2,631 matches
-
Bora nu stăpâniseră niciodată, până atunci, vreun obiect cu o asemenea capacitate de a reflecta lumină și de a absorbi căldură și, din acest motiv, le era imposibil să conceapă că toate acele obiecte minunate pe care le primiseră de la spanioli nu erau fabricate din niște materiale căzute din cer. Tocmai de aceea majoritatea ramaseră stupefiați într-o dimineață calmă, torida și sufocanta, văzându-l pe Vetéa Pitó cum iese pe punte cu o sabie în mână și taie, dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
desișuri, purtând propriile lor tatuaje. Surpriză și deruta lor erau atât de mari, încât atunci când reușeau să-și dea seama de capcană, aveau deja un cuțit lipit de gât sau o bucată de oțel înfipta în inimă. Săbiile și lăncile spaniolilor le cauzară pierderi teribile celor care nu contau decât pe ghioage și pe măciuci de os cu care să se apere. De fapt, inegala bătălie se transformă într-un masacru feroce, în care mai ales cei patru războinici care li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
de cocos și îl astupa ermetic, cu ajutorul unei rășini pe care o folosea dulgherul la călăfătuitul navei. La sfârșit, îi lega în partea de sus un cap mare de pește și una dintre micile oglinzi pe care le primiseră de la spanioli. Cand nu mai lipsea decât o jumatate de oră până la asfințit, înfipse în geamandura improvizată un ac subțire și îi ceru lui Tapú Tetuanúi să o așeze cu grijă pe apă. Încet, vasul începu să alunece către est, împins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
de imprudent depășea chiar și cele mai optimiste așteptări ale lui Roonuí-Roonuí, care se mulțumi să facă de pază, în cazul că s-ar fi apropiat cineva, în timp ce tovărășii lui se grăbeau să taie - cu ajutorul inestimabil al cutițelor ascuțite ale spaniolilor - câte opt din fiecare zece legături ale catamaranelor. Din când în când, înfigeau vârful săbiilor printre scânduri, eliberându-le astfel de pastă dura de rășina de pandanús cu care fuseseră călăfătuite. Își făcură muncă distrugătoare cu atâta rapiditate și eficiența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
se Întunece. S-a terminat cu mine! I s-a părut ciudat că Își amintește de vorbele astea dintr-un roman citit cu atâta vreme În urmă. Era vorba de o fată care se Îndrăgostise de-a binelea de un spaniol de douăzeci și doi de ani, parcă un matador, sau poate că nu Își mai amintea ea bine, și care era atât de Înnebunită de iubire, Încât se Încredințase că toată viața avea să rămână subjugată de acel băiat frumos
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
frigul ei îl oferi lumii în care venise, ca să-l topească în forja dragostei și să-l transforme în sabie fierbinte. Cu care să decapiteze șerpii vicleni și îmbuibați ai minciunii. Și Parisul deveni teatrul marii rebeliuni în numele trezirii conștiinței. Spaniolii uitaseră lecția dată de Cervantes și își închinau viața luptelor cu taurii. Mioara trebuia să trezească prin frig sufletele moleșite de căldură. Și astfel Mioara primi o muncă de apostolat împotriva conceptelor integrate în Dogmă, care vorbesc despre iubire în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
planul diplomației economice intracomunitare. În problema bugetului UE, dac... ț...rile donatoare vor avea câștig de cauz... în restructurarea bugetului (cu mai puțini bani pentru agricultur...), va fi un aspect nefavorabil pentru noi. Am fi deci al...turi de francezi, spanioli, polonezi, unguri și alții, din acest punct de vedere. Vedem deci cum politică noastr... de aderare la UE trebuie s... fie nuanțat..., s... înțelegem care ne sunt interesele și s... action...m în consecinț.... Jurnalul Național 21 septembrie 2005 Cursa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
socotește. Prinde și ipoteza că ar lucra și ea pe undeva. Dacă ei se aranjează, au spus că ne cheamă și pe noi. Adică pe amîndoi? Da. Eu fără tine nu mă duc. Timpul trecea repede și după șase luni "spaniolii" telefonează. Sîntem și cu nevestele și cu copiii aici. Hai, vino și tu, ți-am găsit servici. Dar cît aveți pe lună? Punem 1000 de euro deoparte lunar. Vasile nu-i prea încîntat, dar Maria are ochii strălucitori. Noi, Vasile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
