683 matches
-
conflicte interne. Dag Hammarskjold spunea chiar că ONU reprezintă „o organizație vie, capabilă să-și adapteze normele constituționale în funcție de diverse nevoi”. Dacă inspirata piramidă a trebuințelor (motivelor) a lui H. Maslow a devenit un fel de reper universal pentru științele socioumane, tot astfel statuarea și respectarea regulilor devine condiția sine qua non în acorduri, negocieri, diplomație. Importanța normelor. Dată fiind cruzimea războaielor civile, ca și rolul factorului etnic în izbucnirea conflictelor, eforturile de apărare a drepturilor omului au căpătat o importanță
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
menționăm că acest item care solicita un listing de tip apreciere personală a calităților necesare activității diplomatice a fost cel mai bine saturat în răspunsuri. Interesant este și modul în care au fost ierarhizate problemele din activitatea diplomatică și calitățile socioumane. Pe primul nivel (rang I) a fost așezată „nevoia continuă de informare cu seriozitate” asupra problemelor complexe din țara respectivă. Rangul II a fost saturat de ideea statuării unui set de relații cu partenerii străini, iar pe locul III s-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
operă” de transformare poate deveni funcțională doar printr-o informare continuă, prin înmulțirea departamentelor de cercetare și valorificare a rezultatelor acestora, prin imaginarea unor programe de documentare permanentă; realizarea unor cursuri de profil de tip postuniversitar, cu accent pe științele socioumane (de exemplu, sistemul Master și cursurile deja structurate în cadrul Academiei Diplomatice a MAE), ca și printr-un efort concertat de realizare a unei evaluări periodice, dar continue, atât a angajaților ministerului, cât și a activităților. Generic, se impune implementarea unui
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
capătă importanță pe măsură ce teoreticienii și practicienii sunt de acord cu teza lui Adam Smith, conform căruia eficiența și productivitatea dictează diferențele dintre avuția națiunilor. Abordarea experimentală a relațiilor dintre productivitate și supervizare devine o preocupare importantă a cercetătorilor din domeniul sociouman pe parcursul secolui XX, atunci când se va trece la munca „pe bandă” și când problemele de organizare și de productivitate se vor impune cu acuitate în mediul concurențial industrial. Numeroase studii din a doua jumătate a secolului XX vor căuta răspunsul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
acțiunea sa este însă conformă cu un model de acțiune specific agenției pe care o reprezintă. Aceasta oferă o parte dintre soluții prin informații, resurse, modele de acțiune. Este comun diferitelor agenții faptul că propun soluții bazate pe mobilizarea capitalului sociouman de la nivel local. Dincolo de acest aspect, apar însă variații foarte mari legate de resursele oferite, de modelele de organizare pe care le stimulează etc. Agențiile pot oferi, la modul concret, manifest: resurse de tip a. (material: granturi, microcredite) sau b
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de intervenție din psihologia organizațională pentru realizarea acestei schimbări planificate. Teoria sistemelor este o abordare științifică a fenomenelor și ființelor care a fost aplicată într-un număr mare de discipline științifice, postulându-se universalitea să pentru cunoașterea științifică. În științele socioumane ea poate fi aplicată la toate nivelele de analiză ale societății umane: de la nivelul global, planetar, la cel al federațiilor, uniunilor de state, ajungându-se la societățile naționale, apoi la instiuții și organizații, și în final la nivelul micro, al
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
of Emotions” coordonată de Theodore D. Kemperă. Sociologia emoțiilor se regăsește în curricula unor departamente de sociologie din marile universități americane, în care funcționează și laboratoare de studiu al emoțiilor, iar termenul ca atare figurează în enciclopediile internaționale de stiinte socioumane (vezi N.J. Smelser și P.B. Baltes, eds, Internațional Encyclopedia of the Sociale & Behaviorale Sciences, 2001, 4477Ă. 1. Antinomii în abordarea sociologiei emoțiilor Profesorul de sociologie de la Universitatea St. Johns’s (SUAĂ Theodore D. Kemper (1990, 3-23Ă a organizat discursul privind
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
bun exemplu de abordare cantitativ-calitativă a emoțiilor. Totuși, s-au adus contribuții, deloc nesemnificative, apelându-se doar la metodele calitative (Clark, 1990; Hochschild, 1975; Thois, 1989Ă. 1.3. Orientarea pozitivista versus orientarea antipozitivistă a studiilor. Dezbaterea mai veche asupra științelor socioumane a condus la regruparea în prezent, pe poziții opuse, a celor care încearcă să cerceteze emoțiile în mod obiectiv, considerând obiectul lor de studiu că „lucruri”, si a celor care apreciază că studiul emoțiilor nu poate fi realizat dacă nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Colecția UNIVERSITARIA 141 Seria Economie Tiberiu Brăilean este profesor în cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași și director al Departamentului Interdisciplinar