitate (Re), Socializare (So), Toleranță (To), Realizare prin conformism (Ai
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
itemilor în comparație cu alte criterii care nu aveau legătură directă cu CPI-ul, precum dominanța indivizilor, sociabilitatea, independența sau responsabilitatea lor, performanța lor școlară, abaterile disciplinare etc. Cele 13 scale construite prin metode empirice sunt: Dominanță (Do), Capacitatea de statut (Cs), Sociabilitate (Sy), Independență (In), Empatie (Em), Responsabilitate (Re), Socializare (So), Toleranță (To), Realizare prin conformism (Ai), Eficiență intelectuală (Ie), Introspecție psihologică / Intuiție (Py), și Feminitate / Masculinitate (F / M). Patru dintre cele 20 de scale standard au fost construite prin metoda consistenței
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
un QI între 35-49 și o vârstă mentală de 6-9 ani. Deficiența este observată din mica copilărie și se caracterizează prin afectivitate elementară, achiziții verbale posibile, însă vocabularul rămâne foarte sărac iar limbajul scris este redus la câteva cuvinte scurte. Sociabilitatea este vâscoasă iar uneori manifestă amabilitate, alternând cu faze de mânie și manifestări clastice. Sunt incapabili să progreseze de nivelul clasei a doua în materie de școală. Pot învăța să meargă independent în locuri familiare. În perioada adultă, majoritatea sunt
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la constatarea imposibilității de a edifica o sociologie a culturii... Care sunt motivele invocate? În principal, hegemonia sociologiei loisir-urilor, fondată pe conceptul "culturii de masă"; în egală măsură, o puternică dispersie disciplinară între diferite sociologii: artă, literatură, sport, cotidian, sociabilitate, socializare, științe, migrații... Un alt exemplu: Tratatul de sociologie coordonat de Boudon (1992) cuprinde un capitol intitulat "Cultura", care se apleacă asupra diferitelor aspecte ale fenomenului (filozofic, antropologic, sociologic), dar care accentuează totodată sentimentul că avem de-a face cu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
același discurs despre cultură, nu folosește aceleași noțiuni, nici aceleași metode de investigație și de demonstrație; sintetică, urmărind să (re)găsească cel mai mic numitor comun al diferitelor câmpuri, să determine preocupările și metodele comune printre sociologiile timpului liber, a sociabilității, a culturii muncitorești, a artei, a educației, a cunoașterii, a religiei, a loisir-urilor... Principiul general de realizare a proiectului: o cultură de obiect Dacă sociologia culturii spre deosebire de alte sociologii sectoriale implantate și în contrast cu disciplinele învecinate (istorie, antropologie, filozofie, economie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe care vom încerca să le prezentăm pe scurt. Statistica publică INSEE Optica INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) poate fi considerată dublă: economistă, când acest institut asimilează practicile cheltuielilor; antropologică, atunci când face anchete privind timpul liber sau sociabilitatea. • Practici = cheltuieli Abordarea statistică privilegiază dimensiunea comercială, alegând să traducă un maximum de practici în limbajul schimbului monetar. INSEE adoptă așadar un anumit punct de vedere asupra unui fenomen la apariția căruia a contribuit. Este cu atât mai important cu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Ele sporesc în mod sensibil pe măsură ce populațiile apreciază mai mult plăcerile pe care le pot oferi, în serile de iarnă, lectura, conversația și întâlnirile cu vecinii. Acest articol de cheltuieli este uneori o excelentă măsură a culturii intelectuale și a sociabilității fiecărei familii". Maurice Halbwachs, 1970, p. 167 (ed. I, 1912). Această reflecție ne îndeamnă așadar să considerăm cu precauție interpretările ce se pot extrage din statisticile INSEE, ale căror categorii nu corespund numaidecât uzanțelor sociale. • Postul "Loisir și cultură" astăzi
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
6 6,1 6,1 6 Sursa: INSEE. Rezultatele depind, evident, de conținutul rubricilor: trebuie inclusă educația (care se află în ansamblul "consumurilor colective"), caz în care cifrele culturii se dublează? Trebuie integrate transporturile care au destinații de plăcere? Dar sociabilitatea care ocazionează cheltuieli (pentru sărbători, de exemplu)? Sau "bunurile" cu folosință dublă, precum automobilul, calculatoarele și animalele, care servesc, în parte, numai pentru destindere? Munca de calcul statistic și monetar efectuată de INSEE se dovedește deci complexă: nu doar că
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
