1,623 matches
-
a cunoscuților artiști Victoria și Marian Zidaru și care a necesitat nu mai puțin de 3 zile pentru montare și acordare. “Când am auzit de proiectul Lizei, am vrut să aduc pe scenă ceva deosebit, nu doar coloana sonoră cu sonorități antice. Solo-ul cu toace m-a solicitat foarte mult , dar cred ca a avut efectul scontat”. Și colecția “Nomad”, izvorâtă din trend-ul preferat al creatoarei, a avut parte de o coloană sonoră de excepție, interpretată live de actrița
?n ritmuri de toac? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/83137_a_84462]
-
PFAU-Verlag 2004, p. 9). Dincolo de o stucturare precisă a materialului sonor, muzica Violetei Dinescu exprimă sau induce o paletă largă de stări psihice, unele aflate la granița conștiinței, ca în vis. Inventivitatea melodică și timbrală are la bază motive și sonorități specifice instrumentelor folclorice din diferite arii geografice, transpuse într-un limbaj muzical contemporan. Muzica sa este în continuă mișcare, este supusă permanent schimbării. Chiar și sunetele ținute au o viață proprie, ele pulsează. Totul este gândit pe mai multe straturi
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
acesta, pianul preparat expune de asemenea o pentatonie descendentă, într-un ritm ostinat. La flaut se poate deduce un desen melodico-ritmic în registrul acut, de proveniență lăutărească. La sfârșit, flautului îi sunt încredințate zgomote. Se observă astfel o transformare a sonorităților pe parcursul lucrării. Se reia nr. 1 din „Cheia visurilor”, în care se recunoaște doina la pian, învăluită în armonii. Nr. 5 se bazează pe un sunet care are o mișcare interioară. În nr. 6, toba mare are un rol solistic
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
tactare. - Dirijorul trebuie să perceapă tezele fundamentale ale filosofiei pentru că, în finalul muncii sale interpretative, el manevrează și concepte și idei filosofice și judecăți. - Rolul dirijorului în actul interpretativ este de a trezi interes, de a converti semnele partiturii în sonorități, de a modela sufletele interpreților după imaginile sale lăuntrice. - Dirijorul îi face pe ceilalți să făptuiască realul său sufletesc. - Când totul este clar gândit, este ușor de spus formației ce intenții ai. - Să clarificăm noțiunile noastre și conținutul spuselor noastre
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
esență și s-au integrat armonios în fluxul ei ce sugerează o devenire perpetuă. A urmat Andante și Allegro din Sonata în la minor de Bach (pentru vioară solo). Interpretarea lui Valentin Șerban s-a remarcat prin frumusețea și calitatea sonorității, prin rafinamentul frazării și noblețea exprimării artistice. Am apreciat echilibrul, claritatea și firescul cu care violonistul a realizat fiecare sunet și detaliu în parte, maturitatea gândirii sale, preocuparea de a evidenția semnificațiile profunde ale muzicii. Sonata KV 376, în Fa
La Sala Mic? a Ateneului by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83283_a_84608]
-
dominant aspectativ, implicând vizualul. Corespondent, în domeniul mișcării sonore este implicat cu prioritate auditivul. Dar dacă ne referim strict la relativitatea Armonie-timbrometrie, incluzând spațiu-timpul muzical și aflându-ne pe fondul/coloana auditivului, armonia exprimă o observare a spațiului din auzirea sonorității (ca spațialitate a mișcării), iar timbrometria, o contemplare a timpului din auzirea metricității (ca ritmicitate a mișcării). ③ În fine, un al treilea tip de raportare în gândirea componistic-muzicală este referit în exclusivitate timpului. De această dată, obiectele care se obțin
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
