310 matches
-
noi. Frumosul, simplul și românescul “La mulți ani!” să vă Întâlnească deopotrivă, pe domniile voastre, iubiți ascultători, pe voi, prietenii mei știuți și neștiuți de la Radio Iași. “Radiosfera”, 25 decembrie 1995, ora 9,30 CARTEA A TREIA 62. Un fel de sorcovă Suntem un vechi popor agrar, motiv pentru care noaptea dintre ani e Încadrată de două simboluri agrare: plugușorul și sorcova, aratul din toamnă și semănatul din primăvară, ce Încadrează iarna, adică odihna solului. Dar, mai mult, plugușorul consemnează un tip
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
știuți și neștiuți de la Radio Iași. “Radiosfera”, 25 decembrie 1995, ora 9,30 CARTEA A TREIA 62. Un fel de sorcovă Suntem un vechi popor agrar, motiv pentru care noaptea dintre ani e Încadrată de două simboluri agrare: plugușorul și sorcova, aratul din toamnă și semănatul din primăvară, ce Încadrează iarna, adică odihna solului. Dar, mai mult, plugușorul consemnează un tip de agricultură pe care-l discutam nu demult ca nepoluant: agricultura itinerantă, adică cultivarea și apoi abandonarea spre refacere a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ia acum forma colacului, adică a Soarelui, și conține grâu din primul snop, adică din acela care, amestecat cu sămânța viitorului semănat obligă la cultivarea aceluiași soi, adaptat și În același timp adaptabil În continuare locului; ecologic deci. Cât despre sorcovă, ascultați-o pe a mea; e unică, pentru că, dacă voi ajunge și la anul, va fi desigur alta. Oricum, cele două datini amintite acum sunt, prin adânca lor semnificație, neînțeleasă de alogeni, poate singurele care au scăpat nepoluate de unii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mult de două săptămâni de vacanță, cu sărbători multe, cu obiceiuri și datini, atât de fermecătoare și frumoase! Răsunau ulițele satului de glasurile copiilor și chiar și ale maturilor care, pe echipe, mergeau cu colindul, cu steaua, cu plugușorul, cu sorcova, cu Jieni și haiduci și cu hora cu scrânciob din centrul satului. Curat prin case, cu suflete și inimi curate, satul meu natal petrecea de minune și se bucura intens de aceste sărbători și de datinile sfinte și frumoase care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
din Rio de Janeiro (cumpărasem din țară mai multe sute de timbre, dintre care câteva serii cu "Obiceiuri de iarnă", cu care am făcut câteva panouri; cu ajutorul tehnicianului policalificat Neluțu, am fabricat o "Stea" frumos colorată și împodobită și câteva sorcove; ca fundal sonor am avut colinde în superba interpretare a Corului Madrigal); Concert de Crăciun organizat la Teatrul "Cecilia Meireles" din Rio, susținut de formația "Rio Camerata", avându-l ca solist pe violonistul româno-brazilian Petrică Popa; vernisajul la Sao Paulo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mine, oamenii își văd de treaba lor. Te rog, nu fi obraznică! Dacă nu ai nimic să te acoperi, mergi și te schimbă. Nu așa trebuie să arate o activistă! Mă vezi mata pe mine despuiată și colorată ca o sorcovă? M-am uitat la secretara de județ și, pentru prima dată de când o cunoșteam, i-am studiat cu atenție îmbrăcămintea. Pe cap purta batic culoarea untului din mătase subțire, legat decent sub bărbie. Rochia din tercot albastră, cu mânecile lungi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Capidan”. Din seara de ajun și până În ziua de Sf. Vasile copii merg din casă În casă pentru a colinda. Fetele poartă În mână un țăpug iar băieții o țimigă, pentru ca, În dimineața de Sf. Vasile, să colinde cu surva (sorcova). Din păcate o mare parte din obiceiuri s-au pierdut. La meglenoromâni este obiceiul ca În fiecare dimineață de lăsatul secului, tinerii căsătoriți să se ducă la nași iar nașul la rândul lui are obligația să dea un ban de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a laicizat, devenind un alai popular. Principalele tipuri de măști specifice acestui obicei sunt cele arhaice, confecționate din „traistele de cai” sau din piele („chieile” - simple obrăzare), și cele de dată mai recentă - „tigvele” și „chipurile” (măști montante, ca niște sorcove imense). De la formele cele mai simple, cu două-trei personaje, jocurile cu măști au evoluat spre forme mai complexe, cu cete de colindători (alaiuri). Numele generic al acestora este variat: ceată, crilă, bandă (bantă), partie, malancă. Denumirile grupurilor provin, de asemenea
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
