21,114 matches
-
lucrurile în Occident. Cadrul unei societăți democratice îngăduia o relativizare a principiului etic, care putea apărea eventual posomorît, prea restrictiv tolerînd o tratare a lui printr-o speculație jucăușă. Era un teren pe care paradoxul putea executa tumbe. Oscar Wilde socotea că ar fi absurd a-i diviza pe oameni în "buni" și "răi", indivizii putînd fi doar "fermecători" sau "plicticoși". Iar Paul Valéry cocheta cu definiția moralei, apreciind-o drept "un fel de artă a suprimării dorințelor, a posibilității de
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
-ți Încăperea, S-ar nărui tot frigul și de drag, Aș dărâma puștiul și tăcerea. MEREU Când fugi de mine, te apropii, Că nu e depărtare de ajuns... Închide ochii și În Întuneric Eu sunt lumină care a pătruns. Când socotești că Îți devin povară Mai pune-n gânduri semne de-ntrebări Și vei vede ca-n haosul ce-l săpi Apar mereu nenumărate scări. Nu sunt luceafăr, nu, si pan' la mine Nu sunt Întinderi fără margini și nici ape
Poezii. In: Editura Destine Literare by Constantin Clisu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_290]
-
altuia însumînd una din marile bucurii ale spiritului. Autorul Jurnalului de la Păltiniș, Declarației de dragoste și Ușii interzise merge însă mai departe, el transcende acest prag ajungînd din aproape în aproape la "gîndul simplu" (pe care unii îl vor fi socotit poate narcisiac sau lipsit de imaginație) că "trebuie să pornești de la tine pentru a ajunge la altul", că trebuie să te îngrijești mai întîi de tine, să te iubești și să te întorci pe toate părțile, pentru a putea apoi
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
hipersensibilitate la contrarietăți, într-o vulnerabilitate "imatură", de ins fără apărare: "Orice contrarietate de natură literară, se confesează criticul într-o scrisoare, mă mîhnește cu mult mai mult decît ar trebui". Să fie o deficiență sau o virtute? Dl Raicu socotește că sîntem în măsură a indica aci mai curînd o virtute, un fel de-a fi care "i-a fortificat pasiunea și a păstrat-o pînă la sfîrșit într-o stare de Ťprospețimeť, de emoționantă puritate, de neprihănire, de care
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
s-o formulăm mai bine. Mulțumim! Cît despre anchetă, care a stîrnit dezbateri pe la mesele de Anul Nou, vom reveni cu cîteva ecouri. Deocamdată doar o precizare tehnică: Liviu Antonesei și Gabriela Gavril, care au dat răspunsuri coincidente au fost socotiți, pe drept, credem, ca două persoane distincte. De aceea numărul de critici iese 34 și nu 33.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
Cronicar Nu, să nu cumva să se creadă că socotim astfel vreun discurs dintre acelea pe care le-au pronunțat oamenii noștri politici în abia încheiata confruntare electorală, de se va fi încheiat într-adevăr. Atât de tensionată și de spectaculară, în felul ei, această confruntare, dar și atât de
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
conștiință și al reperelor morale ea a rămas captiva aceluiași set de reprezentări magice și de aspirații simbolice. Față de trogloditul paleolotic, cel care aducea bizonul sau cerbul în interiorul peșterii prin conturarea imaginii sale, apoi îl săgeta acolo în efigie și socotea vînătoarea din pădure doar o simplă formalitate în consecința actului definitiv al identificării și al uciderii magice, omul contemporan nu se deosebește aproape deloc sau, în cel mai bun caz, se deosebește doar prin iconografie și prin recuzită. Locul peșterii
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
pe când prieteni și curteni în zale Ciocnesc în juru-i cupele de vin, în cinstea faptelor Măriei Sale; El cugetă ce țepi li se cuvin. * Furcile, slujitorii domnești le vor număra pe degetele celor două mâini. Și, dacă nu ajung, le vor socoti, arghezian, și cu deștele de la picere. începem cu strofa a treia: P.S. Dacă vreun "gânditor" politic va obiecta că asta e ceva medieval, îi răspund dinainte că nici nu se compară cu epoca de piatră căreia îi aparține.
