974 matches
-
îndepărtată și care avea numai fete. Cei doi frați nu se mai văzuseră de multă vreme, iar feciorii lui Alb Împărat și fetele lui Verde Împărat nu apucaseră să se cunoască. Într-una din zile, la curtea craiului sosește o solie de la fratele său, Verde Împărat, care era bolnav și bătrân. Acesta din urmă îl ruga pe Alb Împărat să-l trimită pe cel mai destoinic dintre băieți pentru a-i lăsa împărăția. Cel mai mare dintre flăcăi pornește primul spre
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
controlul fortificației "La Mahomerie". În acest moment, cruciații au reușit să obțină primele rezultate importante ale asediului, odată cu venirea primăverii, cu îmbunătățirea situației aprovizionării în tăbăra creștină și cu definitivarea încercuirii Antiohiei. În aprilie a sosit în tabăra cruciată o solie fatimidă din Egipt, încercând stabilirea unor condiții de pace cu creștinii, care erau până la urmă inamicii propriilor inamici, turcii selgiucizi. Pierre l’Ermite, care vorbea fluent limba arabă, a fost trimis să negocieze. Rezultatele negocierilor au fost nule. Fatimizi, care
Asediul Antiohiei () [Corola-website/Science/306558_a_307887]
-
lui Hector. Desemnat de soartă să lupte singur cu prințul troian, Aiax îl doboară pe acesta cu o piatră, dar înfruntarea este oprită de crainici, fără să fi existat un învingător și un învins. Mai târziu, Aiax este trimis în solie la Ahile, pentru a încerca să îl convingă să reintre în război și îi reproșează eroului mirmidon egoismul și încăpățânarea acestuia de a nu lupta. A doua confruntare dintre Aiax și Hector are loc abia mai târziu, atunci când Hector pătrunde
Aiax din Salamina () [Corola-website/Science/304956_a_306285]
-
alianței Sfântului Împărat Roman și s-a alăturat Ligii Sfinte inițiată de Papa Inocențiu al XI-lea, pentru a apăra creștinătatea. Între anii 1648 și 1653 a participat la luptele împotriva cazacilor și tătarilor, după care a fost trimis ca solie secretă la Istanbul în 1654, unde a învățat limba și cultura turcă. S-a căsătorit cu Maria Cazimira de Arguien, căsătorie care îi deschide calea în lumea nobililor francezi. După moartea lui Stefan Czarniecki în 1665 devine "feldmareșal" ("hatman al
Ioan al III-lea Sobieski () [Corola-website/Science/303002_a_304331]
-
pentru Iacob, despre care se credea că întruchipează „ordinea naturală a lucrurilor”. Iacob a ordonat încetarea focului în conflictul cu Spania, și chiar dacă cele două țări erau încă teoretic în război, regele Filip al III-lea l-a trimis în solie pe , să-l felicite pe Iacob cu ocazia accederii la tron. Timp de zeci de ani, englezii au trăit sub un monarh care refuza să ofere un moștenitor, dar Iacob a sosit cu o familie și o întreagă linie de
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
să fie duși peste mări.” Unii catolici credeau că martiriul mamei lui Iacob, Mary, regina Scoției, l-ar încuraja pe Iacob să se convertească la credința catolică, speranță posibil împărtășită și de casele catolice ale Europei. Iacob a primit o solie a arhiducelui Albert de Habsburg din Țările de Jos Meridionale, domnitor asupra teritoriilor rămase catolice după peste 30 de ani de război în declanșată de rebelii protestanți cu susținere engleză. Pentru exilații catolici angajați în această luptă, restaurarea prin forță
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
Regina Elisabeta i-a permis să scape cu viață după o amendă de 4.000 de (echivalentul a peste 6 milioane de lire în 2008), după care și-a vândut moșia din În 1603, Catesby a contribuit la organizarea unei solii la noul rege al Spaniei, Filip al III-lea, îndemnându-l pe Filip să lanseze o tentativă de invazie a Angliei, despre care ei i-au spus că va fi bine susținută, în special de englezii catolici. (1571-1606) a fost
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
1570-1606), un catolic devotat care a slujise ca soldat în Țările de Jos Meridionale sub comanda lui , și care în 1603 fusese recomandat pentru gradul de căpitan. Însoțit de John Wright, fratele lui Christopher, Fawkes fusese și el membru al soliei din 1603 la curtea spaniolă, pledând pentru o invazie a Angliei. Wintour i-a spus lui Fawkes că „niște buni prieteni ai lui îi doreau compania în Anglia”, și că anumiți domni „luaseră o hotărâre să săvârșească ceva în Anglia
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
să închine țara în schimbul a 100.000 de pedestrași și 40.000 de călăreți. Domnitorul avea de gând să îi azvârle pe turci din Europa. Tratativele s-au soldat cu un eșec din motive necunoscute. Probabil Ferdinand nu a înțeles solia, ori s-a temut de Soliman Magnificul. În schimb, otomanii s-au îngrijorat de cutezanța lui Cornea și ca să regleze conturile cu domnitorul moldovean au dat domnia lui Petru Rareș, precum și oaste ca să cucerească tronul. Confruntarea a avut loc la
