1,047 matches
-
Și-am plâns când pâine le dădeam la blânzii porumbei 30.08.15 ... Citește mai mult Minutarul VremiiVă scriu săteni și rude, și frate încă vă mai sântși mâna mea vă scrie, cât nu e iarbă și pământTristețea mi-i sortită ca oriunde să vă poarteCum și-n tăcerea mea ascunsă în această carteIluzii se desprind dintr-o pânză aerianăMă prinde bănuiala cu o forță herculeanăPrea lung un drum mi-a dăruit Dumnezeul meu supremși-a scuturat pe mine îndepărtări ca un
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
de aici sunt și cele de început, cu desene negre pe fond roșu și cele mai târzii, cu figuri roșii pe fond negru. Ne dăm seama că dragostea de frumos este una dintre trăsăturile nepieritoare ale firii omenești. Obiectele acestea, sortite unor întrebuințări obișnuite, arată că, din străvechi timpuri, îndemnul pentru frumos al omului exista și el făcea opere de artă chiar din obiecte familiale. În Sala Artei Medievale, chiar la intrare, este expusă Fecioara cu Pruncul (Virgin and Child), executată
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
Acasa > Versuri > Iubire > RĂTĂCIRE... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 248 din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului am dreptul să-ți pun să ascuți glasul de înger cu care rosteai fericirea mie sortită acum când umbra ta ascunsă între gândurile mele privește cum curge iubirea în picuri de timp am dreptul să-ntreb ce mai clădești fără povara propriului vis fără iluzia vieții deșarte acum când timpul iubirii mă doare prelins între aici
RĂTĂCIRE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364604_a_365933]
-
cad în brațe; Cum clipele se întregesc în ore M-adun și eu ca florile-n corole, Stârnindu-te mereu cu-a mea dulceața. Cât ne-om iubi, topită eu zăpadă Pe trupul tău lasciv mă voi prelinge, Iubirea mea sortită-i a te ninge Și gură mea e singura dovadă. Din fericiri eu una-aleg din toate - Ca să petrecem noaptile-mpreună! Pe cer, se perpelește mândră luna, S-ar coborî și plânge că nu poate, Când vrea în tine amoru-i să aprindă
CÂT NE-OM IUBI , TOPITĂ EU ZĂPADĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364634_a_365963]
-
că azi pot constata că a fost mincinoasă acea prezicere. Eu, preot fiind, nu pot să public Planeta. Ea nu este în ton cu învățătura creștină ortodoxă. Ea se bazează pe credința, - străină creștinismului ortodox -, că omul este predestinat, ursit, sortit, la venirea sa în lume să facă sau să nu facă anumite fapte, să meargă pe calea păcatului sau a virtuții, să ajungă în rai sau în iad. Nimic mai fals! Este o superstiție rămasă în mentalitatea românească și nu
PLANETA de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349619_a_350948]
-
pe verticală și stih evadat (nărăvaș!) pe orizontală. Talent fulgurant și Furtună de Vise. Realism și Crivat Reactiv, față de o lume excesiv de proteica și împotriva tendințelor acestei lumi de a se „varsă” plămada alchimica (precum un Ucenic Vrăjito, răpit și sortit pierzaniei, de vârtejul propriilor pătimi - depășit uluitor fiind de Stihii Malefice!), pește marginile trasate de divinitate - spre jalnică și prepuielnica autosuprimare... O literatura valaha care, dacă va fi cunoscută (și Duhul limbii germane-surori ne poate mult ajutora!), va sta mărturie
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
repede cu putință, a parcurs drumul în sens invers. După ce a ajuns înapoi în pivniță, a acoperit trapa cu damigenele și s-a întors în camera sa. * În locuința care pentru ea nu avea nici nume, nici adresă, ci părea sortită să fie doar martora mută a suferințelor sale, micuța Aiko a avut, lesne de înțeles, parte de același tratament. Din partea unor oameni care nu-și meritau numele de oameni. Care credeau că au drept de proprietate, de viață și de
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
s-a împlinit o lună, cei trei au înțeles în sfârșit că totul fusese în zadar, asemeni unui îndrăgostit refuzat care se încăpățânează să-și asalteze iubita cu declarații, pentru ca într-un final să priceapă și el că e totul sortit eșecului și trist, dezamăgit, îmbufnat, să abandoneze și să se retragă într-ale lui. „Eu zic să scădem taxa la 3 lei”, rosti Mihai precipitat, nici el foarte convins că a găsit soluția. „Nu, acum îmi dau seama că am
O AFACERE DE MILIOANE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350218_a_351547]
-
