1,210 matches
-
vedere una ideologică, pentru ca toate transformările sociale, economice, structurale, au venit după schimbarea regimului politic. Termenul de tranziție este adesea folosit ca sinonim sau alternativ pentru cel de reformă sau reformă crucială la unii autori (Gabrisch, 1989) , definit ca schimbare societală sau sectorială realizată în baza unui proiect, elaborat de elite și adoptat de mase ca rezultat al unor procese de persuasiune, contagiune socială sau constrângere (Sandu, 2000) Același autor remarcă, la începutul perioadei tranziției, faptul că anticipațiile și așteptările oamenilor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a gestiona solicitările membrilor sistemului) și specializarea (specializarea structurală și integrarea instituțiilor și organizațiilor în sistem). Analiza chiar și de suprafață a situației României din perspectiva celor trei criterii, arată că aceasta a realizat o modernizare socială incompletă. La nivel societal, modernizarea implică nu doar implementarea unor principii și instituții economice și politice moderne (pluripartitism, drepturi ale minorităților, conștientizarea rolului decisiv al pieței în economie), ci și o structură socială specifică, cu o clasă de mijloc consistentă, cu diferențe atenuate între
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care evidențiază trăsăturile esențiale ale comunității ar fi: o populație, organizată teritorial, mai mult sau mai puțin înrădăcinată în spațiul pe care îl ocupă și ai cărei indivizi trăiesc în relație de interdependență reciprocă, care este simbiotică, mai degrabă decât societală.(Robert Park 1952, apud Linda Stoneall, 1983: 67). Ecologia umană își extrage multe din ideile ei din comparația între comunitățile umane și cele subumane (plante și animale) și privilegiază aspectele legate de interdependență, simbioză, de competiție pentru supraviețuire, fiind interesată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
principalele rezultate ale încercărilor de a măsura gradul de evoluție al societăților occidentale către un model meritocratic și expunând criticile și polemicile din jurul respectivelor studii. În capitolele următoare voi detalia anumite aspecte critice pentru discutarea inegalităților școlare: corespondența dintre mecanismele societale de mobilitate și organizarea școlară; rezultatele marilor studii postbelice dedicate urmăririi inegalităților școlare în țările capitaliste avansate, dar și în țările socialiste; de asemenea, voi oferi un exemplu de calcul al indicilor de mobilitate școlară în România și voi aborda
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de desfășurare: 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020; b) bugetul total: 87,740 miliarde de euro; c) alocarea pe priorități: excelența științifică, 27,818 miliarde de euro; poziția de lider În sectorul industrial, 20,280 miliarde de euro; provocări societale, 35,888 miliarde de euro; d) indicatori de performanță: obiectivul cercetării și dezvoltării din cadrul Strategiei „Europa 2020” (3% din PIB) și indicatorul principal de inovare al Strategiei „Europa 2020”. 2) Stakeholder-i vs. shareholder-i - Înlocuirea priorității de satisfacere a intereselor investitorilor
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
concluziile sale Joly: „la crise de la polis et de la politeia, le problème se pose de la géométrie et de la politique”. Platon invocă geometria în calitate de știință fundamentală pentru politică, remarcând similaritățile și, deopotrivă, ceea ce le separă. În cetatea ideală cunoașterea constituie miezul societalului. „Educația ocupă o poziție de prim-plan. Ea rămâne decisivă pentru formarea gardienilor în condițiile în care exercițiul puterii nu admite amatorismul. Accesul la magistraturi este condiționat de o instrucție riguroasă, îndelungată, astfel încât să permită selecția celor mai buni.” Cum
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pp. 736-741. Peterson, R.A., Berger, D.G. (1975), „Cycles in symbol production: The case of popular music”, American Sociological Review, 40, pp. 158-173. Porter, C.A., Suedfeld, P. (1981), „Integrative complexity in the correspondence of literary figures: Effects of personal and societal stress”, Journal of Personality and Social Psychology, 40, pp. 321-330. Post, F. (1994), „Creativity and psychopathology: A study of 291 world-famous men”, British Journal of Psychiatry, 165, pp. 22-34. Pressey, S.L., Combs, A. (1943), „Acceleration and age of productivity”, Educational
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
anuală a American Psychological Association, Los Angeles, CA. Simon, H.A. (1988), „Creativity and motivation: A response to Csikszentmihalyi”, New Idem in Psychology, 6 (2), pp. 177-181. Simonton, D.K. (1988), Scientific genius. Cambridge University Press,........................... Shnonton, D.K. (1990), „Political pathology and societal creativity”, Creativity Research Journal, 3 (2), pp. 85-99. Simonton, D.K. (1991), „Personality correlates of exceptional personal influence”, Creativity Research Journal, 4, pp. 67-68. Simonton, D.K. (1994), Greatness: Who makes history and why, Guilford, New York. Stein, M.I. (1953), „Creativity and culture
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
