343 matches
-
Andrei Tănăsescu. Din 1992, este prof. univ. dr. la "Universitatea Națională de Muzică" din București, "Facultatea de Interpretare Muzicală", "Secția Canto Clasic." Sub îndrumarea Maestrului Ionel Voineag au studiat sau studiază tineri artiști lirici care au deja o frumoasă carieră solistică sau care bat la porțile afirmării artistice, printre care: Ionel Voineag a participat ca membru în juriul unor concursuri naționale și internaționale de canto: Concursul Internațional de Canto 'Hariclea Darclée' de la Brăila, (pentru categoriile de vârstă 15 - 19 ani și
Ionel Voineag () [Corola-website/Science/309734_a_311063]
-
apărând adesea ca solistă a unor programe simfonice, una din cele mai apreciate cântărețe de concert ale vieții muzicale românești. Contribuțiile sale interpretative în redarea "Liedurilor Wesendonck" de Wagner, a "Celor din urmă patru cântece" de Richard Strauss, a partidei solistice din "Missa în do minor" de Mozart sau din "Simfonia a IX-a" de Beethoven, prezentarea în versiune de concert a monodramei "Erwartung" ( Așteptarea) de Arnold Schonberg sau a unor extrase din "Wozzeck" de Alban Berg se înscriu ca momente
Elisabeta Neculce-Carțiș () [Corola-website/Science/310782_a_312111]
-
includea melodii că "Talkin’ Blues", "No Woman No Cry", "Șo Jah Seh", "Revolution", "Them Belly Full (But We Hungry)" sau "Rebel Music (3 o’clock Roadblock)". Anul următor , Bunny și Peter lașară definitiv grupul pentru a se dedica unor cariere solistice, ceea ce a făcut ca grupul să fie cunoscut că Bob Marley & The Wailers. "Natty Dread" a fost lansat în februarie 1975. În ceea ce privește turneele, au făcut două, unul la Lyceum Ballroom din Londra, care a fost catalogat unul din cele mai
Bob Marley () [Corola-website/Science/310772_a_312101]
-
Chiar dacă "La descente d'Orphèe aux enfers" nu este comparabilă cu operele de amploare care se reprezentau la curtea franceză în acea vreme fiind mai mult o „opera de cameră”, ea solicită totuși un număr mare de cântăreți pentru rolurile solistice, aceștia constituind în același timp și diferitele coruri ce apar de-a lungul acțiunii. Manuscrisele lui Charpentier, întocmite cu mare grijă de compozitor, menționează și persoanele care au jucat diferitele roluri. Astfel aflăm că Charpentier a cântat rolul umbrei Ixion
La descente d'Orphée aux enfers () [Corola-website/Science/308877_a_310206]
-
braci sau brace (comparație cu Bratsche, denumirea violei în germana; ambele își au originea în numele unui instrument foarte la modă în secolele XVII-XVIII, "viola da braccio"). Denumirea de contralăucă dovedește complementaritatea cu o „lăucă” (lăută), cum i se zice viorii solistice în sudul Ardealului și Moldovei, dar și în Banat și Hunedoara. Un fapt interesant este că toate denumirile amintite se transferă viorii, atunci când ea deține rolul de acompaniament (și nu viola). Instrumentul este construit foarte similar cu o vioară; cea
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
sa artistică se numară: E. Philipp, G. Amiraș, G. Sava, K. Hellwig, G. Sebok. A debutat ca solist în concerte simfonice în 1973, la Timișoara (alături de R. Georgescu), concertând în continuare cu toate orchestrele simfonice din România. A susținut concerte solistice în Germania, Italia, Rusia, Coreea, Ungaria, Statele Unite ale Americii și România. A înregistrat pentru Societatea Română de Radiodifuziune, Televiziunea Română, Electrecord (Max Reger), Thalassa Records (Johannes Brahms). Reportoriul său este foarte variat, cuprinzând circa 30 de concerte, 25 programe de recital
Andrei Deleanu () [Corola-website/Science/309956_a_311285]
-
o prezență inconstantă în formație), "Regina străzilor". Publicul dorea, însă, șlagărele din prima perioadă de creație a grupului (până în 1971), drept urmare, ele nu au încetat să fie cântate, într-o manieră tot mai apropiată de rock-ul progresiv, cu momente solistice de virtuozitate în concerte (Nicolae Enache, Cornel Liuba). Deși un fapt prevăzut de cei mai mulți membri ai săi încă din 1975-6, formația Mondial se desființează abia în 1979, când Filip Merca (unicul membru fidel formației de-a lungul întregii sale istorii
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
au oferit decât arareori ocazii de a depăși statutul de susținere a balansului orchestral. ul se bucură de o diversificare a materialelor pentru orchestră în perioada romantismului, când apar și piese pentru contrabas solist. Se va construi un acordaj pentru solistică, făcut cu un set special de corzi, ridicate cu un ton față de acordajul standard (Fa#, Si, mi, la). Contrabasul modern câștigă multă libertate în secolul XX, când curentele moderne (de pildă, expresionismul) încearcă să îi acorde, măcar local, o importanță
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
A doua stagiune la Operă din Cluj îi aduce debutul în rolurile Santuzza din Cavalleria Rusticana de P. Mascagni și Eboli din Don Carlo de G. Verdi. Cele patru stagiuni petrecute în total la Operă din Cluj însumează o activitate solistica bogată, concretizata în nu mai puțin de unsprezece roluri, printre care mai enumeram și Floră din Traviata, Maddalena și Giovanna din Rigoletto, Suzuki din Cio Cio Sân de G. Puccini, etc. În același an 1996, datorită pasiunii pentru pedagogie, începe