făurite pentru a readuce un moment de normalitate, de esență și tihnă. Trecând prin mai multe stări, momentele și imaginile create de fiecare piesă, ce ascunde-nlăuntrul său o poveste unică, sunt un ceas de tăgadă în nebunia zilnică, o lumină sortită veșniciei în chip, inimă și gând, un foc nestins ce dăruie într-o sublimă lacrimă... «O lacrimă de cântec»”! Întotdeauna alături de artist, întotdeauna cu cei care îi iubesc pe artiști, poeta Rodica Elena Lupu sprijină concertele, răsplătind iubirea publicului cu
FUEGO, LACRIMĂ DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349051_a_350380]
-
poate măcar acum, câteva zile, pentru că știu că pe urmă totul se va uita, posturile de radio și de televiziune vor difuza piesele lui atât de frumoase”, a spus, de asemenea, prezentatorul Octavian Ursulescu, în cuvinte poate că și ele sortite a avea ecou la vremea rostirii, stingându-se apoi, încet, ca tristul fir de flacără ce a ars până la reabsorbirea în eternitate a unuia dintre oamenii de valoare ai României, compozitorul Marcel Dragomir. S-a născut pe 30 octombrie 1944
MARCEL DRAGOMIR. S-A STINS UNUL DINTRE CEI MAI MARI MELODIŞTI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348696_a_350025]
-
apoi încep și problemele tale, ca în orice familie. - Lasă că nu mă mărit așa curând. Am doar douăzeci și cinci de ani. Vreau mai întâi să-mi fac o carieră, un viitor și după aceea mai vedem. Am timp. Pe cel sortit mie nu mi-l ia nimeni. - Așa o fi, mamă, tu știi mai bine ce vrei de la viață. Știi cum se spune: „Cum ți-oi așterne, așa vei dormi”. - Lasă, mamă, că de viața mea încerc să-mi am singură
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
îmbătrânitei coji care l-a purtat ani îndelungați. Cu smerenie și pază a celor sfinte Dalai Lama trecut printre noi a lăsat în urma sa numai fapte bune mu intenții bune cu care este pavat iadul . Spre deosebire de sufletele bune sau rele sortite școlii de reeducare care, de regulă, nu-și aleg momentul morții și cel al revenirii într-o nouă gazdă efemeră, Dalai Lama își poate alege, încă trăind ultimele clipe, familia în care sufletul său se va reîncarna. Copilul în speță
RAIUL, IADUL ŞI RE-REÎNCARNAREA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349752_a_351081]
-
unul despre celălalt și care a fost evoluția vieții fiecăruia. Ce s-a mai întâmplat cu ea nu am mai aflat niciodată. Viața și-a urmat cursul său normal, în bine sau în rău, cum și-a avut-o fiecare sortită, nu ne-am mai întâlnit de-atunci, eu fiind într-o țară de unde nu se puteau face excursii în Occident, decât cu aprobări speciale și cheltuieli mari. Astfel, excursia pe care am avut plăcerea s-o fac în țara ei
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
în încăpere. Prințesa a scăpat cu viață, dar a rămas desfigurată. Ce lovitură cumplită! Ce ironie a sorții! Fața sa arăta acum atât de groaznic încât Zala nu se mai putea privi în oglindă. Una dintre cele mai frumoase prințese, sortită să își poarte cu ea hidoșenia până la moarte... Părinții nu și-au schimbat atitudinea față de ea, dar fata a alunecat într-o extremă care până atunci fusese greu de anticipat: i se părea că aparține, de acum, unei alte împărății
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SĂ NU LĂSĂM ÎN PĂSĂRI ÎMBUFNAREA Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Să nu lăsăm în păsări îmbufnarea Sortite sunt să zboare spre ’nălțime Cuibar clădind în stropi de curățime Dintre pământ și cer, iar întristarea S-alunge lin, c-un fâlfâit de-aripe - Îmbrățișări pe-ntinderile-albastre, Apoi să curgă-n sufletele noastre Potop de floare, murmurul de clipe. În ochi
SĂ NU LĂSĂM ÎN PĂSĂRI ÎMBUFNAREA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361801_a_363130]
-
din Petre Ispirescu, Ion Creangă sau născocite de ea. Le știu și acum. Ionel, fratele meu cel vitreg, ne spunea Povestea lui Găvănuță sau Cănuță, om sucit. Dar, să ne întoarcem în cimitir, acolo unde vom merge cu toții, la timpul sortit. La mormântul Grecilor, am făcut și noi picnic, nu pe câmpul de luptă ca-n piesa lui Fernando Arabal (Picnic pe câmpul de luptă - unde eu, la 19 ani am jucat rolul mamei soldatului, Madam Tepan, la Casa Studenților) - și
PICNIC ÎN CIMITIRUL ETERNITATEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362043_a_363372]
-
acestei uzanțe de limbaj: „Noi nu putem recunoaște necesitatea de a face o deosebire între istoria creației literare și istoria literaturii, în pofida a tot ceea ce s-a spus în favoarea ideii respective. În primul rând, deoarece o astfel de diferențe este sortită eșecului din cauza imposibilității unei delimitări obiective, și în al doilea rând, deoarece o restrângere arbitrară a obiectului provoacă grave scrupule din considerente de teorie a cunoașterii”. În determinarea raportului dintre poezie și proză, facem încercarea de a porni de la epoca
