629 matches
-
rămâne și astăzi valabil; iar modestia lui Socrate, comparată cu hybris-ul pedant al specialiștilor contemporani în curriculum educațional, nu poate decât să ne lase muți de uimire. Dar textul care urmează ar putea fi citit și în registrul eironeia, socratică și ea. Și, bineînțeles, gândul socratic trebuie înțeles mutatis mutandis! Cât despre moșitul pe care îl practic eu - spune Socrate -, se îngrijește cam de aceleași lucruri; se deosebește însă prin aceea că moșește bărbați, nu femei, și că cercetează roadele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Socrate, comparată cu hybris-ul pedant al specialiștilor contemporani în curriculum educațional, nu poate decât să ne lase muți de uimire. Dar textul care urmează ar putea fi citit și în registrul eironeia, socratică și ea. Și, bineînțeles, gândul socratic trebuie înțeles mutatis mutandis! Cât despre moșitul pe care îl practic eu - spune Socrate -, se îngrijește cam de aceleași lucruri; se deosebește însă prin aceea că moșește bărbați, nu femei, și că cercetează roadele sufletești, nu trupești ale acestora. Dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
discipol, Socrate începe de îndată procesul formării sale ca personalitate desăvârșită. Începe cu teoria generală a instruirii. Dar nu în sensul modern al curriculumului, prin înșiruirea unor materii de studiu, eșalonarea disciplinelor și alcătuirea planurilor și programelor de învățământ. Teoria socratică a instruirii este o teorie universală a cunoașterii și cercetării adevărului, pe principiul „omului ca măsură a tuturor lucrurilor”. De fapt, este expusă teoria platonică a anamnesis, pe care nu are rost să o detaliem aici. În esență, după „Socrate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care nu are rost să o detaliem aici. În esență, după „Socrate platonicul”, instruirea eficientă este de fapt autoinstruire, iar cunoașterea este autocunoaștere și autodescoperire a adevărului. Intuiția hegeliană cu privire la Socrate, asimilată mai sus, se confirmă pe deplin. Principiul curricular socratic coincide cu metoda maieutică. Și, cel puțin deocamdată, nici cercetările moderne dedicate învățării, instruirii și curriculumului, după câte cunosc, n-au infirmat în vreun fel această concepție generală - dimpotrivă, fie au subestimat-o, fie au ignorat-o, risipind astfel o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-o, fie au ignorat-o, risipind astfel o idee pedagogică mai fertilă decât oricare alta. Întrezărim, în eforturile actuale de a sintetiza „raționalitatea modernă” și „umanismul postmodernist”, pe temeiul cunoașterii ca o cunoaștere de sine, tocmai redescoperirea acestei „ultramoderne” idei socratice. Dacă nu se va autodistruge, omenirea secolului XXI va supraviețui respectând acest măreț principiu al „cunoașterii de sine”. Theaitetos cel genial, mort prea devreme, s-a salvat prin cunoaștere de sine. Căci despre Gnoti seauton 21 vorbește subtil dialogul peirastic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
s-au adus trei acuzații: ateism, introducerea unor zei noi în cetate și coruperea tineretului. Acuzatorii erau: Anytos, un important politician și adversar al lui Socrate care participase la răsturnarea tiraniei „Celor 30” (în rândul cărora fuseseră mai mulți discipoli socratici); Meletos, un tânăr poet tragedian, se pare, netalentat și adesea ironizat de Socrate; și un anume Lykon, orator cu oarece renume. Cei trei acuzatori au procedat astfel în virtutea instituției sicofanților (sukofanth"= „delatori”), introdusă cu câteva decenii în urmă. Nici una dintre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Pretextul este clarificat de Diogene Laerțiu (op. cit., II, 106-108 - pp. 187-188). Eukleides din Megara este un personaj real, vestitul întemeietor al geometriei, apreciat chiar ca întemeietorul școlii filosofice a megarienilor. I-ar fi găzduit pe Platon și pe alți discipoli socratici după moartea lui Socrate, care se temeau probabil de represalii similare. Laerțiu îl prezintă ca un adversar al argumentării prin raționamente analogice practicat de „Socrate platonicul” chiar în dialogul Theaitetos - ceea ce conferă un caracter ironic întregii scene. Un Eukleides care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Socrate să devină o personalitate desăvârșită, și tânărul Eukleides pe drumul de la Megara la Atena. Deși Platon a evitat dramatismul situației, întrucât era subînțeles de contemporani, pare evident că el a însoțit permanent povestirea-confesiune a lui Theaitetos referitoare la acea socratică peak experience și că Eukleides a ascultat-o cu evlavie. În istoria filosofiei, aceasta poate fi considerată o transmitere disperată de ștafetă care viza convertirea unui tânăr megarian la fel de dotat cum fusese cândva și muribundul Theaitetos. 10. Vezi în I.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fusese ocupat de Artemis, fosta zeiță a vânătorii. În vremea lui Socrate, Artemis era invocată ca „ușurătoare a durerilor nașterii” - după o tradiție orfică -, dar și ca „neîncercată de durerile nașterii”. Acest echivoc se află la baza jocului de cuvinte socratic, iar el îl folosește pentru a sugera dubla funcție a moșitului: „pețirea” și asistența chinurilor creației. 19. Prin „năluciri” (pseudes) Platon desemnează erorile, greșelile de raționament, plăsmuirile, „falsul”, în general. 20. Sublinierile din textul platonic îmi aparțin. 21. Gnoti seauton
