707 matches
-
lui Kaplan 3 și 6). Așa cum subliniaz) Kaplan, regula A este ,,egoist)”, iar regulă B este ,,rațional)” - sau, s-ar putea spune mai bine, de bun simț. Totuși, regula C depinde, pentru a fi operațional), de faptul de a fi socializate statele în sistem; adic), de acceptarea de c)tre ele a cerințelor sistemului, ca ghid pentru propria lor activitate (1964, pp. 23-27). Regulile A și B își au propriile echivalente în teoria microeconomic): Caut) profitul prin toate mijloacele permise, si
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
politica internațional), pe m)sur) ce apar în societ)țile cele mai diferite. Întrucât ele sunt procese fundamentale, îmi voi asuma riscul de a spune lucruri cunoscute, explicându-le pe fiecare în parte în termeni simpli. S) ilustr)m procesul socializ)rii în cel mai simplu exemplu, referindu-ne la o pereche de indivizi sau, in ce ne privește, la o asociație de dou) firme sau de state. A îl influențeaz) pe B. B, transformat în urmă acțiunii lui A, îl
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în egal) m)sur), noi înșine, cât și alții. Devenim diferiți, dar totuși nu putem spune c) un agent sau o instant) agențial) ne-a determinat s) fim așa. Perechile și mulțimile redau exemple - la scal) redus) și tranzitorii - ale socializ)rii care se petrece în organizații și în societ)ți la scale mai mari, si pe perioade mai mari. Nimeni nu le spune tuturor adolescenților dintr-o anumit) școal) sau dintr-un anumit oraș s) se îmbrace la fel, deși
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
neomarxiști (Landes, 1979) dezvăluie aspecte mai subtile ale mediului exploatant din sânul familiei: pe de o parte, bărbatul, lucrând puțin în cadrul propriei gospodării, este numai bun pentru a deveni un eficient sclav al sistemului capitalist industrial; pe de altă parte, socializați de mici să fie ascultători, să execute fără a crâcni muncile din gospodărie, ei vor fi, de asemenea, buni salvatori ai sistemului exploatator capitalist. Fără să fie total lipsită de adevăr, această imagine este ridicol de simplistă în condițiile societății
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
erotico-afectiv, atenția și iubirea reciprocă înseamnă și o sensibilitate și reactivitate mai mare la comportamentul celuilalt. Familia este microuniversul cu cel mai mare potențial de solidaritate afectivă, dar și de tensiuni și abuzuri. Pentru fiecare membru al familiei - copiii trebuie socializați în acest spirit -, familia este un colectiv care trebuie să fie tratat și cultivat ca atare, după toate normele optimului social, susținut de atuul că, în afara calculului rece, funcționează ca suport genetic altruismul consangvin. O serie de cercetări demonstrează că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
casa publică decât orice locuință particulară cu care suntem obișnuiți astăzi. În orice moment, casa putea fi plină de duzine de rude și servitori, fără să mai menționăm prieteni și cunoștințe. Camerele erau mari și nediferențiate. Rudele și oaspeții adeseori socializau, mâncau și dormeau În aceeași cameră. Bordeiele celor săraci erau cu puțin mai mult decât niște cocioabe mizerabile. Adeseori douăzeci sau mai mulți membrii ai unei familii se Înghesuiau Într-un bordei cu o singură cameră, care nu avea mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
secolul al XVII-lea paturile cu baldachin erau populare În rândurile nobilimii și ale clasei burgheze. Perdelele au fost adăugate la paturi pentru a asigura puțină intimitate. Totuși, adeseori un cuplu făcea dragoste după aceste perdele, În timp ce rude și prieteni socializau la numai câțiva metri distanță. În noaptea nunții, rudele și invitații tinerilor căsătoriți Îi acompaniau de obicei În patul nupțial pentru a observa consumarea căsătoriei. Dimineața următoare, proaspeții Însurăței trebuiau să arate cearceafurile pătate celorlalți membrii ai familiei ca dovadă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu este decât un pas. Acestea duc la apatie, lene, boli psihice. Televizorul înlocuiește de cele mai multe ori deplasarea la un spectacol, internetul ia locul lecturări unei cărți, jocurile pe calculator iau locul jocului cu alți copii unde are posibilitatea să socializeze. Petrecerea timpului liber în fața calculatorului și televizorului duce la sedentarism și creează dependență. Organizarea rațională a timpului liber acționează benefic asupra organismului și dezvoltării armonioase a personalității copilului. Părinții trebuie să-și facă timp pentru a se juca cu copilul
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