îngr. George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București, 1982; Simion C. Mândrescu, Literatură și obiceiuri populare din comuna Râpa de Jos, București, 1892, 207-225; P. Gheorghiasa, Obiceiuri de Crăciun și de Anul Nou. Colinde, Cântece de stea, Irozii, Păpușile, Plugul, Semănatul, Sorcova, Vasilca etc., București, 1939; Mihail Vulpescu, Irozii, Păpușile, teatrul țărănesc al Vicleimului, Scaloianul și Paparudele, București, 1941; Teatru folcloric din județele Bacău și Neamț, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței, Bacău, 1968; Bună dimineața, lină fântână, îngr. și pref. Vasile Adăscăliței
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
și G. Racoveanu). Este evidentă predilecția pentru scrierile cu pronunțat caracter patriotic și pentru cele referitoare la teritoriile ocupate (Gr. Nandriș, Despre viață culturală a Bucovinei, D. Mărgineanu, Dobrogea, pământ străbun ș.a.). Rubrica „Datini străbune” este destinată creației populare (Plugușorul, Sorcova etc.), precum și poeziei originale, cu vădită tentă tradiționalistă (Al. Gregorian, Colind fără țară, Teofil Lianu, Colind). Cei mai importanți colaboratori sunt Mircea Eliade (Solo o signo de Zamolxis, 1959), Aron Cotruș (Rapsodie dacă - text în limba spaniolă), Vintilă Horia (Rugăciune
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
apus soarele am intrat în ziua Sfântului Andrei când de multe ori poate v-ați intrebat de ce Anul Nou este mai important. Practic, e mai important ajunul decat sărbătoarea, când noi dormim de multe ori, mai semănăm, mai umblăm cu sorcova și atât. Dar de ce anul nou e mai important in ajun?Stiți că este prin satele noastre un personaj fabulos, Moș Ajun, când spunem că se umblă cu Mos Ajun. Ei bine, de asta, fiindcă sărbătoarea, în concepție arhaică, începea
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
-său, la dorința lui, prînzind morunul gigantic, l-a dus la biserică drept pomană. E o biserică lipoveneasca, de-a lor, colorată, ca o sală de bal cu multe lucruri țesute, împletite de mînă, vopsite în toate culorile, ca o sorcovă. Pe jos, perne frumos lucrate și ajurate, colorate și ele, puse pe jos în toate părțile, pentru îngenunchere. Ucigașul, credincios, dar pătimaș, omorînd din gelozie, a încercat să dea o colosală lovitură de poker, jucat cu Dumnezeu, - cel ce deținea
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
de la est, - n-o iau în seamă ori se fac că n-o văd... Priviți o capelă protestanta, fără icoane, fără lumînări, fără zugrăveli și priviți și o biserică de-a noastră împodobita, și veți înțelege. Umblam, putem zice, cu sorcova. Pe urmă, - mai adaugă un cinic, al cărui nume nu-l citez, ale cărui opinii, usturătoare pentru orgoliul nostru național, jignesc, rănesc orgoliul colectiv, pentru ca, pe lîngă cel personal, mai avem și unul, comun, care de multe ori ne bagă
"Iar noi, a Turchiei floare..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18157_a_19482]
-
și merele de aur, Aleodor Împărat (colecția Petre Ispirescu) etc. Snoava: Ciclul lui Păcală Poezii ceremoniale. Colinde: Florile dalbe, Sculați gazde, Steaua sus răsare, Am plecat să colindăm, O, ce veste minunată ! Moș Crăciun cu plete dalbe, Trei păstori, Plugușorul. Sorcova. Capra etc. Ghicitori; proverbe Texte din folclorul copiilor (recitative, numărători: Ala, bala, portocala etc.) 2. Creația cultă Genul epic Se vor studia minimum 5 texte. Fabula: Grigore Alexandrescu - Boul și vițelul, Câinele și cățelul; Jean de La Fontaine - Greierele și furnica
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
petrece cu băutură și mâncare. De data aceasta, ca mâncare tradițională sunt servite „găluștele” (sarmale cu păsat), iar băutura preferată este țuica de prune fiartă. După colindat nici nu apucă bine să se liniștească satul, când apar micii colindători, cu Sorcova, care nu pot fi refuzați de nimeni, deoarece aduc în fiecare casă, cu o rămurică de brad, mesajul pașnicei dorinți: În răstimpul dintre Anul Nou și Bobotează preotul intră în toate casele de creștini pentru a le sfinți cu mănunchiul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
suveică, se fac chiar și nasturi. Mucenicii sunt numiți în sat "bradoși" ori brandoși. Mersul copiilor, în ziua de Bobotează, cu agheasmă și busuioc, pentru a "boteza" casele, gospdăria și animalele sătenilor se mai păstrează și astăzi. Colindul, steaua, plugușorul, sorcova - sunt, de asemenea, obiceiuri prezente în sat, în timp ce Irodul, Ulcelele, Strigatul fetelor de pe dealuri - s-au pierdut. Credința în Iele, datul în bobi, descântatul de brâncă, de deochi apar din ce în ce mai firave. "Clicul" este un obicei acum aproape pierdut. Oamenii, seara
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
păstorii vârstnici la cei mai tinerii și tradițiile folclorice, acești învățau să cânte din fluier și cu vocea, învățau jocuri, doine, balade populare haiducești. Obiceiurile populare cele mai cunoscut sunt cele legate de sărbătorile de iarnă: Ignatul, Colindul, Steaua, Irozii, Sorcova, Capra, Busuiocul (de Bobotează), Iordănitorii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Boișoara se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,34%). Pentru 3,66% din populație