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pețirea” și asistența chinurilor creației. 19. Prin „năluciri” (pseudes) Platon desemnează erorile, greșelile de raționament, plăsmuirile, „falsul”, în general. 20. Sublinierile din textul platonic îmi aparțin. 21. Gnoti seauton (gnoti seauton = „Cunoaște-te pe tine însuți!”) este vestitul imperativ paideutic socratic, prea puțin respectat de-a lungul întregii istorii a civilizației euroatlantice. Îl redescoperim în secolul XXI? Ironia? Poate ironia sorții! Căci Theaitetos, evocat acum de Platon, a murit fără a putea împlini îndemnul socratic. Dar era oare mort cu adevărat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tine însuți!”) este vestitul imperativ paideutic socratic, prea puțin respectat de-a lungul întregii istorii a civilizației euroatlantice. Îl redescoperim în secolul XXI? Ironia? Poate ironia sorții! Căci Theaitetos, evocat acum de Platon, a murit fără a putea împlini îndemnul socratic. Dar era oare mort cu adevărat defunctul Theaitetos? Capitolul IVtc "Capitolul IV" Curricula akademic și isocratictc "Curricula akademic și isocratic" 4.1. Școlile „veacului de aur”tc "4.1. Școlile „veacului de aur”" Dar marile școli din „veacul de aur
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dar fără restricțiile și disciplina severă pe care cei din urmă erau siliți să le îndure. Activitatea fundamentală era asigurată de expunerile regulate ale maestrului susținute în centrul exedrei și de studiul învățăturii sale prin conversații și dialoguri de tip socratic. Acesteia i se adăugau numeroasele jocuri funerare, regulate, consacrate zeităților - de obicei infernale, precum Poseidon, Adrastos sau Dionysos 11. Și, desigur, antrenamentul sportiv și întrecerile atletice de tip olimpic 12. Curriculumul propriu-zis al Akademiei ar fi putut fi cel utopic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înalt înțeles pe care oamenii îl pot avea despre devenirea și rostul lor în lume (așa cum am arătat în cartea mea Mitul lui Chiron 17). Idealul era, desigur, formarea „omului deplin”, a „omului complet”, pe care îl personifica philosophos. Îndemnul socratic Gnoti seauton lua, în practica educației, forma unui imperativ sever: Meléte thanatou (melevth qanatou = „pregătește-te pentru moarte”)18. Mitul arhaic al androgynului 19, pe care Platon l-a evocat întotdeauna cu evlavie, lămurea problematica paideutică într-o manieră indubitabilă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cifrei șapte încă una. A opta lume este mundus aeternus, pentru care se pregăteau și vechii greci cu paideia lor și care avea ca precept fundamental îndemnul simplu: meléte thanátou! Seninătatea creștină a lui Comenius este așadar similară calmului surâs socratic din preziua plecării spre Olimp sau Hades. Tocmai această cucerire măreață a spiritului mi se pare că a fost risipită în zorii istoriei moderne a Europei. Proiectul comenian era însă complet și perfect asamblat. Reforma educațională propusă în a treia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumului. Două judecăți contrare nu pot fi adevărate în același timp, căci „două săbii nu pot încăpea în aceeași teacă”. Dar între cei doi teoreticieni nu au avut loc dispute pe această temă gravă, fiecare din ei admițând tacit preceptul socratic al „dublului adevăr”. Totuși, cei doi savanți par să fi conștientizat faptul că modelele lor sunt incompatibile și au încercat o conciliere subtilă apelând la un tertium: paradigma mastery learning. Ambii și-au subordonat modelele descriptive principiilor acestei abordări, eminamente
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-mi afecteze educația”256; b) Apreciază interdependența dintre conținut și metodă! Teoria designului tradițional tratează conținutul și metoda ca un ortogon instrucțional de factori independenți. Designul instrucțional și curricular postmodern susține că întregul nu poate fi divizat. Dacă folosești metoda socratică, atunci realizezi o predare care nu poate fi împărțită în pretest, instruire, experiență de învățare, posttest etc.; întregul este învățarea care le articulează pe toate; c) Ține seama de „momentul predării”! Situațiile de învățare survin pe parcursul instruirii, la fiecare elev
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe ambele, precum muzicianul care poate cânta și corect, și fals. Cel de-al doilea - Ahile - minte cu bună credință pentru că ignoră adevărul și este incapabil să-l enunțe. Nu contează cât de năucit a plecat Hippias de la această maieutică socratică, ci faptul că ea stabilea, fără tăgadă, că omul deștept îi este superior omului prost, că înțeleptul se află deasupra ignorantului, iar omul educat (pepaideumenos) - deasupra celui necultivat (apaideutikos). Rămâne atunci să vedem cu ce intenții i-a aplicat Homer
