1,301 matches
-
Identificările lor au avut o slabă validitate și nu au diferit semnificativ de cele ale nespecialiștilor (Jay, Young, 1979). Oricum, dacă facem comparații pe scara istoriei și între diferite culturi, apare clar că homosexualitatea este în primul rând un fenomen sociocultural, înscriindu-se, în mare, în același complex factorial ca și magnitudinea divorțialității, rata mică a fertilității, coabitarea heterosexuală. În tot cazul, indiferent de etiologie și dincolo de etichetările sociale, homosexualitatea (atât cea masculină, cât și lesbianismul) este o realitate masivă a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
afirmare „superficială” ale primilor. Or, în afara faptului că trebuie să ne gândim că în ochii lor aceste valori pot să nu fie deloc superficiale, s-ar mai impune și alte două observații: pentru țările cu un înalt ritm de transformări socioculturale și în tranziție, așa cum este și țara noastră, la diferențele de vârstă cronologică și psihologică se adaugă și diferențele de școlaritate, instrucție, orizont cultural intergenerațional, ceea ce mărește potențial distanța dintre mentalități; în al doilea rând, evoluția pe vârste în intervalul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
semnale suficiente pe această linie din partea unităților menționate. Autocaracterizarea ca având probleme sau nu se datorează nu numai etichetărilor exogene, ci și procesului mai amplu de comparație socială. Intenționat sau spontan, direct sau indirect, prin prisma unor standarde și practici socioculturale, familia se compară cu alte familii și situații și dezvoltă o imagine de sine ca prezentând sau nu probleme. (Probabil mai corect ar fi să spunem că își evaluează locul pe continuumul „fără probleme-mari probleme”.) Raportul autocaracterizare-caracterizare din exterior are
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că poate fi soluționată. Rolul psihoterapeutului și al lucrătorului social nu se reduce însă numai la acela de inginer al relațiilor din familie (demolarea și reconstrucția lor sau a reprezentărilor despre ele), ci el devine din ce în ce mai mult un adevărat personaj sociocultural în calitate de tămăduitor al sufletului și al relațiilor interumane. În vremurile trecute, acest rol era deținut de șamani și preoți, mai recent de medici (psihiatri). Psihoterapeutul american W. Griffin (1993) face observația că, cel puțin în SUA, pe măsură ce se dovedește că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
umană probabil că va desluși multe în viitor (vezi și 5.3.). Câteva concluzii sunt însă clare: o serie de factori operează insidios în alegerile afective, astfel încât ele nu sunt întâmplătoare - la scară statistică - din punctul de vedere al criteriilor socioculturale, cum ar fi clasa socială, etnia, religia (vezi 5.2); există un construct personal al dragostei (filosofia despre ce este iubirea dintre două ființe umane), construct al cărui conținut reflectă în mare măsură socializarea într-o anumită cultură; între aspectele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la femei, cât și la bărbați, diferă enorm de la cultură la cultură. Ele nu pot explica această variabilitate, dar nu înseamnă că sunt total eronate. Între femei și bărbați există un fundal biologic universal diferit, dar în combinație cu factori socioculturali, el poate fi mult estompat și modificat ca manifestare concretă. Cercetări sistematice interculturale au identificat complexul de condiții care dă cea mai intensă gelozie masculină: societățile ce încurajează și subliniază importanța de a fi căsătorit, de a nu avea relații
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau nu a granițelor teritoriului considerat de cei doi intim și exclusiv, altfel spus, a normelor stabilite sau subînțelese pe care cei doi trebuie să le respecte pentru a nu da motive de gelozie. Ele sunt definite în mare măsură sociocultural, dar în variatele stiluri de viață ale lumii moderne și postmoderne diferă și de la familie la familie. Pentru unii, faptul că soția pleacă singură într-o excursie unde sunt și bărbați nu e deloc un motiv de îngrijorare, alții dezvoltă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
distribuire a sarcinilor gospodărești (vezi 6.1.3. și 6.2.), nu va duce automat la scăderea tensiunilor și micșorarea ratei divorțurilor, o atare tendință este preferabilă și se impune. Familia este în criză, iar depășirea ei reclamă o terapie socioculturală, o restructurare de mentalități și conduite la nivel societal. Și cred că aceeași autoare (Sontag, 1994) are dreptate când afirmă că soluția nu este de reîntoarcere la valorile „clasice” familiale ale trecutului (centrate pe dominația masculină), ci de adoptare la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de materii" Cuvânt către cititor 9 Capitolul 1 Dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament 1. Valorile și dinamica lor 11 1.1. Conceptul de valoare și noțiuni conexe 11 1.2. Natura și geneza valorilor 15 1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilor 21 1.4. Portretul bio(psiho)constitutiv și sistemul propriu de valori 31 1.5. Rolul și funcțiile axiologice în configurația personalității 37 1.6. Dinamica valorilor sociale 38 2. Atitudine și comportament 43 2.1. Definiții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