considerată ca elită: politică și administrativă, desigur, dar și elită militară, elită a afacerilor, a domeniului artelor și a culturii, a comunicației, a sporturilor etc. O modalitate foarte coerentă de a prezenta toate acestea este referirea la cele patru funcții societale specificate de Talcott Parsons și popularizate de celebra schemă A-G-I-L. Potrivit lui Parsons, pentru ca un sistem social să fie relativ stabil, trebuie să fie îndeplinite patru exigențe funcționale: adaptarea la mediul înconjurător prin producerea și distribuirea de bunuri rare (A), definirea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și la preeminență. Cu alte cuvinte, aceste sectoare de activitate nu pot decât să definească ierarhii de excelență și de preeminență particulare. În această privință, este tentant să se adopte o modelizare identificând sectoarele de activitate cu câteva mari funcții societale. Din acest punct de vedere, modelizarea parsoniană citată în capitolul 1 este în continuare operantă, chiar dacă nu resimțim nevoia de a recurge la ilustrarea grafică a schemei AGIL. Rezultă niște elite distincte, care, până la un anumit punct, pot nutri sentimentul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
contra legilor civile, autonomie și libertate de acțiune contra supunerii, a obedienței și dependenței față de o transcendență juridică, de o morală normativă, iată imperativul categoric al hedonismului antiphonian... Adevăratele plăceri nu se află în tabăra artificiului cultural sau a ordinii societale. Nu civilizația dă măsură hedonistă. Pentru că bogăția ne aservește, onorurile ne obligă, iar familia ne îngrădește. Bunurile la preț în această lume sclipesc ca niște bijuterii false, ca niște false valori. Jubilarea n-are nici o legătură cu artificiile propuse de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
funcționează (DiMaggio și Powell, 1991, p. 67). Instituții similare create în România și SUA, care, în plan teoretic, au același scop, vor utiliza mijloace diferite și își vor atinge diferit obiectivele în funcție de mediul în care se dezvoltă: normele și valorile societale, așteptările populației sau ale instituțiilor deja existente. Ținând cont de aceste aspecte, factorii de luare a deciziei sau cei ce stabilesc aranjamente instituționale nu ar trebui să împrumute o instituție fără a se raporta la specificul mediului în care va
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
alternativă, pentru acceptarea unor identități (homosexuali, de pildă) sau pentru cauze generoase, arareori cu o semnificație materială directă cum este cazul mișcărilor ecologiste. Chiar dacă din punct de vedere structural fenomenele de mobilizare sunt similare cu cele ale m.s. obișnuite, condițiile societale care le justifică sunt specificate în raport cu teoriile crizei de legitimitate a statului capitalist din modernitatea târzie și cu realitatea axiologixă a societății postindustriale. Revendicările noilor m.s. urmăresc salvgardarea autonomiei personale și protejarea societății împotriva dominației din ce în ce mai apăsătoare a sistemului politico-administrativ
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
decizii politice informate, limitându-se la analiză și consiliere. Analistul de p.p. explică cauzele și consecințele diverselor acțiuni de politică guvernamentală și nu prescrie tipuri de decizie. A analiza acțiunile factorilor de decizie guvernamentală și consecințele acestor acțiuni asupra mediului societal nu echivalează cu a prescrie ce trebuie să facă acești factori de decizie. Studiile de p.p. au, prin definiție, o valoare practică. În primul rând, studiile de p.p. pot să ofere descrieri ale acțiunii guvernamentale în diverse zone de politică
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
continuat din lipsă de finanțare, ceea ce face ca eficiența unui proiect social să scadă simțitor. De ce trebuie practicat un management serios și profesionist al r. în dezvoltarea socială? În primul rând, pentru că, adesea, apare, atât la nivel individual, cât și societal, tendința optimistă de a crede că astfel de evenimente sau situații periculoase sau chiar catastrofale pentru proiect nu se pot întâmpla. Din punct de vedere psihologic, aceste erori de apreciere sunt cunoscute sub diferite nume: „falsă unicitate” (tendința individului de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
efectul celei de-a treia persoane” (tendința de a considera că ești mai puțin expus decât o terță persoană mesajelor cu potențial periculos), „optimism nerealist” (anticiparea constantă de rezultate mai pozitive ale unei acțiuni) (Hoorens, 1995). Mai mult, la nivel societal, persoanele care identifică r. pot fi marginalizate sau penalizate, scepticismul lor fiind etichetat drept periculos pentru entuziasmul inițial al oricărui proiect. Rezultatul este o spirală a tăcerii în care cei care anticipează dificultăți majore sunt tot mai puțin motivați să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
asupra consecințelor și semnificației demersurilor lor pe scena internațională (Keck, Sikkink, 1999, pp. 89-90). În al patrulea rând, domeniul internațional nu este imun față de relațiile specifice instituite între guverne și ONG naționale, ceea ce face relevantă observația că ONG cu baze societale - inclusiv mișcările sociale care pot lua formă globală - sunt caracteristice mai ales democrațiilor liberale, în timp ce în alte regiuni pot fi identificate „GONGO” (ONG organizate de guverne), „MANGO” (ONG manipulate) sau „GRINGO” (ONG reglementate și inițiate de guverne) (Higgott, Underhill, Bieler