PROBLEMELE FUNDAMENTALE ALE POEZIEI ŞI PROZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365934_a_367263]
-
pentru asta, totuși, lectura din tren sau din metrou, Nu e-ndeajuns de coaptă în gânduri de rouă născătoare Și n-are absolut niciun prea-ademenitor ecou, Nici vorba-n rugă seacă , de dinainte de culcare. E-o luptă de idei, subconștiente.... Sortite a rămâne repetente, Pe când surâsul gândului hrănit Te face piatră de hotar în infinit. STATUIE Dedicată tuturor celor din generația părinților mei, care au suferit în trei epoci, ducându-și la groapă, rând pe rând, părinții (unii morți în război
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
obrazul, Să mă cufund în mângâieri cuminți Și cu blândețea lor să potolești talazul Ce-mi zbuciuma sub tâmplele fierbinți. Numai în palmă ta cea aspră și muncita Îmi aflu calde mângâieri de catifea, Aduc tribut sărut pe palmă ta sortită Să schimbe-n armonii năluci sub fruntea mea. Mai înfioară-mă c-o dulce mângâiere, Alunga demoni ce mă vor în stăpânire; Când timpul va sosi de veșnică tăcere În palmă ta să-mi aflu somn spre nemurire. Citește mai
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
cetății, pentru a i se deschide și cum va fi o întâlnire de pace, poarta se va da larg în lături și va întâmpina cu entuziasm acest oaspete drag, venit în vizită de uniune și comuniune a celor doi mireni sortiți să scrie hrisovul vieții lor plin de patimă și dăruire sufletească. Și dorințele lor cândva ascunse în străfundul sufletului, acum când această cameră de pensiune, așezată pe malul drept al Oltului, devenea altarul în care se scria povestea unei noi
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
adevărata față a "celei mai evoluate orânduiri a omenirii ". Nu le putem face cunoscut adevărul, o poate înțelege oricine mai puțin cei care se află cât de cât la adăpost, în occident. Nu are nici un sens să începi o acțiune sortită eșecului. Să fii dascăl și să fii nevoit să minți generațiile pe care ar trebui să le educi în spiritul adevărului și al dreptății este o grea încercare ; este supliciul nostru, al dascălilor, al primilor dascăli pe care îi au
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului S-au ascuns îngerii mei in irisul albastru Al cerului timid din sufletul tău, Roșul viu al inimii mele obraznic a fugit Din Paradis, pe buzele tale se vrea sortit. Pericolul unei iubiri efemere nu-ți dă de ales Răsăritul etern, pentru noi, lumină a cules Uneori nici visul nu-i la fel de frumos Cum e glasul interior ce-ți rostește duios: -TOT- SAU- NIMIC S-ar bucura și Dumnezeu de
TOT- SAU- NIMIC de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365218_a_366547]
-
Poemele cuprinse în volum sunt adevărate vibrații ale unei clipe, un fel de clic-clac al aparatului de fotografiat care surprinde trăirile eului într-un moment dat:”De-s dragostele una,de-i leit/ Al nostru dor-pieirii nu va fi nicicând sortit“.(Tranziții), unde dorul de Celălalt, de jumătatea mitologică, fiindcă în acele clipe” Lumina doare/ în curcubeul răstignit/ pe fiecare lacrimă( ... )“( Curcubeul). Poeta aduce în lirica sa și o bună doză de ingenuitate și fervoare. Ionela Flood jubilează în fața candorii și
IONELA FLOOD-TRANZIŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364908_a_366237]
-
191 din 10 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Din sânii tăi creștea miros de crini Din sânii tăi creștea miros de crini, Luna se-ascundea în lacuri solitară. Și azi ecoul blândelor lumini Sună cu miresme de odinioară. Vin zări sortite să mă încline, Trupul îmi va fi parcursul ce mă doare, Iar chipul tău așezat în mine, Râul șopotind e, reîntors în mare. În mine strigă vremi afunde, Între pagini mi-ai rămas un semn de carte. Nu știu nici
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366689_a_368018]
-
moscovito-securisto-comunistă. „Ana”, scrie Alteța Sa Regală Principele, „nu a ezitat să spună «da» căsătoriei cu o țară interzisă, nici să-și lege pe vecie soarta de un pământ de neatins. Ea a acceptat soarta unei regine în așteptare, poate pe vecie sortită să privească de la distanță națiunea al cărei nume începuse să-l poarte. La aceasta s-a adăugat, pentru restul vieții sale, umilința sărăciei.” Într-o viață înelungată, această căsnicie regală a decurs și decurge în miracolul celei mai statornice înțelegeri
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]