che?”). Această sugestivă frescă de la curtea domnitorului Petru Cercel intitulată Oratoriul de cameră cu solist, fără cor Una volta alla corte del Principe va rămâne o lucrare de referință în muzica românească pentru modul original în care este concepută, pentru sonoritățile pastelate cu fine influențe exotice, pentru mesajul profund pe care îl transmite compozitoarea și pentru starea de liniște pe care o degajă întregul opus. Prima audiție absolută a Oratoriului de cameră cu solist, fără cor Una volta alla corte del
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
a venit când, ajuns la operă am constatat cu plăcută surprindere numărul mare al celor dornici să vizioneze reprezentația, majoritatea fiind tineri. După ce toți am luat loc în eleganta sală a Operei Naționale București, cortina s-a ridicat iar primele sonorități ale orchestrei conduse de dirijorul Iurie Florea a introdus asistența în atmosfera tipic rusească a muzicii lui Ceaikovski. Rând pe rând apar și personajele principale ale acțiunii dramaturgice: Tatiana, Olga, Evgheni Oneghin, poetul Lenski. Mai întâi Tatiana, întruchipată în această
Spectacol ?n spirit pu?kinian by M?d?lin Alexandru ST?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/83272_a_84597]
-
Lansări de carte Constantin-Tufan STAN Desfășurată la Belinț, localitatea timișeană în care a debutat ca dascăl, în 1794, Dimitrie Țichindeal, „gură de aur”, cu încă dulcea nostalgie a sonorităților corale ale madrigaliștilor lui Marin Constantin, care au răsunat aici în anul 1973, cea de-a II- a ediție a Colocviului Național de Folclor „Sabin V. Drăgoi” a propus un program dens și atractiv. Cei doi moderatori, Constantin-Tufan Stan, inițiatorul
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
un joc de intensități acordice, al treilea, schițând volute în jurul diferitelor înălțimi sonore, al patrulea, bazat pe rezonanțe și filigrane clavecinistice și al cincilea, imaginând o „coborâre implacabilă în tenebrele haotice”, partitura lui Risset evoluează strâns, de la impetuozitatea dramatică a sonorităților clavecinului și mediului electronic împletite, la agresivitatea ritmico-acordică a acelorași, și, de aici, la secvențe rarefiate - atât în partitura clavecinului, cât și în sonoritatea mediului electronic. Ambele sunt intersectate de arpegieri multiple, ce fluidizează spontan discursul muzical. Penultima secțiune introduce
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
imaginând o „coborâre implacabilă în tenebrele haotice”, partitura lui Risset evoluează strâns, de la impetuozitatea dramatică a sonorităților clavecinului și mediului electronic împletite, la agresivitatea ritmico-acordică a acelorași, și, de aici, la secvențe rarefiate - atât în partitura clavecinului, cât și în sonoritatea mediului electronic. Ambele sunt intersectate de arpegieri multiple, ce fluidizează spontan discursul muzical. Penultima secțiune introduce elementul de mister, grație acelor volute ample, învăluitoare, aproape cantabile, de o bogăție coloristică plină de farmec. La un moment dat, spectrul acesta fermecat
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
de grandoarea Palazzo-ului florentin, cu coloane și grupuri statuare - teme predilecte pentru pictorii curentului metafizic, de talia unui De Chirico - se perindă o serie de personaje aristocratice, în prim-planuri, cu vestimentații și îndeletniciri stranii. Axată pe flageolete, deci pe sonorități imateriale, muzica întreține stranietatea și misterul momentelor, astfel încât, la sfârșit, ai sentimentul călătorului în timp sau al martorului halucinat de viziunea efemneră a unui segment de viață desprins dintr-o epocă demult apusă ... Unul dintre momentele de mare frumusețe și
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
voci suprapuse după principiul rezonanței naturale - ca în Stimmung de Stockhausen - și vorbe nesemantice spuse de Irinel Anghel într-un crescendo de intensități exorcizante. Această a V-a secțiune sfârșește cu un puzzle de cuvinte jucăușe, sprințare, ludice. Pe fondul sonorităților încă extrovertite, Irinel Anghel începe un cântec din repertoriul negro spirituals, nostalgic și atemporal (secțiunea a VI-a), ce face trecerea spre partea finală, când întreaga scenă și protagonista sunt învăluite de fumul iluziei la care am asistat, nu înainte