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
realiștilor asupra relațiilor internaționale (Willets, 2005, p. 442). postulează existența unei distincții calitative între high politics, în care sunt angrenate guvernele naționale și OIG, și low politics, unde își fac simțită prezența actori precum CTN, OING și ONG de la nivel societal. Evident, această distincție are la bază ariile tematice, sugerând existența unui domeniu rezervat statelor-națiune și OIG, conturat în jurul problematicii militare și de securitate, un monopol tradițional al guvernelor și în epocile anterioare. Chiar și în ariile tematice considerate deschise actorilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pentru cazurile în care această perspectivă poate deveni înșelătoare în demersul analitic. Prin cercetarea problemelor cu care se confruntă statul, Barry Buzan a identificat cinci sectoare ale securității naționale, în funcție de natura amenințărilor. Acestea pot fi de ordin militar, politic, economic, societal sau ecologic (Ibidem, pp. 124-141). Discuțiile pentru fiecare dintre aceste sectoare sunt foarte numeroase, orice privire atentă descoperind noi și noi implicații, fapt explicat fie și numai prin uriașa diversitate a socialului. În esență, cele cinci sectoare identificate au un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
există o legătură directă între puterea economică și cea militară a unui stat. O delimitare clară între problematici este, după cum se observă, de multe ori greu de făcut, opțiunea încadrării conceptuale revenind cercetătorului, în funcție de scopurile studiului său. Amenințările din sectorul societal se referă la ceea ce poate afecta identitatea unei comunități oarecare. Dincolo de criteriul folosit, care poate fi de ordin etnic, religios, lingvistic, rasial, cultural etc., elementul fundamental de definire a unei comunități este sentimentul de apartenență al indivizilor la această formulă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
poate afecta identitatea unei comunități oarecare. Dincolo de criteriul folosit, care poate fi de ordin etnic, religios, lingvistic, rasial, cultural etc., elementul fundamental de definire a unei comunități este sentimentul de apartenență al indivizilor la această formulă de agregare socială. Securitatea societală se poate confrunta cu trei tipuri de amenințări majore, ce pun în pericol existența comunității ca grup social: migrația - când un popor este afectat de faptul că un număr semnificativ de străini, eventual cu aceeași identitate, se stabilesc pe teritoriul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
integraționist (presiune „de sus”) ori secesionist/regionalist (presiune „de jos”). Un al patrulea posibil tip ar fi cel al depopulării - prin catastrofe umanitare, naturale, războaie sau politici de exterminare. Condiția ca amenințările de acest gen să fie considerate de ordin societal este ca ele să se refere nu la siguranța indivizilor, ci să privească perpetuarea grupului ca întreg. Comunitățile pot reacționa la amenințări printr-o varietate de mijloace, de ordin cultural (promovarea propriilor elemente și/sau excluderea elementelor considerate străine), economice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a fost cazul Uniunii Sovietice. Victime ale unor amenințări economice pot fi firme, economii naționale sau stabilitatea unor sisteme chiar mai largi - de exemplu, crizele financiare, care se pot propaga cu viteză în întreaga lume. Termenul de referință al amenințărilor societale sunt colectivități ce dezvoltă un sentiment identitar, indiferent de natura legăturii -etnicitatea, religia etc. Securitatea ecologică are și ea o sferă de cuprindere foarte largă, de la supraviețuirea unor specii amenințate până la păstrarea biosferei (Buzan et al., 1998, pp. 21-23). Diferitele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
iar a treia imagine descoperă principala cauză a războaielor în natura sistemului internațional modern (vezi Waltz, 2001, pp. 24-227). Preluând cele trei imagini ale lui Waltz, vom sistematiza și analiza teoriile cu privire la cauzele războiului în funcție de trei niveluri de analiză: individual, societal și cel al sistemului internațional. La nivel individual prevalează teorii care caută să descopere originile conflictelor internaționale în agresivitatea naturii umane, personalitatea și sistemul de credințe al factorilor decidenți, precum și în procese psihologice. La nivel societal sunt accentuate teorii ce
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
niveluri de analiză: individual, societal și cel al sistemului internațional. La nivel individual prevalează teorii care caută să descopere originile conflictelor internaționale în agresivitatea naturii umane, personalitatea și sistemul de credințe al factorilor decidenți, precum și în procese psihologice. La nivel societal sunt accentuate teorii ce identifică diverse forme de guvernare, procesul de elaborare a deciziilor de politică externă, opinia publică și grupurile de interese, etnie și naționalism, cultură politică și ideolgie. În final, la nivel sistemic se vor prezenta teorii ce
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]