SocioUman al acesteia. Are 18 cărți de autor și 10 de coautor, a publicat peste 800 de studii și articole în țară și străinătate și a susținut peste 91 de conferințe științifice. A coordonat mai multe proiecte de cercetare, strategii și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dotată corespunzător; bibliotecă dotată cu 22.190 de volume, colecții de publicații, calculator și sală de lectură cu 20 de locuri. De asemenea în colegiu există cabinete metodice specializate (Limba Romănă, Limba Franceză, Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Geografie, Istorie, Științe SocioUmane), dotate cu calculatoare conectate la Internet. În general spațiile școlare sunt echipate corespunzător cu truse, dispozitive, hărți, planșe, colecții, modele, etc. Materialul didactic existent, îmbinat cu strategiile tradiționale și moderne ajută la realizarea unu demers didactic eficient și de calitate
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3091]
-
un punct de vedere care descifrează, prin logica încrucișărilor, legături dintre fapte mai puțin vizibile și mai puțin cuantificabile altfel [4]. Instrumentul cercetării l-a constituit un chestionar standardizat, tehnică de colectare a datelor cel mai frecvent utilizată în științele socioumane, prin care am surprins (în primul rând obiectiv, dar și subiectiv) conduitele, printr-un număr de 90 de itemi de bază referitori la sănătatea reproducerii și a comportamentului sexual. Suplimentar, în chestionarele care s-au aplicat la persoanele de sex
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
care se înveșmântează, ducând la structuri hibride" (id., 2007a, p. 246). În acest context, "teza evoluției de la fond la formă este un principiu explicativ în analiza procesului de edificare a civilizației românești moderne" (id., p. 248). Desigur, analiștii din domeniul sociouman vor căuta nu numai explicații ale fenomenelor de restructurare și de dezvoltare socială, ci și predicții ale evoluțiilor acestora. Toate acestea nu arată altceva, cred, decât că societatea actuală se află într-o profundă căutare de cale identitară prin care
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
putea contribui la dezvoltarea teoriei sociologice în general. Această terminologie, de altfel, a revoluționat științele exacte în ultimele decenii și nu poate decât să ne ofere un vast câmp al cercetării inclusiv în științele "difuze" și mai impredictibile ale comportamentelor socioumane. 3.1. Paradigma morfogenetică Premisa lucrării de față este că, deși teoria sociologică reprezintă un domeniu de cunoaștere independent, ea poate integra unele metode, tehnici și concepte specifice demersurilor cunoașterii științifice sui generis. Aceasta nu înseamnă altceva decât că această
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
paradigmele aristoteliană, carteziană și newtoniană decât, eventual, la nivel de analiză asupra metodologiilor de cercetare (unde cele două orientări sunt privite, de obicei, într-o poziție de contrast), acestea par să ofere, din perspective diferite, un spectru pentru dezvoltarea teoriilor socioumane în general. În contextul lucrării de față, paradigma carteziană (care pare să descindă, prin diverse filiere cognitive, din paradigma aristotelică) îmi pare un model teoretic și explicativ extrem de relevant pentru dezvoltarea teoriei sociale. Teoria de sorginte aristotelică și carteziană pune
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
structură, iar paradigma neoaristotelică este cea care ghidează demersul teoretic prezentat în această lucrare. Într-adevăr, recentele teorii morfologice, fundamentate pe ideea de formă și elaborate de-a lungul secolului trecut în științele exacte, dar aplicate deja și în științele socioumane (prin unele încercări timide în sociologie; prin Gestaltism-ul din psihologie; în etologie și în antropologia culturală), încearcă să dovedească tocmai faptul că există o distincție clară între formă și fondul "material" al acesteia. Mai exact, formele au statut genuin
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
teoriile morfogenetice se coagulează o paradigmă de esență spiritualistă, calitativă, considerată, cel puțin la nivel metodologic și conceptual, la fel de importantă precum revoluțiile (din știința fizicii) einsteiniană și cuantică ale secolului trecut. Consider că aplicarea acestei paradigme inovatoare pe tărâmul științelor socioumane nu poate fi decât fructuoasă. 3.2. Teoriile morfologice ale complexității Cele mai relevante teorii ale complexității au fost elaborate în a doua jumătate a secolului al XX-lea, de către fizicieni și matematicieni care s-au preocupat de fenomene inexplicabile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
direcțiile de dezvoltare ale acestora. Îmi propun să analizez, în cele ce urmează, acest nou stil de comunicare, mai exact unele aspecte ale acestuia legate de mijloacele inedite la care recurg utilizatorii sistemelor computerizate de comunicare. Importanța, din perspectiva științelor socioumane, a fenomenului comunicării în ciberspațiu rezidă, printre altele, în conturarea unui nou stil de comunicare între indivizi aparținând unor culturi și unor structuri societale și mintale diferite, dar care apelează la aceleași "devianțe" lingvistice, în cadrul aceleiași rețele structurale de interacțiune
