606 matches
-
chiar se provoacă suferința altora, iar masochist pentru că se propune telespectatorilor identificarea cu persoanele aflate în suferința, exploatându-se astfel în mod pervers emoțiile telespectatorilor. Televiziunea este „nocivă” (R. Silvestone) deoarece produce dependența în cazul copiilor, mai ales prin scenarizarea spectaculară a violenței, autorul englez citează un caz limită al „familiarizării” copiilor cu televizorul: „voi lua cu mine în inimă televizorul. Vă iubesc”, scria în însemnările lăsate părinților, școlarul Genero Garcia din New York, care s-a împușcat după ce tatăl sau i-
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
celor mediatice: vedetismul (84%); sexualitatea (64%); lipsa de scrupule (42%); vulgaritatea (66%); senzaționalul (74%); îmbogățirea (46%). Televiziunea apare astfel în postura de principal promotor al star-sistemului și al valorilor „succesului” ca realizare „de imagine” în care valorile „materiale” sau sclipirile spectaculare eclipsează valorile intelectuale, rezultând un tablou confuz al valorilor. Totuși, familia și școala concurează televiziunea și previn încă instalarea ei în postura de mediator absolut al structurării modelului valoric al elevilor. Astfel, valori fundamentale ca adevărul și respectul (compasiunea, generozitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
publice, nu mai sunt dominate de școală și familie și sunt precumpănitor marcate de modul în care televiziunea devine arhitectul unei „culturi” și reprezentări mediatice a lumii la care se raportează de mic omul zilelor noastre: din păcate, o cultură spectaculară care produce în serie violență și staruri așa cum sunt produse în masă mărfurile obișnuite. Analiza relației elevilor-copii și adolescenți cu publicitatea este extrem de importantă, pentru a înțelege impactul televiziunii asupra generației actuale. Aceasta cu atât mai mult cu cât, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
complexă și cel mai mult orientată pe antivalori. Promovarea lor nu este neapărat intenționată, vizibilitatea negativului fiind mai mare din motive de creștere a audienței, deci de nevoia de profit comercial. Nu trebuie uitat însă că televiziunea promovează, cu precădere, spectacularul și modele din viața reală, cu accent pe succesul financiar mai mult decât pe cel intelectual. Prin urmare, accentul cade pe satisfacerea unor exigențe consumeriste și mai puțin pe cele socioeducaționale (școala) sau morale (familia). Promovarea de televiziune a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
într-un film la TV” (apud Antim, 2004, p. 23). În Giurgiu, un adolescent și-a regizat minuțios și și-a filmat singur propria sinucidere: deși nu a invocat explicit influențele mediatice asupra actului de violență la adresa propriei persoane, forma spectaculară a actului de violență trimite la violența mediatică. Cazurile menționate mai sus pot trezi spaimă, indignare sau debusolare în fața avalanșei de violență televizuală și potențialei sale nocivități. Dar preferabil este ca aceste exemple să nu fie absolutizate, să nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
le descrie în peisajul lumii prezente; e nevoie de "alt cântec mai vrednic, închinat lucrurilor care nu se zăresc, nici nălucesc: lucrurile care se văd"9. Prin urmare, nu imaginea placată pe realitatea dispărândă a lumii, perspectiva orizontală a privirii spectaculare sau a celei pitorești și nici privirea visătoare a imaginării, toate tributare reprezentării unui obiect de către un subiect - care cu cât apare mai pregnant, dă contur mai apăsat aparenței făcute să dispară -, ci perspectiva răsturnată, interiorizată, a imaginii translucide, cea
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care înseamnă tot atâtea niveluri de pătrundere a vederii în densitatea nevăzutului. Dacă imaginea arborelui apare la început profilată pe un fundal îndepărtat, greu accesibilă vederii, aceasta pentru că ceea ce se cuvine văzut trebuie să se lase văzut, dincolo de orice privire spectaculară ori nălucire a aparenței. Privire aproape interzisă, deviată de ecranul aburit care se interpune tulburându-i perspectiva: "Eu îl priveam prin geamul vărgat de lujeri, vara/ Ori scris de colții iernii cu sterpe flori de ger". E nevoie de o