Speranța by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12210_a_13535]
-
lui, Egor Mihailovici Ceh (străbunicul patern al lui Anton), era șerb. Șmecher, muncitor, econom, a reușit să ajungă pînă la funcția de administrator al rafinăriei de zahăr a stăpînului său. Pentru că el însuși învățase să scrie, să citească și să socotească, le-a pretins și copiilor același lucru. În 1841, după ce a adunat destui bani, și-a răscumpărat libertatea, precum și pe a nevestei și a celor trei băieți, plătind șapte sute de ruble pentru fiecare. Avea și o fată, dar cum nu
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
eroinelor sale apelul adresat lui Enea de către abandonata Didona, iar savantul păgân Macrobiu, ca și creștinii Tertulian și Augustin, meditează asupra măreției și a declinului punilor. Pentru a lua în discuție doar o singură specie literară, pe care anticii o socoteau unanim ca aparținând sferei literaturii înalte, este semnificativ locul ocupat de Cartagina în tematica epopeii latine. în Războiul punic, cel dintâi poem epic al romanilor, Naevius, combatant în primul dintre cele trei războaie punice, relatează evenimentele la care au luat
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
d-l C. Stănescu îi acordă asistență morală d-lui Ciprianșiulea, față de a cărui "propunere" de a se redresa Uniunea Scriitorilor prin desființare Cronicarul a exprimat unele rezerve și nedumeriri. (v. "R. lit.", nr. 45/2004). D-l Stănescu îl socotește pe Cronicar "atins binișor" de boala trufiei ("trufia monitorizării"), atunci când "îl trage de urechi (...) nu pe un repetent oarecare ce se chinuie să treacă o clasă ci pe un premiant strălucit". Nu avem sentimentul să ne fi purtat astfel cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
teatru situat dincolo de norme. Zholdak vrea să fie prezent în spectacolele lui, prezent cu tot ceea ce îl constituie, fără restricție, nici selecție. El personalizează la maximum creația și, dacă ne exasperează, e tocmai din pricina acestei subiectivități pe care unii o socotesc străină teatrului. Zholdak însă nu capitulează și vrea să-și impună subiectivitatea mânuind "cuțitul care trebuie să spintece orice compromis și să refuze orice interdicție". Numai așa, spune el, poate fi revelat "suprasecretul". Căruia logica rațională îi interzice accesul la
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
sinceră. Pre limba lui se exprimă fiecare, și numai pe ea se și poate exprima. ș�ț Avem, desigur, dreptul, fiecare dintre noi, la preferințe; nu împotriva faptului că îți place sau nu opera mă opresc: gustul e suveran, dar socotesc că nu avem dreptul de a ne pronunța din principiu asupra unui gen. Drumurile spre absolut sînt multiple". Ca să nu se întristeze că nu l-a cunoscut pe Steinhardt, Cronicarul se duce să împrumute caseta cu Jesus Christ Superstar și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
Gherasim Luca, avangardismul a dat tot timpul impresia că schimbă din rădăcini literatura. Antitradițional, s-a revendicat totuși din Lautréamont (hazardul calculat), Jarry (absurdul), Rimbaud (alchimia verbului) și Whitman (poezia vieții), adică din acei scriitori ai secolului XIX care sînt socotiți fondatorii modernității. Reforma începută de aceștia și continuată de simboliști, la răscrucea veacurilor, avangardiștii o vor urma pe două planuri diferite. Cel dintîi, și cel mai vizibil, a fost acela lingvistic. Avangardismul a eliberat expresia de ultimele chingi, nu doar
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
Barbu e totuși mai apropiat decît de Șerban, de "nenea Nicu" (Streinu), prin apetența formulei extrem-ceremonioase, avansînd pînă la o prețiozitate ce, în aura sa poetică, poartă reflexele unei maniere retro (manieră care, ierte-mi-se preferința, n-o putem socoti decît ca o variantă a normalității; nu vechiul limbaj era artificializat, ci e mai curînd al nostru, trecut prin Gulagul limbii de lemn!). Dar acest homo ironicus (sintagmă, recunoaștem făcută, al cărei drept de folosință ne-a fost cîndva acordat
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
de interogații în introducerea cărții, din care citez: "Ce se înțelege la urma urmei prin "muzică țigănească"? Muzica creată de romi? Muzica vehiculată de romi? Muzica de care romii se simt atașați, cu care se identifică și pe care o socotesc "a lor"? ș...ț Muzica pe care romii-muzicanți profesioniști o cântă pentru ei înșiși?" sau pentru alții?" etc. Să nu ne așteptăm să găsim în paginile cărții " atât în suita de "taifasuri" cât și în interesanta expunere teoretică ce le
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
le fac, deși ar avea motive, cel puțin tot atâtea cât C. Stănescu. Fiindcă, la urma urmei, numai el a trecut pe la "ziarele partidului unic", numai el este azi produsul acelor adevărate pepiniere de cadre (nu doar jurnalistice) cum erau socotite, în epocă, redacțiile "Scânteii", "Scânteii tineretului" (cu anexa SLAST), "Flacării", "Vieții studențești"? Nu de acolo au descins în presa postdecembristă atâția dintre faimoșii noștri actuali formatori de opinie, cenzori neînduplecați ai moravurilor politice și de orice fel, anticomuniști intratabili și