Alexandru Cornea () [Corola-website/Science/302054_a_303383]
-
este un capitol al scrierii lui Tucidide, „Istoria războiului peloponesiac”, ce a avut loc în anii 416-415 i.e.n și se presupune a fi o reprezentare a dialogului dintre melieni și solii atenieni dinaintea carnajului. Melos este o insulă localizată la est de Sparta și la nord de insula Creta. În timpul războiului Peloponeziac, această insulă a păstrat o poziție neutră. Cu toate că Melosul s-a declarat neutru, în timpul luptelor, locuitorii ei au sprijinit
Dialogul melian () [Corola-website/Science/306185_a_307514]
-
fost supusă unor teribile consecințe. Bărbații au fost căsăpiți în totalitate iar femeile și copii luați ca sclavi de către atenieni. Înainte de a începe operațiunile militare, comandanții atenieni Cleomedes și Tisias au trimis soli. Tucidide relatează în scrierea sa dialogul dintre solii atenieni și reprezentanții melienilor. Părerile asupra autenticității dialogului sunt împărțite. De exemplu în dialogul melian sunt discutate topici care la momentul respectiv nu erau încă stringente. Stilul sofist folosit de către Tucidide pune mai multă emfază pe calitatea discursului decât pe
Dialogul melian () [Corola-website/Science/306185_a_307514]
-
misiunea de a-și conduce supușii către mântuire, întărindu-se dimensiunea religioasă a funcției regale. Ultimul rege merovingian, Childeric al III-lea, a fost tuns și închis într-o mănăstire. În 739, Papa Grigore al II-lea a trimis două solii cu daruri la Carol Martel, solicitând încheierea unei alianțe, dar acesta nu a răspuns pozitiv, ce era interesat să se alieze cu longobarzii împotriva arabilor. În 751, papa l-a numit pe Pepin ca "princeps" în contextul amenințării longobarde asupra
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
a răspuns prin ocuparea Dalmației și Veneției , aflate sub stăpânire bizantină. Nicephor, aflat în război cu bulgarii, a negociat cu Carol. Carol a retrocedat Veneția și Dalmația lui Mihail I Rangabe, urmașul lui Nichephor. În 812, Carol a primit o solie bizantină la Aachen, fiind recunoscut ca basileus. Succesele externe i-au adus lui Carol un control deplin asupra organizării militare pe care a centralizat-o. Ca și tată sau, a reorganizat administrația. La apogeul întinderii sale, statul lui Carol cuprindea
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
garnizoană va fi mereu prezentă în confruntările dintre partidele nobiliare ardelene, dintre pretendenții la tronurile Țărilor Române. Vreme de peste o sută de ani Cetatea și orașul cunosc un permanent du-te-vino de oști, căpetenii (inclusiv sultanul), de suite militare sau nobiliare, solii străine. La Timișoara s-au refugiat și au căutat să obțină sprijin militar diferite căpetenii nobiliare filo-turce, care râvneau la tronul Transilvaniei. Tot de aici încercau să primească ajutor și unii pretendenți la tronul Țării Românești și chiar al Moldovei
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
ținutului. Ocupă Banatul de Severin și înaintează prin Oltenia, pustiită în prealabil de către Basarab, spre Curtea de Argeș. Datorită acestei strategii de apărare, în rândurile armatei invadatoare se instalează foametea încă de la intrarea în Țara Românească. Pe drum, Carol Robert primește o solie din partea domnitorului român (ilustrată și într-una dintre cele trei miniaturi legate de acest subiect ale cronicii pictate de la Viena), care îi aduce o propunere de pace. Oferta de pace făcută de Basarab I este refuzată de către rege, deși i
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
bani lui Atheas să-i plătească soldații din corpul macedonean expediționar pentru drum și serviciile aduse. Atheas a refuzat. Filip a renunțat la asediul Bizanțului și s-a îndreptat împotriva sciților, inițial cu gânduri pașnice, anunțându-l că trimite o solie și ar dori să ridice o statuie dedicată lui Hercule. Atheas a promis va va topi statuia și că își va face vârfuri de săgeți din ea. Filip l-a înfrânt și ucis în luptă, la vârsta de 90 de
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
al geților, unde aceștia s-au retras, situat la 5.500 de metri de Dunăre. Geții l-au abandonat, iar Alexandru l-a distrus din temelii și a luat o pradă bogată. Se întoarce pe malul celălalt, unde primește o solie a regelui Syrmos al tribalilor, ajungând la o înțelegere. Sursele arheologice atestă existența unei formațiuni politice getice cu o reședința tribala sau unional-tribală ce era prosperă economic în secolul al IV-lea î.e.n. A treia expediție macedoneană în zona Dunării
