694 matches
-
nepotul ei, ciufulit și cu cămașa Încheiată strîmb. Schiță un zîmbet. Jeanne avea dreptate, genul ei de activitate i se urcase la cap, dacă ajunsese să vadă marea roșie de sînge și să-l ia pe Nico drept un vulgar spărgător. Cele douăsprezece luni departe de violența inerentă meseriei vor fi desigur o paranteză salutară. Marie se Întoarse În cameră, ferm decisă să uite că același coșmar Îi mai bîntuise deja nopțile cînd era foarte mică. Trei ceasuri mai tîrziu, incapabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
bine câmpul cu stelele. Acolo ce mai e? Iar se aleargă Nelu zis Biștar cu gașca lui Bureață din Pipera? Nu mă interesează, mortăciune. Dar nu moartea e rea, ne-moartea e de groază! Îmi reproșează că vânez noaptea ca spărgătorii, că văd prea bine, că-mi fac cuib prin locuri pustii, că am ghiare, că trăiesc prea mult, că iubesc singurătatea, că aduc nenorociri, eu! În fiecare primăvară, nu scot și eu puișori ca toată lumea? Și în loc ca oamenii să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cerem explicații suplimentare profesorilor... Iar în primele săptămîni de cursuri pășeam pe culoarele Universității cu un fel de respect profund pentru vechile ziduri și memoria înmagazinată în ele. Paul însă a început foarte repede să-și utilizeze vocea ca un spărgător de gheață pe suprafața unei mări ostile, iar eu m-am fofilat imediat în urma lui profitînd de pîrtia deschisă de el. Cînd ne apropiam de un grup de colegi și Paul spunea : „cine-mi oferă și mie o țigară ?”, forța
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
dușumelele subțiate ca foița de țigară, vălurite și adiind a petrosin, dar ducîndu-i-se buhul C.E.C-ului de acolo că achită cle mai impozante retrageri și mandate poștale din colțișorul acela de București. Cât Iarba gâdilă cu instrumentarul său de spărgător broaștele celor două bulbucături nemțești de metal, și Regele c-o lumânărică, în coastele lui, îi ținu bîzul, chiombindu-se să bage la cap ce înseamnă, după atâtea nefericite boli de cap, și cea mai prețioasă boală din lume, boala de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe coala de desen, în partea inferioară a cheii desenate. Începu apoi un soi de șah orb, schimbând, în mai multe ape, pozițiile și combinațiile firavelor semiluni de ureche, cu răceala și dezinvoltura cu care și-ar exercita meseria un spărgător de coduri profesionist. Ba era mulțumit. Ba nu era mulțumit. După un timp, nu mai fu deloc mulțumit. Mătură, în afara colii, toate ciudatele jetoane (cu aspect, tot mai deranjant, de prună uscată), reasamblîndu-le, după o vreme, pe perechi. Acum parcă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
el, scapă mai ieftin, că mărturisiseră. Comisarii aduceau grefierii la anchete. Aceștia scriau declarațiile, și în procese nu mai puteau să dea înapoi. Au trimis bilet lui Bozoncea să le arunce ceva lovele, să mituiască judecătorii. De rest se îngrijea spărgătorul. Starostele a pus două mii în mâna unui gardian, 246 care i-a adus neatinși bătrânului. I-au lăsat și lui o sută, restul -lau dat priceputului. La proces, a venit Didina cu alți bani și cu rufe de schimb. A
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai auziră decât cântecele lui Zavaidoc, care se suise pe capra trăsurii, și copitele cailor: trap, trap, trap, trap... Priveghi Mai muriseră. Până s-o bage și pe ea în pământ, Aglaia spălase morți, le mâncase din pomană. Întâi trecea spărgătorul de lemne. A gunoierului îl simțea de departe, cu sufletul. O dată se împosoca. - Grigore, nu știu ce mi-e. Am o inimă rea... In capătul străzii care se sfârșea la rampă, șeful zărea umbra mătăhăloasă a lui Tudose. Mergea agale, cu toporul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
gâtuit, îndepărtat: "Sparg la lemn'! Sparg la lemn'!" Gunoierul se întoarcea către Aglaia: - Că și tu, te iei după prostii d-astea, muiere bătrână și proastă! - O să vezi, mare minune dacă n-or bate până diseară clopotele la Sfânta Vineri! Spărgătorul de lemne cădea rar în Cuțarida. Nimeni nu știa de unde vine și unde se duce. Îi auzeau numai glasul dogit, pe sub uluci: "Sparg la lemn'! Sparg la lemn'!" 284 Îl cunoșteau și copiii. Era un om fără vârstă, cu un
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
închideau repede porțile. La sâmbăta morților, Tudose se așeza pe treptele bisericii, își lăsa scula alături și aștepta. Nu scotea un cuvânt. Privea cu ochiul său beteag mulțimea. Femeile îi făceau porție din colivă și-l rugau să se închine. Spărgătorul de lemne mânca lacom grâul dulce, presărat cu bomboane, se ștergea la gură cu mâneca hainei zdrențuite și, când se sătura, se ridica, își sălta toporul pe umăr și pleca. A doua zi după trecerea lui prin mahala, muierile vedeau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