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
în 2008 repurtează un mare succes cu rolul infernalei Lady Macbeth din opera Macbeth de G. Verdi. „În primul rând, soprana - Lady Macbeth, care construiește o impresionantă demonstrație de vocalitate, spectaculoasă și totodată fidelă cerințelor compozitorului romantic. Există un eroism solistic, la această soprana ce s-a impus în stagiunile recente pentru categoria “grea” a vocilor spinto-dramatice, față de care îi suntem recunoscători”, scrie reputatul critic prof. univ. dr. Grigore Constantinescu în Cronică Română de Luni 19 mai 2008. În prezent abordează
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
În 1984 înființează grupul vocal instrumental "Trafic " și susține numeroase concerte. Au loc primele înregistrări ale formației la Radiodifuziunea Română. Mai multe compoziții intră în topuri de frunte, fiind difuzate la posturile de radio din România . Din 1994 începe cariera solistică . În 1995 publică cartea " Chitara fără profesor-metodă de chitară pentru începători" la editura Tehnică. Redactează cartea "Chitara bas fără profesor-metodă de chitară bas pentru începători" nepublicată încă . În 2001 publică cartea " Muzica malefică și muzica benefică " la editura Satya Sai
Dorin Achim () [Corola-website/Science/314015_a_315344]
-
membrii formației The Beatles în unele piese din perioada timpurie (de pildă, "Twist and Shout"). Sunt pasaje de virtuozitate executate de instrumentiști soliști (uneori, și de către cântăreți) la încheierea unei secțiuni, a unei lucrări (în întregime), sau a unui moment solistic. Cele două nu țin cont de tiparul metric al lucrării în care se integrează și se execută liber. Fioritura constă, de regulă, într-un pasaj dificil executat în viteză (ca un ornament extins), în vreme ce cadența melodică, mult mai amplă, poate
Ornament fals () [Corola-website/Science/313890_a_315219]
-
clavecin. Deși scrise cu scop didactic, ele poartă pecetea geniului bachian, în special, fugile Clavecinului bine temperat sunt strălucite fugi artistice, lipsite de orice urmă de pedanterie sau schematism didactic. Clavecinul a avut un rol important în creația concertantă. Piesele solistice, cu acompaniament de orchestră, se executau în saloanele principilor, fiind un gen adresat unei elite, și nu publicului larg. Concertele pentru clavecin sau pentru alte instrumente, cu acompaniament de orchestră, au o amploare mai mare, tinzând spre un ambitus emoțional
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
oferise posibilități mai variate de exprimare, fiind mai bogată în culori timbrale, așa încât Bach a fost mereu preocupat de obținerea unor noi mijloace de exprimare instrumentală. Bach a dat mare amploare și adâncime concertului pentru instrument și orchestră, dând roluri solistice pentru prima oară și clavecinului, ce slujise doar ca instrument de acompaniament în realizarea așa-numitului basso continuo. Pentru clavecin și orchestră a scris șapte concerte, și 16 transcrieri (după Vivaldi, Marcello și Telemann), dar și trei Concerte pentru două
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
un "concerto grosso" prin numărul mare de soliști. Concertul în re minor și cel în fa minor pentru clavecin și orchestră au deosebită frumusețe tematică, variate efecte timbrale și bogăție expresivă, fiind construite în tiparul clasic al timpului. În afară de pasajele solistice din Concertele brandenburgice (1721), Bach a utilizat vioara ca instrument solistic în două Concerte și în Concertul pentru două viori și orchestră în re minor. Marea dezvoltare a tehnicii violonistice, datorată școlii italiene, precum și cultivarea virtuozității de către maeștrii germani au
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
minor și cel în fa minor pentru clavecin și orchestră au deosebită frumusețe tematică, variate efecte timbrale și bogăție expresivă, fiind construite în tiparul clasic al timpului. În afară de pasajele solistice din Concertele brandenburgice (1721), Bach a utilizat vioara ca instrument solistic în două Concerte și în Concertul pentru două viori și orchestră în re minor. Marea dezvoltare a tehnicii violonistice, datorată școlii italiene, precum și cultivarea virtuozității de către maeștrii germani au pregătit drumul creației violonistice bachiene. Cele șase Sonate pentru clavecin și
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
a viitorului stil clasic. El este primul compozitor care utilizează clavecinul ca solist, fapt ce duce la lărgirea paletei expresive, iar instrumentele monodice, ca vioara sau flautul, se limitează la melodii cantabile și pasaje de virtuozitate. Prin atribuirea de rol solistic clavecinului, acesta va putea diversifica expresia prin resursele sale polifonice și armonice. Dacă până la Bach orchestra avea doar un rol de acompaniament în concertele "grossi", în cele șase Concerte brandenburgice orchestra realizează un dialog cu grupul concertino. În Concertul nr.