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Petra Basacopol, o muzică de o puternică trăire și înțesată de imagini și de linii expresive, policrome. În continuarea recitalului am audiat Paianjenul și Hai la joc din Ciclul Întoarcere la Blaga, pe versuri de Lucian Blaga, de Viorel Munteanu. Sonoritățile acestor lieduri se încadrează în emoția caldă a transferului afectiv, când ni-l amintim pe Blaga. Continuum Y de Irina Odăgescu Țuțuianu, este o recreere a principiului melodiei infinite cu o relevantă componentă expresivă, cu imaginație și cu freamătul meditației
Meridian inaugural by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83406_a_84731]
-
ale instrumentiștilor, care totuși, nu sunt făcute în glumă. Ana Giurgiu Bondue ne-a propus spre audiție piesa Foc, pentru soprană. violă și pian care se dezvoltă în grafii simple, în volute ale unor tensiuni aproape să erupă și prin sonoritatea sinceră. Play pentru flaut și pian de Diana Rotaru este o creație care, cu profilul de quasi perpetuum mobile, prin elansarea, virtuozitatea scriiturii și prin capacitarea posibilităților expresive și tehnice ale flautului, poate intra în repertoriile de recital ale interpreților
Nume pentru viitor by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83409_a_84734]
-
Pyramid op.106 - pentru flaut(e), percuție și pian, de Liviu Dănceanu pune în lumina trei surse sonore eterogene, cu amintiri și reverențe la timpuri trecute - Bach, Mozart, Messiaen - cu scurte refrene de vals și motive de cântec popular, cu sonorități exuberante, strălucitoare și nuanțe umoristice... Concertul s-a încheiat cu Sprachrohr - de Sancta Maria, psalmi pe texte de Hildegard von Bingen, poeta, muziciana, mistic de înaltă pietate. Sprachrohr - de Sancta Maria, pentru mezzo-soprana și ansamblu de Carmen Cârneci aș așeza
Meridian, la Conservator by Veturia DIMOFTACHE () [Corola-journal/Journalistic/83408_a_84733]
-
de mare expresivitate literară, si anume, un poem de dragoste omenească (sec X î.Hr.) și, psalmii, rugăciuni de laudă a Fecioarei Maria (sec.XII d.Hr.), texte scrise sub inspirație divină. Situată într-o lume ce depășește limitele tonalului, cu sonorități aspre ce comentează și susțin linia melodica a solistei, construită pe intervale aventuros distanțe, întreruptă doar de scurte interludii, Sprachrohr - de Sancta Maria de Carmen Cârneci este o muzică complexă, dificilă, ce pune la grea încercare interpreții iar noi, publicul
Meridian, la Conservator by Veturia DIMOFTACHE () [Corola-journal/Journalistic/83408_a_84733]
-
continuu electroacustic, evoluează actorul și interpreții; la un moment dat, aceștia alcătuiesc un cor antifonic care declama un poem suprarealist apoi, isi reiau partitura. Maia Ciobanu a inventat o nouă lume cu contraste, cu creșteri și descreșteri dinamice, cu noi sonorități, păstrează însă o relație viabilă cu tradiția clasică, de pildă Simfonia a VI - a de Beethoven , deschide și închide discursul sonor.. La reușită concertului interpreții Cornelia Bronzetti, Bogdan Nechifor, Constantin Urziceanu, Răzvan Gachi, Erica Nemescu, au avut o importanță contribuție
Meridian, la Conservator by Veturia DIMOFTACHE () [Corola-journal/Journalistic/83408_a_84733]
-
este unul dintre cei mai mari clarinetiști ai lumii, dirijor, și totodată, cum a scris ziarul britanic The Guardian, unul dintre cei mai solicitați compozitori contemporani. Prima lucrare audiată a fost Lumina drumurilor de Ulpiu Vlad, o compoziție ale cărei sonorități se derulează irizante, scintilante și autoportante, cu noblețea unor voaluri care sfidează gravitația. Ulpiu Vlad, în acest opus ivește cu finețe, delicat, în mod firesc, accente și străfulgerări care descind fin din folclorul muzical românesc, ceea ce m-a purtat cu