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
toate aceste intersectări, amplasate pe un corp de 1,81 m care asigura „trăirea”. Răspunsurile neurobiologilor sau ale teoreticienilor constructivismului la întrebarea retorică „Cum știm ceea ce credem că aflăm?” ating domenii atât de profunde ale subiectivității, încât s-a aterizat socratic în „certitudinea absolută a incertitudinii” sau chiar în aceea a „realității născocite”. Se pare că noi nu putem percepe realitatea din care facem parte „în sine” ca pe un obiect desprins de noi și de subiectivitatea particulară a structurilor neuronale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de sorginte populară, la firesc generează o ardoare etică în spiritul Glossei eminesciene sau al poeziei gnomice argheziene: „Nu e Rău și nu e Bine,/este bine, este rău,/Tu să pleci când altul vine/mai semeț în locul tău”. Pildele socratice ale lui Moș Pasăre, personajul epic al mai multor poeme, sunt rostite când în spirit folcloric, când cu mijloace publicistice, când în formule livrești. Moș Pasăre este prezent în versurile lui V. și în anii renașterii basarabene, ironizându-i pe
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
care țipase, se împiedică și cad toate trei, una peste alta, spărgând damigeana cu vin. Aparent, nici o gravitate, dar, de fapt, gravitatea există. Dincolo de situațiile stupide, romanul conține un poem al morții, într-o formulă de mare elevație. Măria moare socratic. Membrele i se răcesc treptat, ca altădată acelea ale filosofului atenian, și, asemenea lui, este stăpână pe ea însăși până în clipa stingerii. Nucleul epic al cărții e dispariția unui zbir comunist, asasin, a cărui ucidere și-o revendică, fără temei
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Le Fonctionnement des concepts dans un texte inédit de Castelvetro, Padova, 1977; Anatomia suferinței. Primul pătrar, București, 1981. Antologii: Poetică și stilistică. Orientări moderne, București, 1972 (în colaborare cu Sorin Alexandrescu). Traduceri: Aram M. Frenkian, Apollodoros sau Despre bătrânețe. Dialog socratic, introd. trad., pref. Cicerone Poghirc, București, 1978; Filosofia greacă până la Platon, I-II, București, 1979 (în colaborare); Despre Pythagora și pythagorei: Philolaos, București, 2001. Repere bibliografice: Mihai Zamfir, Apolinic și dionisiac în exegeza clasicistă, RL, 1982, 2; Dan C. Mihăilescu
NASTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
a imperativelor pe care și le formulează subiectul, apoi pe reperarea consecințelor iraționale care provin din această situație. Această primă analiză, odată realizată, urmează inițierea unei competiții critice între sistemele iraționale de credință și un demers alternativ prin intermediul unui dialog socratic, utilizând o serie de exemple luate din viața cotidiană, informații furnizate de către terapeut... Atunci când acest reperaj al credințelor iraționale și al consecințelor lor negative a fost realizat, și în situația în care pacientul aderă chiar la principiul modelului propus de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
așteptările. 3. Alianța terapeutică Charly Cungi∗ 1. Definiții Raportul colaborativ Componentele raportului colaborativ 2. Metoda integrată de observație denumită „mica bicicletă” Auto-observarea terapeutului Observarea relației cu pacientul Observarea pacientului 3. Tehnicile de convorbire în cadrul consultațiilor individuale Metoda celor „4R” Interogarea socratică 4. Capcanele relaționale în cadrul terapiei A încerca să convingi pacientul A discuta în contradictoriu A pune întrebări într-o manieră formală A face ca pacientul să spună ceea ce se așteaptă să spună A minimiza o problemă realistă A lucra în locul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
contexte diferite: consultații individuale, consultații de cuplu, consultații familiale, consultații cu un alt profesionist sau cu o persoană benevolă, animarea grupurilor. Doar două metode, care se referă la consultații individuale, sunt prezentate în acest capitol: metoda celor „4R” și interogarea socratică. Acestea nu sunt singurele metode, dar ele sunt suficiente, în general, pentru a stabili o alianță terapeutică în cadrul consultațiilor individuale. Metoda celor „4R” Metoda celor „4R” se aseamănă cu convorbirea motivațională dezvoltată de către Miller și Rollnick, în cadrul căreia terapeutul acceptă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pură: recontextualizările, reformulările, rezumatele și întăririle trebuie să fie clare și precise, verbalizate direct. Perifrazele defensive ale terapeutului, stereotipurile verbale, „dantelăriile verbale” sunt inutile. Mai mult, non-verbalul trebuie să fie adaptat conținutului discursului, astfel încât să întărească impactul tehnicii utilizate. Interogarea socratică Interogarea socratică este tehnica convorbirii cea mai reprezentativă pentru terapia cognitivă. Acest capitol nu poate să-i prezinte decât caracteristicile principale, fără a intra în probleme de finețe și complexitate. Interogarea socratică constă, așa după cum proceda și Socrate, în formularea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]