destinație, opresc la un Motel nemaipomenit de frumos să bea o cafea. Un bătrîn de vreo șaizeci de ani intră în vorbă cu ei. Eu sînt proprietarul. Unde mergeți? Vasile înțelege ceva, dar nu poate vorbi. Cînd aude de România, spaniolul cheamă un român să traducă. Rămîneți la mine. Școala este la 5 km și vă fac acte în regulă. Spaniolul are mare încredere în familia de români și plusează la salarii. Rămînem, decide familia Degeratu. Chiar că au nimerit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în vorbă cu ei. Eu sînt proprietarul. Unde mergeți? Vasile înțelege ceva, dar nu poate vorbi. Cînd aude de România, spaniolul cheamă un român să traducă. Rămîneți la mine. Școala este la 5 km și vă fac acte în regulă. Spaniolul are mare încredere în familia de români și plusează la salarii. Rămînem, decide familia Degeratu. Chiar că au nimerit-o bine. Lucrau toată săptămîna, din zi în noapte, dar aveau unde locui și mîncarea era gratis. Și mai era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
salarii. Rămînem, decide familia Degeratu. Chiar că au nimerit-o bine. Lucrau toată săptămîna, din zi în noapte, dar aveau unde locui și mîncarea era gratis. Și mai era o... obligație. Mică de tot, de care știau doar Maria și spaniolul cel bătrîn. Parcă, parcă știa și Vasile ceva, dar banii se adunau și speranțele erau tot mai îndreptățite. În fond, ce poate moșneagul ăsta? Să dăm cu piciorul la noroc? Astea-s fleacuri, Vasile, întărea și Maria. Victoria lui Cezar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pentru el, atîta timp cît ar mai fi trăit, dacă nu ar fi săvîrșit însă o a șasea, și anume aceea de a ocupa posesiunile venețienilor. Dacă n-ar fi întărit puterea bisericii și nu i-ar fi adus pe spanioli în Italia, ar fi fost logic și necesar să micșoreze autoritatea venețienilor; dar întrucît alesese calea arătată mai sus, n-ar fi trebuit să admită în nici un caz nimicirea lor, deoarece venețienii, fiind puternici ar fi putut oricînd să-i
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
că regele, care își dăduse prea tîrziu seama de greșeala pe care o făcuse, nu avea să îngăduie mai departe acțiunea lui. Începu, astfel, să-și caute prietenii noi, iar în momentul în care francezii înaintară spre regatul Neapolului, împotriva spaniolilor care asediau Gaeta, se arătă șovăitor în atitudinea lui față de Franța. Intenția lui era de a se asigura împotriva lor, lucru care i-ar fi reușit foarte curînd dacă Alexandru ar fi trăit. Acestea au fost așadar, modurile lui de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Toscana, în timp ce stăpînea deja Perugia și Piombino, avînd în același timp Pisa sub protecția lui. Și ca și cum nu ar mai fi trebuit să țină seama de Franța (de fapt nici nu mai avea de ce să țină seama de ea, întrucît spaniolii le și luaseră francezilor regatul Neapolului, așa încît atît unii cît și alții erau nevoiți să-i cumpere prietenia), el se aruncă asupra Pisei. După aceasta, Lucca și Siena ar fi cedat îndată, în parte din invidie față de florentini, în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cărora el le făcuse un rău erau, între alții, cardinalul de la biserica: Sf. Petru în Lanțuri, Colonna, San Giorgio, Ascanio; toți ceilalți, dacă ar fost papi, ar fi trebuit să se teamă de el, afară de cardinalul de Rouen și de spanioli, aceștia din urmă din cauza legăturii de rudenie și din cauză că îi erau îndatorați, iar celălalt pentru că era puternic, avînd de partea lui întregul regat al Franței. Așadar, înainte de toate, ducele trebuia să facă papă un spaniol, iar dacă nu putea să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cardinalul de Rouen și de spanioli, aceștia din urmă din cauza legăturii de rudenie și din cauză că îi erau îndatorați, iar celălalt pentru că era puternic, avînd de partea lui întregul regat al Franței. Așadar, înainte de toate, ducele trebuia să facă papă un spaniol, iar dacă nu putea să facă aceasta, trebuia să consimtă ca să fie ales cardinalul de Rouen și nu cardinalul de la Sf. Petru în Lanțuri. Căci se înșală acela care crede că oamenii mari uită insultele trecute pentru beneficiile prezente pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fel; cu Franța avea o înțelegere în această privință; și cu toate acestea, împins de mînie și de violență, a pornit el în persoană în acea expediție. Faptul acesta i-a făcut să șovăie și i-a ținut în loc pe spanioli și pe venețieni, pe cei din urmă de frică, iar pe ceilalți din dorința de a reocupa întregul regat al Neapolului. Pe de altă parte, papa îl atrase în luptă și pe regele Franței; căci acesta, văzînd acțiunea pe care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de dușmanii dinafară. Și cu toate că infanteria elvețiană și cea spaniolă sînt socotite de temut, ambele au totuși lipsurile lor, așa încît o a treia ar putea nu numai să li se împotrivească, dar să fie sigură că îi va înfrînge. Spaniolii nu izbutesc să reziste niciodată cavaleriei, iar elvețienilor ar trebui să le fie frică de infanterie atunci cînd s-ar ciocni în luptă cu oameni tot atît de încăpățînați ca și ei. De aceea, s-a văzut și se va