Concert de muzic? contemporan? by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83428_a_84753]
-
media muzicală internațională de vârf . Setul său compozițional este bogat, una dintre creațiile sale, muzica pentru Linzer Klangwolke, o producție multi media, reunind, în 2008, 95 000 de ascultători. Chant 3 este o pagină de o complexitate de timbruri și sonorități și de o vibrație evocativă și emoțională impresionantă. Ceea ce m-a emoționat a fost faptul că violoncelul suna realmente ca o orchestră, o orchestră compactă , cu voci soliste ale unor instrumente încă deabia atunci de noi auzite, o muzică, cu
Un violoncelist de excepție by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
forțele proprii. Suntem încrezători că piesa va fi bine primită de public, mai ales în contextul mediatic românesc din ultima perioadă”, au declarat membrii trupei. In momentul de față este foarte în vogă reîntoarcerea la tendințele retro, nu numai prin sonorități muzicale. Piesa ”Schimbă ceva” este un amestec reușit de pop clasic, rock’n’roll rococo și stilul inconfundabil al celor de la Vh2. MANDINGA . De 6 ani nu au mai lansat un cântec în limba română, așa că revine cu un
În actualitate by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83418_a_84743]
-
istoria vieții muzicale a urbei din care descinde Paul Constantinescu, deoarece înclin să cred că autorul celor două celebre oratorii - de Crăciun - Nașterea Domnului - și de Paști - Patimile și Învierea Domnului - deprinsese la Ploiești, încă în timpul studiilor, buchiile psaltichiei și sonoritățile muzicii de strană, pe care le va considera printre elementele definitorii ale spiritualității românești. Numai un climat viu al sonorităților bizantine au putut avea o influență așa de puternică asupra tânărului, care depășește faza intuirii expresivității acestora, întâlnită la George
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
de Crăciun - Nașterea Domnului - și de Paști - Patimile și Învierea Domnului - deprinsese la Ploiești, încă în timpul studiilor, buchiile psaltichiei și sonoritățile muzicii de strană, pe care le va considera printre elementele definitorii ale spiritualității românești. Numai un climat viu al sonorităților bizantine au putut avea o influență așa de puternică asupra tânărului, care depășește faza intuirii expresivității acestora, întâlnită la George Enescu{\cite 9}, trecând la studierea ei sistematică. Într-o scrisoare adresată în 1928, lui George Breazul, el preciza: „Am
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Macarie Protopsaltul, Anton Pann și Dimitrie Suceveanu. Recent preotul Stelian Ionașcu a semnalat existența variantei inițiale a Oratoriului de Paști - Patimile și Învierea Domnului - ceea ce redeschide dosarul acestei capodopere, cu precizarea din start că varianta cunoscută are marele avantaj al sonorităților familiare ascultătorilor timpurilor noastre, cele inițiale trimițându-se la caracteristicile cântărilor arhaice din manuscrisele putnene. Cronica lui Ilarion Cocișiu de la începutul anului 1948 aprecia valoarea oratoriului de Paști, „ca fond și formă superior (...), ridicându-se alături de modelul lui Bach și
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
pe instrumentiștii americani buni atât cât au fost capabili. Eu așa văd mai corect: jazz în România. Jazz-ul românesc are mari posibilități de a deveni o muzică foarte interesantă pentru că are la bază folclorul, care este foarte bogat, ca sonorități, ca melodii, ca ritmuri. Dar în special izvorul melodic. Mă refer la un folclor stilizat, la care se adaugă ritmuri tradiționale interpretate cu swing, ceea ce poate fi foarte aproape de interpretarea unui bun instrumentist american (de jazz). [...] Bineînțeles că este bine
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]