negru al morților. Scuipau în sân și murmurau: - Iar a trecut Tudose! Baba Tinca se jurase pe ochii din cap că-l văzuse la Sfânta Vineri când ieșise dintr-un cavou. - Doarme cu morții, soro, ăsta-i Ucigă-l toaca! Spărgătorul de lemne o lua prin spatele cimitirului, pe sub arțarii bătrâni ai străzii Pomenirea. Privea căderea frunzelor roșcate, se oprea sub copacii atinși de moarte și strângea purcoaie-purcoaie straturile uscate care foșneau sub pași, aprindea un amnar cu iască și dădea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
asta... Cocoșii bătură din aripi și scoaseră câteva strigăte ascuțite. - Așa, tată, așa! zise gunoierul. Mai dă un țignal... Muierea trânti o căldare și se apucă să mormăie: - Na, că iar trece Tudose! Grigore privi și nu-l văzu pe spărgătorul de lemne. - Ce ți-e ție, muiere? Se așezase pe un scăunel și privea groapa. Peste malurile ei galbene zburau păsări. Bărbatul se gândea că iar începe treaba. Nu se schimba nimic din viața lui. Era mai bătrân și mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se mai deschiseseră câteva prăvălii, unii 362 nu mai erau, numai el și cu Aglaia nu se clintiseră de la rampă, acolo-și așteptau moartea... Noaptea de primăvară, rece și înaltă, își aprinsei toate stelele Aglaia tot mai bodogănea: - Grigore, trece spărgătorul de lemne, tu nu-l auzi? Bărbatul ascultă puțin și spuse dând din umeri: - Ti se pare, crește iarba...
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și adoptate la nivelul N.A.T.O. și al Uniunii Europene. Dependența crescută de spațiul cibernetic a determinat noi riscuri și amenințări care trebuie luate în considerare. Spațiul cibernetic este un mediu de creștere economică, supus permanent la diferite atacuri ale spărgătorilor de rețele informatice. Programele computerizate pot fi folosite ca arme capabile de destabilizare a sistemelor principale de conducere din statele țintă. Această realitate determină ca apărarea cibernetică să constituie o prioritate pentru U.E. și statele membre, dar mai ales un
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de subțiori și îl priponi de stâlp, dându-i cârjele. Când o simți așa de aproape și încurajat de reazemul cârjelor, Costică Ologu întinse brațele spre coapsele femeii. — Șezi potolit, șontorogule, i-o reteză Panselia, cu vocea ei trecută prin spărgătorul de nuci. Vezi că-ți bag cârja-n cur de-o să alergi pe-aicea ca o cometă... Orbul își primi bastonul, se propti în el și, călăuzit de femeie, apucă de umeri flăcăul, săltându-l pe cărucior. Ologu privi spre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mie, istoria țării lor ca pe o dramă personală. De câte ori treceam granița preluam chipul țării mele văzut din afară: mă identificam cu securiștii care puneau bombe la sediul Europei libere, cu cerșetorii din metrourile pariziene, cu hoții din supermarketuri, cu spărgătorii poștelor din Germania, cu traficanții de minori, cu spălătorii de bani, cu organizatorii de rețele de prostituate, cu mafioții naționali, cu turiștii care plecau cu prosoapele din hoteluri. Circulam prin lume împachetat în straturile de rușine ale României. Și este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și de Gabriel Popescu. Când am fost invitat prima oară în casă la Irinel și Doinaș ― stăteau în blocul "1001 articole" de la Piața Unirii ―, trecuseră 20 de ani de când urmăream de pe o strapontină de pluș roșu Giselle, Lacul lebedelor și Spărgătorul de nuci. De-abia acum, când percep "valorile" în care se scaldă copiii de astăzi și "vedetele" cărora li se închină, îmi dau seama de cât noroc am avut în anii aceia: trăiam într-o Legendă Culturală în care zeii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de lucrarea ce urma să înceapă: „În punctul unde urmează a se construi acest pod a mai fost un pod de lemn construit cam în anul 1890, cu 10 deschideri de 6 m, cu 2 urși simpli suprapuși. Nu avea spărgători de gheață, nici piloți de stabilitate și a fost luat de viitura extraordinară a Bârladului din 1909. În timpul războiului (1917) armata rusă construiește aici un pod provizoriu de brad, care durează cam patru ani și este luat de ape”. Necesitatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceea, la Paris, o manifestație a liceenilor adună aproximativ treizeci și cinci de mii de persoane. Manifestația este marcată de incidente la trecerea prin fața unui mare magazin, ale cărui vitrine sunt jefuite de cei pe care presa și guvernul îi vor numi "spărgători", și în apropierea podului Alma, unde gărzile mobile sunt asaltate cu proiectile (Juhem, 1998). Ce-aveau de-a face toate acestea cu violența în școală? Pe banderolele manifestanților, sloganele cereau " Mai multă siguranță în licee" și "Mai mulți supraveghetori". De unde