doar un caracter orientativ, important fiind a dezvălui mai analitic notele fundamentale ale conceptului și a surprinde relația cu alte noțiuni apropiate. Să precizăm însă mai întâi că ne referim aici atât la valorile sociale (ca elemente principale ale contextului sociocultural), cât și la varianta lor interiorizată la nivel de personalitate. Notele fundamentale ale conceptului de valoare (asupra lor vom reveni mai pe larg) sunt: generalitate și centralitate în universul spiritual-simbolic al societății și în structura personalității umane, standarde (criterii evaluative
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
indivizilor are o asemenea formă: situate în centru și deasupra, valorile ca principii generale despre dezirabil se transcriu în norme și atitudini, iar atitudinile se specifică și exprimă în opinii. De remarcat că acest model are un corespondent la nivel sociocultural: în fiecare societate și cultură - și cu deosebire în societățile moderne și complexe - funcționează un ethos, un nucleu axiologic fundamental (valori de bază), o mentalitate (un sistem de norme, crezuri, atitudini), clădită pe acel nucleu, și o opinie publică (reacții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau grupuri sociale. Astfel, în numele unei idei-valoare ca aceea de justețe socială, de libertate sau patrie, mulți indivizi și-au anulat conștient biologicul, contribuind la progresul unui grup, al unei națiuni sau al omenirii în general. Valorile reprezintă în sistemele socioculturale operatori eficienți de autoconservare și/sau autodepășire, fiind lianți de coeziune și factori mobilizatori pentru actorii acțiunilor sociale. Într-adevăr, mult din ceea ce la o primă vedere pare „gratuit”, „dezinteresat”, „mișcare pură a spiritului uman” are acoperire în interese prozaice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din urmă i s-a opus și i se poate opune cu succes și cea economico-socială șipsihoculturală. Evoluția umană este în primul rând una tehnologică, economică, socială, și mai puțin biogenetică, lucru recunoscut de Wilson însuși. Ansamblul vieții spirituale, variațiile socioculturale pot fi înțelese mai complex făcând apel la factori de această natură, structural-sociali și simbolici. În termenii genetici s-ar putea vorbi totuși despre baza emoțională a respectivelor conținuturi psihosociale, despre resorturile mai generale și de adâncime ale naturii (esenței
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai puțin rafinat convertite în egoism. (În concepția lui E. Wilson, altruismul propriu-zis, de esență șhard-coreț ar fi cel determinat genetic - sacrificiul de sine al animalelor „nu e niciodată ipocrit” șp. 163ț, pe când conduitele altruiste mai superficiale șsoft-coreț reprezintă hipertrofieri socioculturale ale nevoii de conservare individuală.) Astfel, de pildă, prietenia, dragostea sinceră, dintre o fată și un băiat, încărcată și trăită de cei doi cu tot farmecul romantismului și al poeziei vârstei, printr-o examinare din exterior poate fi transpusă, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
altruism fără așteptări premiale sunt probabil mai puține, dar existența lor nu poate fi negată. Absorbția axiologică totală a individului de către grup face imposibilă creația individuală în domeniul valorilor. Teoriile ce mizează pe astfel de mecanisme se potrivesc, eventual, contextelor socioculturale mai simple și standardizate, și nu celor cu structuri socioumane complexe și variate. Nu putem stabili o corespondență punct cu punct între valorile, motivele umane și planul pragmatic al adaptării, conservării biologice sau al intereselor economico-sociale restrânse. Unele valori - chiar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
individuale. Ele apar deci ca elemente ale universului simbolic al realității și au ca suport direct nivelul informațional al socialului (diversele forme de mass-media), și în primul rând comunicarea directă interumană prin limbaj. Valorile se nasc și funcționează în colectivități socioculturale, iar purtătorii lor materiali sunt indivizii concreți și instituțiile respectivelor comunități. Așa încât orice analiză axiologică (dacă nu vrea să rămână pur formală și abstractă) plonjează în mod automat în intimitatea raporturilor individ/societate, cultură/personalitate, raporturi ce constituie tema expresă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și instituțiile respectivelor comunități. Așa încât orice analiză axiologică (dacă nu vrea să rămână pur formală și abstractă) plonjează în mod automat în intimitatea raporturilor individ/societate, cultură/personalitate, raporturi ce constituie tema expresă și a subcapitolului următor. 1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilortc "1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilor" În fiecare societate și cultură există un sistem de norme despre dezirabil, care reglează conduita membrilor săi, dă o oarecare coerență produselor materiale și spirituale și determină un anumit profil
