1,495 matches
-
crăpătură sub formă de unghi cu lățimea de 0,7 - 1,0 m bine camuflată într-o mică văgăună. Aceste săli/crăpături au o arhitectură ciudată: de la podea au o formă de semicerc, care pe parcurs se lărgește, devenind mai spațioase. În peșteră se află încăperi de diferite dimensiuni și forme cu lungimi de 3,4 - 6,7 m, înălțimi de 3,4 - 8,1 m și lățimi de 0,7 - 2,5 m. După prima cercetare a peșterii din 1996
Rezervația peisagistică Rudi-Arionești () [Corola-website/Science/329207_a_330536]
-
serviciu intern de supraveghere a obedienței cadrelor de partid față de Moscova. Secția se aflase inițial în subordinea agentului sovietic Pantelei Bodnarenko, alias Gheorghe Pintilie, zis „Pantiușa”, care devenise, din 1948, directorul general al Securității Poporului. Aranici primește inițial o locuință spațioasă în strada Pictor Negulici, unde se mută cu soția și mama sa, apoi cei trei vor locui într-o vilă și mai impozantă, în Dorobanți. La începutul anului 1950, Elisabeta Aranici este promovată secretară a lui Dumitru Coliu, membru al
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
metri, se află două așezări tradiționale aromâne, Gopeș, respectiv Muloviște, unde au existat școli românești și puternice nuclee filoromâne încă din anii 1880. Aceste două așezări oarecum izolate se remarcă printr-o arhitectură vernaculară în care predomină case solide și spațioase din piatră, construite uneori cu mai multe nivele. Un caz aparte îl reprezintă satele Beala de Sus și Beala de Jos, situate tot la mare altitudine, lângă granița cu Albania și care sunt locuite de fărșeroți, parțial în comun cu
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
corp de chilii cu parter și etaj, având un pridvor deschis, susținut pe coloane neoclasice de lemn. În această clădire a funcționat între anii 1881-1932 un spital (bolniță pentru bolnavi). De asemenea, a fost demolată o clădire cu trei încăperi spațioase, care era lipită de turnul de sud-vest și de zidul sudic. În 1830 s-au turnat două clopote, tot pe cheltuiala arhiereului. După ce s-a retras din scaunul mitropolitan al Moldovei la 18 ianuarie 1842, Veniamin Costachi (1772-1846) s-a
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
o boltă semisferică. Lipit de turnul de sud-vest și de zidul sudic a existat până în prima jumătate a secolului al XIX-lea o clădire cu lungimea de 30 m și lățimea de 6,20 m. Această casă avea trei încăperi spațioase, după cum s-a descoperit cu prilejul cercetărilor arheologice. Între anii 1955-1958, pe vechile fundații a fost ridicată o clădire nouă, pe restul porțiunii până la turnul de sud-est fiind reconstruit drumul de strajă. În turnul de nord-vest se află clopotnița. Acest
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
turnul de nord-vest se află clopotnița. Acest turn are ferestre mari, în stil gotic, terminate în arc frânt. Între biserică și curtina de sud se află fosta reședință voievodală a domnitorului construită în anul 1561. Clădirea era inițial mult mai spațioasă, având fațada principală cu o lungime de 40 m. După Revoluția din 1821 au fost dărâmate încăperile și beciurile de pe latura estică, lungimea clădirii reducându-se la jumătate. Ruinele de fundații ale încăperilor dărâmate au fost scoase la iveală de
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
frumoasă ramă de piatră, de pe latura dinspre biserică. Ferestrele au rame de piatră, compuse din câteva profile în stil renascentist transilvănean. Tinda de la intrare separă clădirea în două, de o parte și de alta a sa aflându-se două săli spațioase. În încăperea de pe latura vestică se putea intra și din afară, pe o ușă aflată la nivelul pavajului curții. Alte două intrări aflate pa latura sudică duceau la un grup de încăperi mai mici. În prezent, în Casa Domnească se
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
secolului al XIX-lea. Celelalte clădiri ale complexului nu au rezistat și rând pe rând au dispărut. Monument de arhitectură (inventariat sub nr. 2410, în Lista... din 1956) compus din construcția ce adăpostește astăzi muzeul (parter supraînălțat cu nouă încăperi spațioase - odinioară dependințe - și pivniță), care are numeroase elemente arhitectonice împrumutate de la casa țărănească din zona Cricovului Sărat, foișorul-culă de intrare (construit după modelul turlei-clopotniță a Vărbilei), fundațiile conacului propriu-zis, distrus la cutremurul din 1977 (24 de încăperi dispuse pe două
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