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o răsucire a făpturii care nu numai că adoptă o altă atitudine în fața existenței naturale, ci se lasă pătrunsă de adâncul lucrurilor, acolo unde nu natura ca atare se dă în spectacol, îi întâmpină privirea absorbind-o în decorul ei spectacular. Vocația ei este pe măsura nemăsurii dăruite, a finalității supranaturale, în deschisul depășirii și al transcenderii 2. Natura e chemată să străbată acest drum al creșterii lăuntrice, la fel cum ochiul e chemat să se deschidă spre ceea ce îi orbește
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
adorație fără cuvânt". Imaginea e smulsă din natura ei mundană, silită să-și părăsească definiția, reflectarea nemijlocită a lucrurilor, răpită și înălțată la finalitatea ei absolută, la "starea transnaturală" (Maurice Blondel). Ceea ce ține acum vederea în suspensie, suspendând totodată proximitatea spectaculară a lumii, este "o depărtare râvnită", ieșirea din lume, survolul extatic, absorbția în lumina feței care "se arată ochiului ce cunoaște deja înaltul", "cunoaște atât drumul cât și rostul lui". Care e, într-adevăr, rostul drumului, menirea ieșirii în orizontul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
venire, în prevenirea căreia îi este destinată. În mediul de-scris al developării în negativ, în filmul voalat al imaginii imposibile, moartea e inimaginabilul, nonsensul exteriorității care voalează, "realitatea fără apeluri, făcută din lucruri de pe afară". Moartea imaginii nu e spectaculară, nu aduce în scenă decât ștergerea și vacuitatea, "apariții aburite", dar și - prin răsturnarea perspectivei - posibila resurecție a lumii interioare. Căci, prin reducție, eclipsarea exteriorului face cu putință manifestarea interiorului; exteriorul mort, pus în paranteza desfigurării, devine vălul transparent, diafania
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și postmodernismul); spațiul educațional postmarxist; autocunoașterea feminină și feministă; confruntările modernismului cu postmodernismul; denaturalizarea lumii; gândirea postformală și curriculumul; dezintegrarea culturală postmodernă și curriculumul; confuzia dintre realitate și imaginea realității; condiția patologică a lumii postmoderne; hipererotismul și educația sexuală; realitatea spectaculară și teleeducația; ludismul postmodernist și educația; „spectacularizarea” (spectacularization) războaielor și educația irenologică; rezistența subiectivă și educația. Cele mai importante personalități ale teoriei curriculumului care s-au aplecat asupra impactului acesteia cu postmodernismul, poststructuralismul și deconstructivismul sunt: Peter Taubman (1982, 1990
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și configurației scenei melodramatice e gîndită ca formă de specularitate, element de mise en abyme, în povestea pe care personajele concepute de autor încep să o întruchipeze. Ar fi vorba, în acest caz, de o seară la operă, corelativ teatral, spectacular, al unor frămîntări pe cale de a destrăma cuplul fictiv (Camil și, fără nume, iubita sa). În a doua posibilitate, nu putem, de asemenea, ști dacă intenția va fi fost conformarea față de modelul livresc. Ar fi trebuit să se dezvolte aici
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și a artei spectacolului, în trei volume (1966-1982), la origine, fără îndoială, un curs universitar. De aici decurge - probabil cerută de programa de studiu - structurarea relativ bizară, în sensul că cele două niveluri avute în vedere, cel literar și cel spectacular, sunt tratate alternativ, uneori în mari secvențe compacte: în primul volum, cercetarea începe de la manifestările prototeatrale străvechi și se încheie la I. L. Caragiale; volumul al doilea aprofundează secolul al XIX-lea, dar cu o atenție specială pentru regie și actorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