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
cu habitate și specii rare (4 specii de pești, 7 de amfibieni și reptile, 8 de păsări și 4 de plante) precum și 108 specii de plante și animale, nominalizate în Lista Roșie a României. iarnă - puntea, colinde de copii, plugușorul, sorcovă etc. iar în restul anului: Lăsatul de sec; Drăgaica; Paparuda etc. Școala Primară cu clasele I - VIII - Grădiniță
Falaștoaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300429_a_301758]
-
Masa tăcerii", "Poarta sărutului" și ulterior "Măiastra" au fost eternizate și în cântecele sale. Conectarea compozitorului cu pământul natal este mult mai profundă. Astfel, în 1966 apare "" Glasul tău"", un omagiu adus Mariei Tănase. De asemenea, ""Cântec pentru bradul meu"", ""Sorcova"", ""Tudore"", ""Un grai, o vatră, un isvor"" sunt doar câteva repere ale spiritualității sale românești. În 1996, Editura Hasefer a scos culegerea ""Cântece ale unor compozitori evrei din România"". Numele său apare în dreptul a cinci piese. La primele două (""Urare
Alexandru Mandy () [Corola-website/Science/299263_a_300592]
-
la diverse publicații locale și centrale. Ca în orice zonă a acestei țări, există tot felul de obiceiuri și tradiții în funcție de perioada anului: An Nou, Crăciun, Bobotează, Nașterea, Botezul, Nunta, Înmormântarea. De Anul Nou de exemplu se mergea cu plugușorul, sorcova, buhaiul și căprița. În ajunul Crăciunului tradiția spunea că toți copiii trebuiau să meargă cu colindatul din casă în casă, iar seara trebuiau să meargă cu steaua, în grupuri de câte 4 persoane.De 1 ianuarie se mergea cu plugușorul
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
căprița. În ajunul Crăciunului tradiția spunea că toți copiii trebuiau să meargă cu colindatul din casă în casă, iar seara trebuiau să meargă cu steaua, în grupuri de câte 4 persoane.De 1 ianuarie se mergea cu plugușorul și cu sorcova. La jocul caprei trebuiau să participe 2 sau 3 băieți cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani. Locuitorii comunei Turceni au avut parte de asistență medicală încă din 1924, iar din 1981 funcționează un spital care deservește nu doar
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
1985, este prevăzut cu trei cabinete: medicină generală, pediatrie, Monumente ale eroilor cazuți în cele două războaie mondiale: * Biblioteci parohiale: * în afara celor menționate în materialul ce prezintă activitatea bibliotecii, în localitate a funcționat un * obiceiuri de iarna : “La colindeți”, “Plugușorul”, “Sorcova”, “Capra”, “Steaua”; “Ghicitul alesului”; === Asociatii economice, firme, cooperative === * din anul 1993 a fost înființat în localitate un târg săptămânal, ce se desfășoara în zilele de duminica și care
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
3,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Principalele tradiții ale comunei Bistra sunt legate de obiceiul colindului.. De Crăciun se merge cu colinda, cu "Irozii", cu "Iosif și Maria", cu "Steaua". De Anul Nou, se merge cu Plugușorul, Sorcovă, "Buhaiul" și "Capră", iar cei micuți merg cu "pițăra". Cei care încă mai păstrează aceste obiceiuri le urează gazdelor mult belșug, noroc și sănătate în anul care vine. Însă, obiceiul care face comună Bistra să fie mai aparte de alte
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
încercat de secole să colecționeze și să păstreze basmele, poemele, baladele și au încercat să descrie cât mai bine posibil obiceiurile și tradițiile legate de diferite evenimente din an. Tradiții legate de perioade fixe din an sunt colindele - de Crăciun, sorcova - de Anul Nou sau mărțișorul, obicei legat de venirea primăverii sărbătorită pe 1 martie. Alte obiceiuri presupuse a avea origini precreștine, ca Paparuda, ritualul de evocare a ploii vara, sau teatrul folcloric cu măști sau Ursul și Capra din iarnă
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
contin urările adresate gazdelor de către copiii care mergeau de la casă la casă, în noaptea de 24 decembrie. E. Hodoș nu are în colecțiile sale, producții populare care să amintească și de alte obiceiuri ale poporului nostru cum sunt cântecele de sorcovă, "Plugușorul", sau "Capra" cu toate că acesta este un obicei specific Banatului. Ne dă explicații referitoare la credințele și superstițiile poporului. Vorbind despre paparude, arată că vara pe secetă, fete țigănci de 9-11 ani, umblă pe la case, după ce, dezbrăcându-se de toate
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]