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
viori, viole și violoncele, fiecare având trei voci care dialoghează sau se unesc într-un ansamblu viguros. În aceste concerte Bach îmbogățește paleta timbrală, căci pe lângă grupul instrumentelor cu coarde el le folosește și pe cele de suflat cu rol solistic. În Concertul nr. 5 în Re major flautul, împreună cu vioara, alcătuiesc grupul solistic. Concertino-ul primului concert conține și el instrumente de suflat: oboi, fagot, corn. Fundamentul armonic este realizat de un bas și cu "basso continuo". Și în Concertul
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
într-un ansamblu viguros. În aceste concerte Bach îmbogățește paleta timbrală, căci pe lângă grupul instrumentelor cu coarde el le folosește și pe cele de suflat cu rol solistic. În Concertul nr. 5 în Re major flautul, împreună cu vioara, alcătuiesc grupul solistic. Concertino-ul primului concert conține și el instrumente de suflat: oboi, fagot, corn. Fundamentul armonic este realizat de un bas și cu "basso continuo". Și în Concertul nr. 6, scris fără violine, diferențierea dintre "concertino" și "ripieni" este foarte puțin
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
și-a descoperit vocația pentru solistica vocală de la vârsta cea mai fragedă. S-a născut la 2 aprilie 1934 la Tîrgu Jiu într-o familie de muzicieni. Își pune în valoare calitățile încă din liceu, ca solist în corul școlii. Devine apoi student la Conservatorul Cornetti
Vasile Martinoiu () [Corola-website/Science/317126_a_318455]
-
43-a ediție, este cel mai longeviv festival de muzică clasică din România. În mod tradițional, oferta muzicală a festivalului este eclectică atât cronologic cât și componistic și interpretativ. În cadrul festivalului au loc concerte simfonice, vocal-simfonice precum și recitaluri camerale și solistice acoperind întreaga istorie a muzicii clasice, de la primele partituri pâna la compoziții contemporane. Iarăși în mod tradițional, festivalul omagiază anual câte un mare compozitor, contribuind uneori la o mai bună cunoaștere a unor opere intrate într-un con de umbră
Toamna Muzicală Clujeană () [Corola-website/Science/317599_a_318928]
-
adormită, Spărgătorul de nuci, Giselle de A.Adam, La Silphide de H.Levenskiold etc. În această perioadă, de instituționalizare a teatrului, se pune baza unei școli de canto academic a Moldovei. În cadrul Teatrului activează asemenea personalități marcante în domeniul interpretării solistice ca: V.Savițkaia, T.Kuzminov,B.Raisov, P.Botezat, E.Ureche, N.Bașkatov, T.Alioșina, L.Alioșina,V.Tretiak, L.Erofeeva, A.Șevcenco, I,Kogan, E.Lica, A.Fomenco și primadona operei naționale M.Bieșu. Și în domeniul baletului se
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău () [Corola-website/Science/319186_a_320515]
-
700 minute înregistrări Radio-România, Zürich, Heildelberg, Baden-Baden, 35 prime audiții de muzică românească, concerte în țară și străinătate. În 1984 primește premiul ATM cu cvintetul Concordia. Putem spune că între anii 1966-1993, Valeriu Bărbuceanu a desfăsurat activități pe plan teoretic, solistic, muzică de cameră, înregistrări Radio și Electrecord. A realizat în această perioadă 175 concerte de muzică de cameră, 48 de lucrări de compozitori români în primă audiție absolută, 14 prime audiții de muzică românească și universală. În semn de apreciere
Valeriu Bărbuceanu () [Corola-website/Science/315861_a_317190]
-
și, într-un timp foarte scurt, acest instrument a căpătat o popularitate absolut incredibilă. Lăuta a fost foarte răspândită în Europa în sec. al XVI-XVIII-lea, în timpul Renașterii și a Barocului, fiind utilizată inițial doar ca acompaniament pentru voce, apoi și solistic. Popularitatea i s-a datorat și faptului că majoritatea partiturilor apărute foloseau tabulatura (notație alfabetică sau numerică în care liniile de portative, utilizate în prezent, erau înlocuite de o grilă de linii orizontale care nu reprezentau linii de portativ, ci
Lăută () [Corola-website/Science/316277_a_317606]
-
anului 1945 s-a repatriat în România. I s-au echivalat studiile din Palestina, a urmat Academia din București, absolvind în 1948 cu media 10. A efectuat studii particulare de compoziție cu Mihail Jora. Din 1946 și-a început cariera solistică, iar din 1949 și pe cea de profesor de pian (la actualul Liceu „Dinu Lipatti”). În timpul regimului comunist, în perioada 1951-1953, a fost arestat pentru „reeducare”. A fost ținut la arest timp de trei ani, fără a fi judecat pentru
Dan Mizrahi () [Corola-website/Science/321578_a_322907]