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
niciodată cavaleriei, iar elvețienilor ar trebui să le fie frică de infanterie atunci cînd s-ar ciocni în luptă cu oameni tot atît de încăpățînați ca și ei. De aceea, s-a văzut și se va vedea prin experiență că spaniolii nu pot înfrunta cavaleria franceză, iar elvețienii sînt nimiciți de infanteria spaniolă. Și cu toate că lucrul acesta nu s-a dovedit încă în întregime prin faptă, bătălia de la Ravenna a fost totuși un exemplu în mic a ceea ce s-ar putea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a ceea ce s-ar putea întîmpla; căci aici infanteria spaniolă s-a ciocnit cu batalioanele germane care au aceeași ordine de bătaie ca și trupele elvețiene. Grație mișcărilor lor sprintene ca și scuturile mici și rotunde cu care se apărau, spaniolii au izbutit să se strecoare pe sub sulițele dușmanilor și ar fi putut cu siguranță să-i lovească și să-i ucidă pe toți nemții, fără ca aceștia să poată face ceva împotrivă; căci dacă n-ar fi fost cavaleria care să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se strecoare pe sub sulițele dușmanilor și ar fi putut cu siguranță să-i lovească și să-i ucidă pe toți nemții, fără ca aceștia să poată face ceva împotrivă; căci dacă n-ar fi fost cavaleria care să-i lovească pe spanioli, aceștia i-ar fi nimicit pe adversari. Cunoscînd ceea ce lipsește atît unei infanterii cît și celeilalte, se poate alcătui o alta nouă care să reziste cavaleriei și să nu se teamă de infanterie; lucru care va fi cu putință atît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la revoltă; un popor fericit se teme mai mult să-și piardă conducătorul, care este în același timp binefăcătorul lui, decît se poate teme Suveranul însuși că i-ar putea slăbi puterea. Olandezii nu s-ar fi revoltat niciodată împotriva spaniolilor dacă tirania acestora n-ar fi ajuns la un exces atît de evident, încît olandezii nu puteau deveni mai nenorociți decît erau deja. Regatul Neapole și cel al Siciliei au trecut de mai multe ori din mîinile spaniolilor într-ale
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
niciodată împotriva spaniolilor dacă tirania acestora n-ar fi ajuns la un exces atît de evident, încît olandezii nu puteau deveni mai nenorociți decît erau deja. Regatul Neapole și cel al Siciliei au trecut de mai multe ori din mîinile spaniolilor într-ale împăratului și invers; cuceririle au fost întotdeauna foarte ușoare, deoarece și o dominație și cealaltă erau foarte apăsătoare, iar popoarele sperau mereu să aibă în noii stăpîni niște eliberatori. Ce diferență între acești napolitani și loreni! Cînd au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
alimentație, educație, dintre oameni impun o deosebire totală între modul lor de viață și de gîndire; de aici diferența dintre un călugăr italian și un chinez învățat. Temperamentul unui englez profund, dar ipohondru, este complet diferit de curajul orgolios al spaniolului. Un francez seamănă la fel de puțin cu un olandez precum vivacitatea unei maimuțe cu flegmatica broască țestoasă. Întotdeauna s-a remarcat la popoarele orientale spiritul conservator în privința practicilor și a vechilor obiceiuri, de care nu s-au îndepărtat aproape niciodată. Religia
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fost executată asemănător, cu trupe din țări diferite, reunite prin alianțe; iar războiul din 1734, pe care Franța l-a început sub pretextul că susține drepturile regelui Poloniei, mereu ales și întruna detronat, a fost dus de francezi și de spaniolii care s-au alăturat Savoyarzilor. Ce mai rămîne din convingerea lui Machiavelli, după atîtea exemple, și la ce se reduce alegoria armelor lui Saul, pe care David le-a refuzat din pricina greutății lor, cînd trebuia să se lupte cu Goliat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]