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
axiologică (dacă nu vrea să rămână pur formală și abstractă) plonjează în mod automat în intimitatea raporturilor individ/societate, cultură/personalitate, raporturi ce constituie tema expresă și a subcapitolului următor. 1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilortc "1.3. Fundalul sociocultural al interiorizării valorilor" În fiecare societate și cultură există un sistem de norme despre dezirabil, care reglează conduita membrilor săi, dă o oarecare coerență produselor materiale și spirituale și determină un anumit profil al personalității. De fapt, între cultură - înțeleasă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
determină un anumit profil al personalității. De fapt, între cultură - înțeleasă în sens larg - și structura personalității indivizilor ei subzistă un permanent circuit cauzal, ceea ce asigură celor două entități o relativă stabilitate și unitate în timp. Implicit și explicit, contextul sociocultural propune un model de personalitate, o personalitate de bază, adică tipică, reprezentativă pentru o anumită cultură. Conceptul de personalitate de bază a fost lansat în antropologia culturală de Abraham Kardiner (1939) și utilizat apoi drept cadru teoretic în multiplele cercetări
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1944), tot în planul teoretic, dar de o complexitate și un rafinament reflexiv mult mai avansat, a vizat o problematică asemănătoare prin observațiile pătrunzătoare și subtile privitoare la „matricea stilistică” românească. Evaluarea rezultatelor și concluziilor asupra raportului dintre complexul factorial sociocultural și structura personalității tipice prilejuiește câteva constatări. Abordările de acest gen au avut ca premisă fundamentală ideea freudiană că personalitatea individului se fixează, în dimensiunile ei esențiale, în copilăria timpurie, contând extrem de mult modalitățile de îngrijire și creștere a copiilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
avut socialismul pe linia inducerii și consolidării exclusivismului, a ideii „cine nu e cu noi e împotriva noastră”, a mentalității jocului de sumă nulă în viața economică și socială, adică a concepției că tot ceea ce unul câștigă pierde altcineva. Mediul sociocultural, care constituie implicit fundalul axiologic al însușirii valorilor și formării convingerilor de către tânăra și foarte tânăra generație, nu este ceva amorf, nediferențiat. Putem vorbi despre o structurare globală a universului axiologic în următoarele niveluri: a) valori general umane; b) valori
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
supraindividuale ale universului axiologic exercită asupra persoanei umane, pe tot parcursul devenirii și existenței sale, determinări directe și indirecte. După cum vom vedea însă în detaliu în cele ce urmează, concepția individuală despre dezirabil nu reprezintă o simplă iterare a matricei socioculturale date. Acțiunea factorilor socioculturali este filtrată de variabile interne de personalitate, un prim filtru constituindu-l însăși percepția personalității bazale, a dezirabilului social sau de grup, „construirea” mentală a acestora de către individ. Valorile sociale privite în geneza lor sunt abstractizări
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
exercită asupra persoanei umane, pe tot parcursul devenirii și existenței sale, determinări directe și indirecte. După cum vom vedea însă în detaliu în cele ce urmează, concepția individuală despre dezirabil nu reprezintă o simplă iterare a matricei socioculturale date. Acțiunea factorilor socioculturali este filtrată de variabile interne de personalitate, un prim filtru constituindu-l însăși percepția personalității bazale, a dezirabilului social sau de grup, „construirea” mentală a acestora de către individ. Valorile sociale privite în geneza lor sunt abstractizări și generalizări ale intersecției
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
una latentă (impregnată de structuri critice), autoarea constată o continuă diminuare pe axa vârstei a primei forme și o permanentă sporire a celei de-a doua. Pe de altă parte, socializarea secundară poate însemna, în fapt, o re-socializare, dacă realitatea socioculturală - și implicit cea simbolico-axiologică - în care se intră este substanțial diferită de aceea internalizată în prima socializare. Acceptând și construind subiectiv noul univers uman, individul își reconsideră întreaga experiență trecută prin prisma prezentului, iar, dacă disparitatea între trecut și actual
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prezentului, iar, dacă disparitatea între trecut și actual i se pare esențială, el recurge inclusiv la raționalizări de genul: „Atunci credeam că știu ce e bine, acum știu cu adevărat”. Când traiectoria de viață a individului continuă în același mediu sociocultural, socializarea secundară merge în prelungirea celei primare fără conflicte și fără nevoia restructurării axiologice. Un exemplu ar putea fi copilul dintr-o familie intelectuală ce locuiește într-un mare oraș sau în unul asemănător. Avem de-a face cu o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]