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
tronul Macedoniei, pe Filip, fratele lui Perdicas al ÎI-lea. De astfel, Sitalkes s-a căsătorit cu o grecoaică din Abdera. În timpul războiului peloponesiac, Spartă și Atena își căutau aliați printre vecini. Regatul Odrid încheie o alianța cu Atena, ucigând solii spartani Astfel, în 431 i.en., Nimphodorus, fratele soției lui Sitalkes, primește titlul de proxenos, iar fiului lui Sitalkes i se oferă cetățenia ateniană. Macedoniei i se cedează orașul Therme. În 429 i.en., Sitalkes conduce o campanie în Peninsula
Regatul Odris () [Corola-website/Science/320093_a_321422]
-
glumei », Kafka ne revelează astfel trăsătura latentă a comicului și anume oroarea acestuia. Din acest motiv, de multe ori, situațiile comice sunt umbrite de dimensiunea lor terifiantă. În mod strict, doar povestiri foarte succinte, cu tâlc, precum "În fața legii", "O solie imperială", "Stema orașului", "Prometeu", "Poseidon" și "Vulturul" se înscriu în specia literară parabolă. Ele au și fost incluse într-un volum din 1961, editat de Schocken Books, "Parabole și paradoxuri" ("Parabeln und Paradoxe"). În sens mai larg, caracterul alegoric al
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
spune lui Cazimir despre biruințele câștigate și a cere un ajutor ca să le poată duce mai departe. Ei se duseră până la Roma cu un călăuz polon, și Veneția, căreia i se scrise de Uzun Hasan cu același scop, printr-o solie ajunsă în martie, trimese la dânsul pe Cattarino Zeno,”" scrie istoricul român N.Iorga. Ishaq bəy a venit la Caffa și după ce a plecat spre Occident, mai precis la Veneția și Papalitatea, aliații lui, și prin Moldova. Ishaq bəy aducea
Uzun Hasan () [Corola-website/Science/303380_a_304709]
-
insotește pe popa Coman din Schei la curtea lui Vlad Călugarul (1481-1484) si un alt Radu gramatic in anul 1541 se găsea la curtea lui Radu Paisie al Tarii Românești ; gramaticul Oprea, între anii 1536 si 1542 conduce mai multe solii la curtea lui Radu Paisie; gramaticul Nan la Mircea Ciobanul; gramaticul Costea la acelasi domn, apoi Stoica Dobromir si dascălii Stoican și Stanislav la Vlad Înecatul, dascălul Sava la Alexandru Lăpușneanul. Aceștia sunt doar câțiva dintre dascălii acestei scoli, cunoscuți
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
lucrul la întreținerea și repararea cetăților, paza la graniță, prinderea vânatului etc. Cheltuielile domniei erau reduse la nevoile curții și ale cetăților, precum și la plata aprovizionării pentru oaste. Se mai adăugau milosteniile domnești pentru biserici ori mănăstiri precum și darurile și soliile trimise în străinătate. Boierii nu erau plătiți, întrucât aveau moșii întinse și bogate, iar puținii funcționari ambulanți (numiți și „rabotnici”, pentru că își crestau socotelile pe răboj) primeau o parte din venitul adunat. Armata din timpul lui Mircea era o oaste
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
tata” în turcă) a fost un haiduc mercenar sârb, luptător consecvent contra Imperiului Otoman, căpitan al ostii de haiduci din armată lui Mihai Viteazul. Este erou național al Șerbiei și respectat că personalitate militară în România. În 1601, aflat în solie, este arestat de autoritățile (Dietă) maghiare din Cluj, judecat sub motivația de trădare, condamnat la moarte și ars pe rug în cetatea Clujului. S-a născut în jurul anului 1530, în Șerbia, în satul Poreč (actual Donji Milanovac), pe malul Dunării
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]
-
apropiere de Ploiești, la Năieni, reușind să întârzie cu zece zile înaintarea polonezilor, lupta apoi la Sărată, Năieni, pe 20 octombrie la Bucov, pe Teleajen, ca la sfârșitul lunii noiembrie să se afle la Curtea de Argeș. În timp ce se află cu o solie, Babă Novac a fost arestat de Dietă din Cluj (formată din aristocrația maghiară) și condamnat la moarte în Cluj, fiind executat prin ardere pe rug la data de 5 februarie 1601. O statuie a lui Babă Novac se găsește în dreptul
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]
-
unui "imperium cristianum" în Europa. După 934 ungurii s-au orientat și către spațiul bizantin, unde au intreprins expediții de jaf, uneori și în colaborare cu pecenegii. Relațiile cu Bizanțul s-au desfășurat și pe plan confesional. Cu ocazia unei solii, două căpetenii maghiare, Bulcsu și Gyula, s-au creștinat și au adus cu ei un episcop, Hierotheus, cu rolul de a-i evangheliza pe unguri. În a doua jumătate a secolului al X-lea a început și misionarismul german printre
Istoria Ungariei () [Corola-website/Science/303690_a_305019]