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Synergies, începea după jurnalul de știri de la ora optsprezece. Eram așezați în fața microfoanelor, alături de două vedete din showbiz, Roger Vadim și Philippe Léotard. Începe jurnalul. Se aude vocea unui jurnalist care povestește cum manifestația liceenilor e dată peste cap de "spărgători", manifestație printre ale cărei scopuri, reamintesc, era revendicarea unor mijloace pentru combaterea nesiguranței din licee. Pe malurile Senei ard mașini. Se termină jurnalul. Jean-Luc Hess își face meseria, prinzând mingea din aer: "Domnule Debarbieux, dumneavoastră, care tocmai ați scris o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ne distrăm. Herrmann, povestește tuturor celor prezenți la ce ai visat tu noaptea trecută. Iubesc visele schilozilor nebuni, care sunt povestite chiar de schilozi. HERRMANN (Se ridică și vorbește dându-și importanță): Am visat că în sfârșit am devenit un spărgător adevărat... și că mai ales nu am fost descoperit de întregul aparat de stat, că stau pe WC și am obrajii roși. E după amiaza dinaintea unei seri sfinte de ajun și exact cu un an în urmă îi făcusem
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
care își exorcizează frica de moarte. Cenzurii nu îi convine, nu e clar de ce, acest final. Într-o variantă “îmbunătățită”, Lovinescu își pune eroul să distrugă lucrarea. Tot cu cenzura are de-a face Scriitorul atacat și batjocorit de doi spărgători în Gluga pe ochi de Iosif Naghiu. Opera lui e parțial scrisă și în curs de scriere. El ajunge la cheremul unor hoți cu complicitatea unui polițist, caz tipic pentru un intelectual, ceea ce duce la interzicerea piesei. În finalul ei
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
parodontală. Ele au fost imaginate datorită dezavantajelor pe care le prezintă elementele conjunctoare care sunt prea rigide și suprasolicită dinții. Din acest grup fac parte croșetele disjunctoare: -croșetul în formă de balansoar descris de Kennedy (fig. 4.137): este un spărgător de forță foarte util la protezarea mandibulară. Este alcătuit din două croșete Ackers fixate la conectorul principal prin doi conectori secundari prelungiți ce conferă o elasticitate foarte bună. Când este solicitată una din șei dinții restanți respectivi nu suportă în
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
că n-ar fi găsit fără de vreo vină, ci dimpotrivă, ar fi osândit și pedepsit și mai mult tocmai din pricina acestui fel de apărare. O altă pildă. Slobozirea de osândă și de pedeapsă a răufăcătorilor, a ucigașilor, a hoților, a spărgătorilor de morminte și a acelora ce îndrăznesc altele ca acestea ține numai de bunătatea împărătească. Dacă un judecător l-ar slobozi pe un osândit fără poruncă împărătească și s-ar apăra și el când este învinuit, tot așa: Pentru că împăratul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cotizație toți. Conducători au fost: maghiarul Elek Köblös, ucraineanul Vitali Holostenko, omul lui Rakovski, apoi ucraineanul polonez Alexander Danieluk-Stefanski, bulgarul Boris Stefanov, maghiarul Ștefan Foriș. XV. "De ce atâta ură?" După campania ideologică europeană, a urmat cea a forței, imediat ce Hitler, "Spărgătorul de gheață" al revoluției mondiale, cum l-a numit Victor Suvorov 222, a trecut la cucerirea Cehoslovaciei, Poloniei și Franței. În noaptea de la 23-24 august 1939, a fost semnat, la Kremlin, tratatul de neagresiune germano-sovietic, cunoscut sub denumirea de Pactul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de neagresiune germano-sovietic, cunoscut sub denumirea de Pactul Molotov-Ribbentrop, privitor la împărțirea sferelor de influență între cele două puteri. De fapt, Stalininternul (cum l-a numit Jacques de Launay), continuator fidel al leninismului, pregătise din timp Germania pentru postura de "spărgător de gheață al revoluției mondiale", spre a istovi țările europene într-un război distrugător, pentru ca, finalmente, Uniunea Sovietică să aibă câmp liber de expansiune până la Atlantic, într-o Europă coaptă de focul armelor pentru comunism. Suvorov este confirmat și de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]