industriile culturale și turismul de masă. Cronologia anchetelor 1949: Prima anchetă privind vacanțele. 1964: Anchetă generală privind vacanțele. 1966: Prima anchetă privind bugetele timpul. 1967: Anchetă privind loisir-urile. 1974: Prima anchetă națională privind "Folosirea timpului". 1981: Prima anchetă privind sociabilitatea (numită anchetă "contacte"). 1997: Anchetă "Rețele de rudenie și întrajutorare". • Sociabilitatea, o practică culturală? INSEE a sistematizat anchetele despre sociabilitate în anii 1980. Originalitatea lor constă în studierea relațiilor interpersonale (între rude, prieteni, colegi de serviciu, vecini), fără a lua
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
privind vacanțele. 1964: Anchetă generală privind vacanțele. 1966: Prima anchetă privind bugetele timpul. 1967: Anchetă privind loisir-urile. 1974: Prima anchetă națională privind "Folosirea timpului". 1981: Prima anchetă privind sociabilitatea (numită anchetă "contacte"). 1997: Anchetă "Rețele de rudenie și întrajutorare". • Sociabilitatea, o practică culturală? INSEE a sistematizat anchetele despre sociabilitate în anii 1980. Originalitatea lor constă în studierea relațiilor interpersonale (între rude, prieteni, colegi de serviciu, vecini), fără a lua în considerare bunurile sau serviciile schimbate. Optica este, de această dată
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
anchetă privind bugetele timpul. 1967: Anchetă privind loisir-urile. 1974: Prima anchetă națională privind "Folosirea timpului". 1981: Prima anchetă privind sociabilitatea (numită anchetă "contacte"). 1997: Anchetă "Rețele de rudenie și întrajutorare". • Sociabilitatea, o practică culturală? INSEE a sistematizat anchetele despre sociabilitate în anii 1980. Originalitatea lor constă în studierea relațiilor interpersonale (între rude, prieteni, colegi de serviciu, vecini), fără a lua în considerare bunurile sau serviciile schimbate. Optica este, de această dată, deliberat non-monetară, influențată de antropologie: se consideră că schimbul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
echipei directoare sunt multiple: să știe cine sunt vizitatorii din punct de vedere socio-demografic (origine geografică, mediu social, vârstă, sex); să contureze legăturile pe care aceștia le stabilesc cu muzeul prin intermediul identităților lor religioasă, culturală, civică, al cunoștințelor și al sociabilității lor; să determine raportarea lor practică și fizică la instituție, modul cum utilizează dispozitivele de mediere, parcursul. Să evalueze astfel funcționarea scenografiei (instalată temporar sau nu); să furnizeze organizatorilor un instrument de analiză a efectelor expoziției la nivelul reprezentărilor și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
legături cu mediile universitare (seminarii, colocvii, cursuri), conducerea Muzeelor din Franța, ENP. Mizele acestor anchete sunt multiple: mai întâi, pentru acces și frecventare; apoi, de deschidere către publicuri a priori neinteresate (scop pedagogic); în fine, de fidelizare, în cadrul dezvoltării unei sociabilități culturale (participarea la conferințe și la dineuri, la societățile Prietenilor muzeelor etc.). Muzeele, ca și alte instituții culturale, se orientează în mai multe direcții aparent antinomice: deoarece se interesează de public, serviciile lor comerciale dezvoltă "cerere" muzeală prin mijloace de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
socială), ne îndoim de preeminența acestui factor. Se constată, de fapt, că viața culturală este întotdeauna stimulată de o ofertă concentrată (în regiunea pariziană). Invers, televiziunea are tendința de a-i ține pe oameni acasă și de a le reduce sociabilitatea exterioară. • Grupurile sociale PCS sunt variabile compozite care sintetizează nume-roase subcriterii, dintre care unele se dovedesc deosebit de decisive: diploma, despre care avem de multe ori ocazia să vorbim în lucrarea de față (Bourdieu, 1969), a fost întotdeauna considerată un element
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
vândute (aproximativ 120 de milioane), de internet (18 % dintre locuințe conectate în 2001). Este o rațiune majoră a intrării în era "culturii ecranului" și a "practicilor la domiciliu", care se individualizează și se privatizează, în detrimentul spectacolelor pe viu și al sociabilității (Donnat, 1994 și 1998, și Farchy, 1999, p. 97, care vorbește de cultura "de apartament"). Vizitarea muzeelor Dificultatea dar și interesul abordării statistice constă în ierarhizarea factorilor, unii fiind mai predictivi decât alții (cum este votul, determinat în Franța, în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]