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sporească relevanța conținutului. (Lucian Ciolan, 2008, p.123-124). În funcție de tipul disciplinelor ce intră în relație la acest nivel ,se pot distinge două moduri de integrare: a)integrarea complementară: atunci când corelațiile se realizează între discipline înrudite, complementare, cum ar fi disciplinele socioumane sau, în cazul curriculumului din România disciplinele încadrate în aceeași arie curriculară. Conceptul de democrație poate fi investigat din perspectiva unoe discipline precum educația civică, etica sau istoria; b)integrarea paralelă: atunci când corelațiile se realizează între discipline care nu se
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Chelcea, în Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, București, Editura Economică, 2004, consideră interviul "o tehnică de obținere, prin întrebări și răspunsuri, a informațiilor verbale de la indivizi și grupuri umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea științifică a fenomenelor socioumane" (p. 297). 126 Ibidem, p. 299. 127 Referindu-se la coerența acțiunilor umane, Cătălin Zamfir opinează, în Structurile gândirii sociologice (București, Editura Politică, 1987), că aici este vorba mai curând de o raționalizare care vine a posteriori, atunci când subiectul este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de a lua act de istorie, refuzul de a participa la istorie, închiderea în sine, acceptarea ideii de a fi ostatic al istoriei, dar și angajarea, participarea, implicarea 43). Folosim cuvintele "individ" și "societate" pentru a explica noțiuni ale disciplinelor socioumane, dar acestea sunt greu de explicat. Am asistat în ultimele decenii ale secolului XX la generalizarea unor valori ale autonomiei în ansamblul vieții sociale, dar accentul a fost pus pe aspectul personal, pe reprezentările centrate pe individ și pe cele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
individului este de natură morală, fiindcă aceasta este autoritate logică. Dacă nu am ști cine este ce, ce trebuie să dea cui, în ce context, cine face ce, cu cine, cum, dacă nu am putea defini, imputa, atribui etc., existența socioumană n-ar fi posibilă. Oamenii se nasc într-o lume pe care o află, o lume cu semnificații comune și impersonale care le ghidează acțiunea (prin reguli, norme, legi ce permit coordonarea). Pentru a putea descrie o acțiune între A
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
sau de firme, într-o multitudine de moduri inseparabile. Este arbitrară imputarea rezultatului pozitiv unuia sau altuia... Nimeni nu ar putea face ce face fără sinergia societății în care trăiește"295. Orice firmă, orice organizație, orice teritoriu local sunt constructe socioumane deschise, flexibile. Ideologia gestionară s-a bazat pe postulate cu care au construit "modelul" ce face din omul zilelor noastre un homo economicus, iar din organizație una care are profitul ca finalitate supremă. Normele contabilității au plecat de la ceea ce se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
familiei și îngrijirea la domiciliu, organizat informal, are o mare flexibilitate și se bazează pe schimburi reciproce, pe servicii oferite de familie, vecini, prieteni etc.; sprijinul, îngrijirea oferite astfel nu sunt permanente, nu pot fi planificate, depind de situațiile vieții socioumane cotidiene, dar înțelegerea gestionării profane a bolii este importantă fiindcă e legată de potențialul și înclinarea, de disponibilitatea persoanelor de a da ajutor. Cercetările au căutat să surprindă influența ajutorului profan asupra echilibrului psihic al bolnavului, contribuția relațiilor soț/soție
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
designul cercetării, de teoria minimală, de observațiile și contactele inițiale cu actorii implicați de problemele de sănătate, de variabilele descriptive ale membrilor grupurilor, ale "mentalităților", "climatului", de modurile de culegere a informațiilor accesibile, de analiza lor. Nu putem opune mediul sociouman și mediul natural, comportamentul și semnificațiile ce i se dau acestuia, inducția și deducția, calitativul și cantitativul, cuvintele și cifrele, fără a trunchia, fără a steriliza cunoașterea în acest domeniu. Orice problemă socială este construită 391. Teoria 392 la care
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
investigate: sex, vârstă, ocupație, studii, statut matrimonial, loc de rezidență, cum își împart timpul într-o zi obișnuită etc.); • de cunoștințe (solicităm persoanelor investigate informații asupra unor fapte la care acestea au participat, pe care le cunosc din experiența vieții socioumane cotidiene); • de opinie (solicităm opinii în legătură cu anumite fapte, fenomene, procese); • proiective (solicităm informații în legătură cu comportamente viitoare, potențiale etc.); • speciale ("filtru", "capcană", "de control"). După formă, distingem: întrebări închise (cu răspunsuri precodificate, la care cei chestionați aleg răspunsuri propuse de noi
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]