construcție de plan dreptunghiular în a cărei compunere intră o pivniță boltită, un parter și un etaj. Pivnița este o construcție vastă, acoperită de patru calote sferice sprijinite pe un stâlp central prin intermediul pandantivilor. Parterul este alcătuit din trei încăperi spațioase și alte două mai reduse ca dimensiuni. Accesul la etaj se face prin foișorul deschis, situat pe fațada sudică, de aici se intră într-o cameră prelungă ce separă cele două apartamente inegale, cel al domnitorului, de dimensiuni mai mari
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
înființează prima bibliotecă medicală și un mic muzeu de anatomie. În 1869 "„Școală de mică chirurgie“" devine "Școală Națională de Medicină și Farmacie" cu sediul în localul Spitalului Militar Central. Mai târziu se mută la Spitalul Colțea, unde existau săli spațioase de disecție și unde se va construi și un amfiteatru de anatomie. Thoma Ionescu (1860-1926) vine în 1865 la catedră de „ topografica și chirurgie operatorie“. El este primul anatomist român autor al unor lucrări științifice apreciate pe plan internațional, ca
Anatomie () [Corola-website/Science/298823_a_300152]
-
la recrearea atmosferei de odinioară în care Gabriel Popescu a creat și trăit. Casă a fost finalizată în 1905, după planurile arhitectului A. Clavel, realizate în concordanță cu schițele și dorințele artistului. Clădirea are, la etaj, două camere - una deosebit de spațioasa, destinată atelierului de gravura, care este prevăzută cu un luminator, iar cealaltă - dormitorul, complet utilat, în care se află o serie de obiecte de uz casnic (lămpi, căni, lavoar etc.), dar și o bibliotecă variată ce cuprinde tratate de gravura
Casa - Atelier „Gabriel Popescu” () [Corola-website/Science/331334_a_332663]
-
fi utilizat și pentru ”baluri de binefacere organizate de primărie”, fiind alcătuit dintr-o sală de dans, doua săli de lectură, pentru ziare și reviste, doua săli de jocuri și celebra ”terasă de pe malul mării”, împodobit cu drapele și destul de spațios a devenit locul de întalnire al tuturor. Lânga acest prim salon de dans se preconizează construirea de către Henry Guaracino a unui pavilion în cumunicație cu primul, situat mai jos de nivelul bulevardului. În iarna anului 1891, o furtună dezlănțuită a
Cazinoul din Constanța () [Corola-website/Science/309354_a_310683]
-
greco-catolică din sat. În anul 1910, a apărut cel de-al treilea post de învățător la Vad, iar în anul 1923, după Marea Unire, cel de-al patrulea. În anul 1913, s-a construit o nouă sală de clasă, mai spațioasă, cu scopul de a o folosi și pentru activități culturale și festive. Grădinița de copii a fost înființată în anul 1922, prima educatoare fiind "Elena Veleanu", originară din Craiova. Acesteia i-a urmat, din 1924, "Lavinia C. Pop". În acea
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
al XIX -lea. Primul preot și învățător cunoscut era Ioan Curea, 1866 - 1876, după care a urmat până în anul 1909, dascălul Ioan Pop. Puținii elevi ce frecventau școala, învățau în casele unor localnici, care aveau cel puțin o cameră mai spațioasă și o închiriau. Actuala clădire a fost construită între anii 1922 - 1924, când a fost dată în folosință. Câte doi - trei ani, până la intrarea în noul local au funcționat: Ferencz Marton, Sebestyen Marton (1917), Simion Cosma și Traian Donciu. Din
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
ca "Sex, Lies, and Videotape" și "", și coloane sonore de film. Toate release-urile inițial create de em:t au fost procesate folosind sistemul de înregistrare și reproducere de sunet Roland Sound Space RSS 3D, oferind muzicii o extra calitate de "spațios". Seria de albume em:t este încă înalt apreciată în rândul fanilor muzicii electronice, precum și reputația casei de discuri și muzica acesteia dăinuie până în prezent. Release-urile em:t sunt cunoscute pentru design-ul lor grafic impresionant, folosit în mod constant
Em:t Records () [Corola-website/Science/326049_a_327378]
-
decapotabil, care nu mi-a plăcut deloc - mi s-a părut înghesuit, zgomotos și nesigur la curbe. Am cumpărat un Mercedes SL 55AMG negru la recomandarea lui Jeremy Clarkson, care a fost bestial! Mai rapid decât Aston Martin Vanquish, mai spațios, dar din nefericire nu chiar atât de fiabil, o pacoste cu probleme electrice și fără “spiritul” Aston-ului. Când conduci un Aston, toată lumea de pe șosea se poartă frumos, toată lumea, până și cei mai hotărâți ecologiști, pare să o placă. Oamenii se
Peter James () [Corola-website/Science/313082_a_314411]
-
suspiciunile informatorilor că nu ne vom întoarce. Ce mare mi se părea odinioară acest apartament! Mi s-a permis să văd fiecare cameră - parcă erau altfel aceste camere în memoria mea, ruginită de trecerea anilor. Parcă erau mai mari, mai spațioase, mai luminoase. Mă mândream cu acest apartament cu patru camere în București - mare realizare pentru vremurile acelea! Din nefericire, poliția nu a fost anunțată să fie prezentă și s-a stabilit o nouă data de evacuare. Am cerut să se