1974, p. 202). Principala funcție a sistemului formal de educație ar fi accea de a impune arbitrariul cultural al grupurilor sau claselor conducătoare dintr-o societate. Prin această reproducție culturală, sistemul de educație realizează și reproducția socială, prin faptul că socializează raporturile de forță dintre diferitele grupuri sociale prin recunoașterea și valorizarea capitalului cultural specific claselor dominante și prin rejectarea capitalului cultural al claselor dominate. Bourdieu denumește această transmitere a raporturilor de forță funcția de reproducție socială a reproducției culturale. Un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Bernstein face explicite mecanismele prin care mesajul educațional limitează oportunitățile educaționale ale copiilor din clasele de jos, contribuind, astfel, la reproducția culturală a reproducției sociale, pentru a folosi limbajul lui Bourdieu, a cărui teorie o completează. Astfel, conform cu Bernstein: Copiii socializați în clasele de mijloc și în straturile care li se asociază pot utiliza în același timp un cod elaborat și un cod restrâns, în timp ce copiii socializați în cadrul anumitor straturi ale clasei muncitoare, în special în straturile inferioare ale acesteia, ne
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a folosi limbajul lui Bourdieu, a cărui teorie o completează. Astfel, conform cu Bernstein: Copiii socializați în clasele de mijloc și în straturile care li se asociază pot utiliza în același timp un cod elaborat și un cod restrâns, în timp ce copiii socializați în cadrul anumitor straturi ale clasei muncitoare, în special în straturile inferioare ale acesteia, ne putem aștepta să fie limitați la un cod restrâns. Dar, pentru reușita școlară a unui copil, este esențial ca el să posede ori, cel puțin, să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fapte penale cu o deosebită periculozitate socială, concretizate în delicte de omor, vătămări corporale, violuri și tâlhării, consum și trafic de stupefiante. De regulă, acești minori provin din acele medii de ”socializare negativă“, medii ”marginale” sau chiar ”patogene“, unde sunt socializați și ”învățați ”într-un spirit contestatar, agresiv și violent și unde ”dobândesc“, înca de timpuriu, atitudini, tehnici și ”opțiuni” delincvente și criminale. De multe ori, autorii unor asemenea delicte sunt organizați în adevărate ”bande” și grupuri antisociale, specializate în comiterea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
tulburări specifice la nivelul acesteia, a Eului personal. K. Jaspers afirmă că istoria individuală a unei persoane se face în afara ei. În sensul acesta viața trebuie înțeleasă ca fiind o construcție atât autonomă și egocentrică în asimilarea obiectului, cât și socializată în ceea ce privește coexistența și conviețuirea ei în lume. Se desprinde de aici faptul că în cazul reacției participă atât persoana, cât și experiența de viață a acesteia. Reacția trebuie considerată, în acest caz, ca un tip special, neobișnuit de experiență, o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
curricula vocaționale trebuie ignorate, întrucât sunt lipsite de o valoare educativă autentică, reducând formarea umană la un simplu training (ale cărui virtuți formative nu depășesc cu mult dresajul practicat la niveluri infraumane). Autorii porneau de la interesele celor care învață și socializează și distingeau cinci „categorii de cunoaștere”; apoi redefineau, pe baza acestora, disciplinele tradiționale: cunoașterea simbolică (engleza, limbile străine, matematicile); științele fundamentale (știința generală, fizica, biologia, chimia); științele dezvoltării (evoluția cosmosului, evoluția instituțiilor sociale, cultura omenirii); disciplinele exemplare (arta, muzica, teatrul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu cele mai complexe, cum ar fi afectivitatea, imaginația și creativitatea; susține tonusul subiectului și rezistența sa la efort, contribuind în același timp la depășirea unor obstacole inerente existenței, cum ar fi stările de boală sau handicap; ameliorează comportamentul și socializează individul. 1. Vezi capitolul 6 al prezentei lucrări, în care sunt prezentate structura și componentele psihomotricității. 1. Începând cu a doua jumătate a anilor ’70, fenomenul telepatiei la animale s‑a bucurat de o mare popularitate în țările occidentale; subiectul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
1990). Teoria integrează perspective educaționale, sociologice și psihologice despre organizațiile sociale, precum și cercetarea asupra efectelor mediului din familie, școală și comunitate asupra rezultatelor educaționale. Recunoașterea ca principiu central al acestei teorii a „istoriei legăturilor strânse Între instituțiile majore care-i socializează și educă pe copii” (Epstein, 1992, 1140-1141) determină ca anumite obiective, cum e succesul școlar, să constituie un interes mutual pentru oamenii fiecărei instituții, ce este atins prin acțiunea și suportul lor cooperant. Această perspectivă este imaginată ca trei sfere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru a include valori morale, simboluri, credințe și idei împărtășite de membrii aceluiași grup social. Toate acestea ar fi „reprezentări sociale”, componente ale unui univers simbolic de semnificații care dau sens vieții și relațiilor sociale. Conceptul iluminist de rațiune este socializat, în sensul că toate categoriile de gândire care-i sunt subsumate și toate ideile cu care operează (timp, spațiu, număr, cauzare) sunt produse, reproduse, transmise și transformate social în grupuri sau colectivități umane. Reprezentările colective oferă, în orice tip de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unește și oferă contraponderea fragmentării. Granițele rigide dintre discipline sunt înlocuite de frontiere flexibile, mobile, care delimitează nu atât insule izolate, cât arhipelaguri de cunoașteri unite prin multiple legături. Studenților li se cultivă mult mai puțin identitatea disciplinară. Ei sunt socializați cu condițiile de identificare cu problematici cognitive și aplicative mereu extensibile și tot mereu gata de aprofundare. Înaintarea studenților în studiile academice e tot mai puțin o cale către specializarea disciplinară cât mai restrânsă și mai aprofundată și tot mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