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
pe toate drumurile despre alegeri anticipate. Pendulul a pornit înapoi în 2000, readucînd la putere PDSR-ul și pe "expiratul" Ion Iliescu. Atunci a devenit și PRM-ul a doua forță parlamentară din România. Întors la guvernare, PDSR-ul a socotit, pe bună dreptate, că nu are motiv de teamă din partea Opoziției. PRM-ul avea bube în cap, iar PD-ul și PNL-ul de-abia se vedea prin Parlament. Cum o nouă cartelare a Opoziției era exclusă, fiindcă partidul lui
Mișcarea marelui pendul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12726_a_14051]
-
vis, apărută în 1986, cu puțin mai devreme, oricum în preajma vârstei de 84-85 de ani, când � lăsând la o parte injoncțiunile inerente ale cenzurii și autocenzurii " memoria sa se dovedește profund deficitară, mai cu seamă în ce privește perioada regimului antonescian. De ce socot totuși că prezintă interes mărturia lui Monda? Pentru că ea ne dezvăluie " deosebit de confirmarea pe care ne-o aduce volumul I din Agende " proiectul inițial al acestora, conceput nu pur și simplu ca un aide-mémoire secret și intim, cum s-a
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
și rafinat cu spectatorul său, stîrnește curiozități intelectuale și potolește științific taine pe care le scoate la iveală din texte uitate sau nebăgate în seamă, din credințe populare pe care noi, cititori moderni și profani, am fi tentați să le socotim simple, învechite superstiții. Ordine și Haos e un spectacol bine montat, iar autorul are - lucru rar într-o meserie atît de serioasă și de veche cum e etnologia - talent de detectiv. Ordine și Haos, ultima carte a lui Andrei Oișteanu
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
repudia în chip absolut trecutul (făcând "tabula rasa"), nepunâd în loc, deocamdată, decât produsele furnizate de cultura amuzamentului, a licențiozității și violenței. Nicolae Lupan a revenit la problema situației din Basarabia, schițând profilul "șarlatanului moldo-valah", al "unionistului de ochii lumii":, vorbitorul socotind că unionismul autentic trebuie să devină un imperativ comun al parlamentarilor de la Chișinău și București. Un proiect utopic. Mirel Brateș s-a referit la condiția specifică a scriitorului român israelian, făcând apel la "solidaritate într-o bună credință intelectuală". Scriitorul
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
să se integreze cât mai rapid literaturii române de la "centru", să fie acreditați la București. Criteriul axiologic nu trebuie abolit, dar lucrul se întâmplă, prea adesea se acordă premii de complezență, în fond umilitoare. Pavel Chihaia a înfățișat un tablou (socotit de Dan Platon incomplet) al activității scriitorilor români münchenezi, a prezentat cenaclul "Apoziția", activ din 1969 până azi. Maria Urbanovici a vorbit despre impactul mass-media în lumea de azi și despre unele efecte negative ale acestuia. Anca Pedvis s-a
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
polițiști și jandarmi, pe schema unei antiteze accentuate, melodramatice. Acest mizerabilism e nutrit pe de o parte de culoarea întunecat-însîngerată a expresionismului, iar pe de altă parte de filonul romanului-foileton (semn că în domeniul creației nici o formulă nu poate fi socotită complet epuizată, că sînt cu putință surprize ale continuităților): "Tăcere, oameni buni!/ azi-noapte este noaptea nopților,/ hoții și vagabonzii sînt atîrnați de grinda caselor/ și sinucigașii din mine sînt sus pe stîlpi, sus./ Sst, tăcere! azi e noaptea nopților,/ sst
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
valahe, Petre Pandrea e, surprinzător, un exponent al unei rectitudini comportamentale și al unei consecvențe care l-au condus la cumplite încercări. în răspăr cu epoca din pricina unui idealism asumat în ciuda aparentei frivolități și a limbajului truculent, Pandrea poate fi socotit un caracter, un reper etic într-o lume dereglată la culme, al cărei cronicar contrariat și nu o dată cuprins de revoltă i-a fost dat a fi. Și-a spus, probabil, cuvîntul, după cum era încredințat, și obîrșia sa de țăran
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
pedagog" care s-a ocupat îndeaproape de formarea sa în timpul liceului (faimosul Liceu Militar "Mînăstirea Dealu" din Tîrgoviște): "Eu sînt kulak, adică prince-paysan cu complexele religioase ale faptelor bune cotidiene". Convingerile lui Pandrea vădesc o orientare net conservatoare. Ideea conservatoare, socotește memorialistul, e foarte puternică în structura noastră etnică. Cu toate că i-a eliberat pe țigani, a secularizat averile mînăstirești și a săvîrșit prima împroprietărire a țăranilor, Mihail Kogălniceanu are o doctrină "tipic conservatoare", fiind un fel de Lord Beaconsfield băștinaș. Iar
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]