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
imperiului, în secolul al X-lea; în timpul războiului împotriva statului Tang de Sud marina Song a folosit tactici precum apărarea marilor poduri ponton plutitoare pe Yangtze, în scopul de a asigura mișcările de trupe și consumabile. Au existat nave foarte spațioase în dinastia Song, care puteau transporta 1.000 de soldati la bordul lor, în timp ce rapidele nave cu zbaturi au fost privite ca nave de luptă esențiale în orice bătălie navală de succes. Într-o bătălie din 23 ianuarie 971, numeroasele
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
de la Cascais, un fost sat pitoresc de pescari de lângă Estoril transformat într-o stațiune luxoasă la Oceanul Atlantic. Frumusețea stațiunii și clima răcoroasă de pe malul oceanului îi erau prielnice activității literare. Și-a stabilit cabinetul de lucru în camera cea mai spațioasă a căsuței, ale cărei ferestre dădeau către o grădină interioară. Acolo se aflau doar o masă simplă de lemn cu câteva etajere, pe care Eliade și-a aranjat o mică bibliotecă alcătuită din cărți scrise în limbile portugheză și spaniolă
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
până la sfârșitul războiului. În preajma Crăciunului din anul 1944, el a vândut o mare parte din biblioteca personală și s-a mutat, împreună cu fiica sa vitregă Giza (Adalgiza) și cu bătrâna servitoare Măria, din metropola Lisabona (unde locuise într-un apartament spațios situat pe avenida Elias Garcia nr. 147, la etajul III, în apropierea parcului Gulbenkian) în pitoreasca stațiune Cascais. Scriitorul a închiriat pentru șase luni o casă veche, dar încă solidă, ce aparținea unei familii de moșieri scăpătați. Clădirea se afla
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
unei familii de moșieri scăpătați. Clădirea se afla pe o străduță pitorească (rua da Saudade nr. 13) și avea o mică terasă deasupra stâncilor, la câțiva metri de ocean. Scriitorul și-a organizat o mică biblioteca în camera cea mai spațioasă, unde se aflau câteva rafturi goale. Potrivit etnologului Andrei Oișteanu, scriitorul a traversat în perioada sa portugheză (1941-1945) o severă criză psihonevrotică descrisă în "„Jurnalul portughez”". Motivele depresiei sale psihice sunt considerate a fi următoarele: depărtarea de țară, evoluția războiului
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
Plantin și Diamant. Cel mai important moment pentru transportul subteran de călători s-a ivit odată cu construcția unui tunel pe sub fluviul Schelde către cartierul Linkeroever, în 1990. De atunci, mulți vizitatori ai centrului orașului Antwerpen își parchează mașinile în parcările spațioase din Linkeroever și folosesc tramvaiul pentru a ajunge în centru. În 1996 a fost inaugurat tunelul care pornește de la stația Opera, traversează stațiile Astrid, Elisabeth și Handel, și continuă până la Schijnpoort și Sport. Tunelul a fost inițial destinat liniei de
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
inaugurată o porțiune de 4,3 km lungime între Antwerpen-Linkeroever și Zwijndrecht-Melsele. Pe 28 august 2002, linia 3 a fost extinsă cu încă 1,6 km de la Merksem spre Keizershoek. În ambele stații terminus există parcări P+R gratuite și spațioase. Pe 4 martie 2006 a fost pus în funcțiune un nou serviciu de tramvai, linia . De atunci, tramvaiele acestei linii circulă între stația „Wim Saerensplein” din Deurne și parcarea P+R de pe strada "Katwilgweg" din Linkeroever. Pe porțiunea de traseu
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
5,80/5 și naosul 9,30/5m, înscrise într-o formă rectangulara, ce se continuă prin absida decroșata a altarului cu pereții retrași și unghi în ax. Pe latura sudică a dreptunghiului pronaosului și naosului există un pridvor destul de spațios, marcat de opt stâlpi prinși jos în talpă prispei, iar sus în cunună, cu contrafișe. Pe această latura se află și ușa inițială de intrare în pronaos. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile laterale fiind înălțați și consolidați stâlpii care formează
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
o versiune îmbunătățită a lui MINI a fost lansată, cunoscută neoficial sub denumirea "Mk II MINI".. Mk II este disponibilă numai în varianta cu acoperiș metalic în anul 2007. MINI a fost proiectat să înlocuiască modelul Rover 100 și mai spațiosul Rover 200, ambele fiind nepotrivite pentru piața modernă a automobilelor. MINI era menită să înlocuiască modelele ieftine de Rover 200, și modelele mai scumpe de Rover 100, iar Rover 35 să înlocuiască modelele mai scumpe de Rover 200 și cele
MINI (BMW) () [Corola-website/Science/310221_a_311550]