plan au fost implicarea în producerea bunului comun și mărcile vizibile ale acesteia: dezvoltarea de proiecte comune, cu finanțare din interiorul sau din afara satului; existența unor evenimente festive ce adună periodic sătenii în același loc, oferindu-le prilej de a socializa, de a discuta și de a face planuri împreună; întrajutorarea și solidaritatea; consultarea publică în ceea ce privește unele decizii ale administrației locale; participarea în asociații formale sau informale etc. Cele șase sate prezintă o varietate destul de largă de expresii ale vieții comunitare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
membrii grupului își îndeplinesc scopurile de performanță. Echipele cu un grad ridicat de coeziune de sarcină tind să se concentreze aproape exclusiv pe scopuri de grup și trăiesc succesul prin împlinirea performanței. Acestea arată interesul scăzut față de nevoia de a socializa atât în teren cât și în afara lui. Coeziunea grupului sportiv se naște și se formează din relațiile preferențiale pozitive și depinde de o serie de factori care sunt caracteristici echipei. După Epuran M. (2001), aceștia sunt: • Numărul restrâns al membrilor
INTEGRAREA ÎN GRUPUL SPORTIV, COEZIUNEA ECHIPEI ŞI INFLUENȚA ACESTORA ASUPRA PERFORMANȚEI SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Leon Gomboş, Gheorghe Zamfir, Marius Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_802]
-
că această categorie de populație nu este suficient protejată de instituțiile de control social specializat, având în vedere gradul ei de dezvoltare psihică, fizică și morală sensibil mai scăzut în comparație cu alte categorii de populație. Acești minori nu sunt educați și socializați corespunzător de către familie, școală, grupuri de prieteni, comunitate locală, pentru a fi capabili să se apere de eventualele atacuri și agresiuni săvârșite asupra lor. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente în interiorul familiei În pofida intensificării sale în perioada de tranziție, violența
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în rândul fetelor, dar o pondere mare (egală cu cea a băieților) a celor care consumă alcool rar/ocazional; aceste fete care sunt consumatori ocazionali au tendința să împrumute comportamentul băieților în ciuda tradiției, a modelului cultural în care au fost socializate (mamele subiecților consumă alcool doar în proporție de 34%, față de tați - 69%). Citatul următor este semnificativ pentru factorul (poate cel mai important) care determină consumul de alcool în rândul fetelor: „Eu cunosc persoane care au ajuns în starea asta nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de Corman în mai multe scrieri ale sale. La Isabelle, mecanismul formațiunii reacționale a apărut brusc, în urma unei cenzuri parentale prea severe. S-a produs astfel un efect de blocaj, în timp ce, în mod normal, schimbarea caracterului unui copil care se socializează are loc progresiv. Corman estimează că acest caracter instantaneu este indiciul unei formațiuni reacționale patologice (1973). Isabelle a manifestat încă de la 5 ani anumite „tendințe erotice foarte accentuate, atingându-se fără nici o pudoare și mergând până la a-i cere mamei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
știe totuși ce va aduce ziua de mâine. Acesta este cazul unui Înalt funcționar polonez, consilier al primului-ministru În anii ’80: Începând cu 1985, când starea de război a Început să fie ridicată progresiv, asistăm la o tranziție a economiei socializate către noi forme de gestiune. Am decis atunci să produc ceva legat de capitalul străin. Acest lucru s-a dovedit dificil și, pentru o vreme, am rămas fără mijloace. M-am angajat ca director al unei Întreprinderi private artizanale. (Cazul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
formulând dezbaterea În termeni relevanți și pentru publicul larg. Dincolo de vocația sa de manual de studii de securitate, volumul de față Își propune să inițieze această dezbatere, oferind puncte de referință tuturor celor interesați. Lucrarea este produsul unei noi generații, socializată cognitiv Într-un mediu academic competitiv. Autorii capitolelor sunt, În principal, cercetători și profesori români care activează În România și/sau sunt afiliați unor prestigioase centre de cercetare din străinătate, precum Universitatea din Oxford și Institutul de Înalte Studii Internaționale
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]