revistele „Orizont”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Calende”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Ramuri”, „Arca”, „Anabasis”, „Orient latin”, „Poesis”, „Semenicul”. A mai semnat Sorin Roianu, Ion Chirescu. Debutează în 1971, cu versuri, în „Orizont”, iar editorial, în 1986, în placheta colectivă Argonauții. Poeziei spectaculare a primului volum personal, Balade vesele și triste scrise prin cârciumi comuniste (1990), în care baladescul și plăcerea afișării nonconformismului zgomotos al boemei au dat aliajul unui lirism cu o reală priză la public, îi urmează o prezență editorială dinamică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286193_a_287522]
-
să ții o carte în mănă, ce înseamnă să asculți muzică de pe un disc vinil etc. Selectarea informației ține nu doar de o cultură specifică, ci și de experiență. Curiozitatea pentru cunoaștere nu trebuie înlocuită cu naivitatea și nevoia de spectacular. Pot pentru că știu, știu pentru a putea. Informația singură nu elimină experiența, așa cum experiența fără informație e o rătăcire în stereotipie. Aflate în raport, se îmbogățesc reciproc. Dar accentul pus pe animație și pe suportul vizual în transmiterea conținuturilor nu
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
condus revista La Rassegna Romana care dezvolta "romanitatea" ca temă comună catolicismului și fascismului. Acest curent s-a manifestat cu putere, avînd în fruntea lui episcopi, în timpul marilor "bătălii" economico-politice (luptele demografice, ale grîului...), precum și, într-un mod cu totul spectacular, la declanșarea războiului din Etiopia, război prezentat credincioșilor ca o nouă cruciadă; episcopul nu a fost zgîrcit nici cu discursurile lirice, nici cu binecuvîntarea drapelelor și a altor simboluri ale cuceririi. Ideologia cruciadei a dus la reacții ale catolicilor față de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din cazuri sugerând posibilitatea unor asociații corelative. Prudența se impune însă în abordarea acestor date, întrucât aceste semne nu sunt deosebite esențial de perturbările decelate la copii care rămân indemni de orice tulburare din grupul 4 Asemenea metode de aparență spectaculară au fost bazate pe înregistrarea cinematografică a loturilor de copii; știind că din lotul de copii filmați unul sau mai mulți au dezvoltat o schizofrenie s-a pus problema pentru clinician de a-i recunoaște. Această metodă permite explorarea tulburărilor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
separat. în majoritatea cazurilor 75 (78.12%), violența era una deliberată, în sensul că era dirijată împotriva unei/unor anumite persoane, pentru rest problema părând mai multa una de atitudine.Au existat însă și o suită de exemple de aparență spectaculară de amenințare cu caracter vital față de terți în acest context: aici sunt incluse 2 cazuri de incendiere voluntară a locuinței, sau uzajul unor arme: furci, cuțite, topoare, un brici sau chiar arme de foc (pentru militari în termen). Din categoria
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
chimioterapiei antipsihotice pe termen lung și eventualitatea sistării sale: când, cum. Bilanțul eficacităților antipsihotice este confirmat de numeroase studii în dublu-orb. Toate neurolepticele sunt, cel puțin pe termen scurt, superioare tratamentului placebo. - Tulburările fundamentale pe care neurolepticele au o acțiune spectaculară sunt tulburările de formă ale gândirii, tocirea afectivă, lentoarea și retragerea afectivă, comportamentul autist și manierismul. Tulburările care sunt considerate mai dificil de influențat sunt halucinațiile, ideile paranoide, refuzul de cooperare și sindroamele de influență. Anxietatea și agitația nu sunt
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
un regim în care deciziile au provenit dintr-o manifestare publică, dar și dintr-o prestație individuală, cele două aflîndu-se sub legea timpului scurt. Lărgire a numărului de opinenți prin ocolirea sondajului, scurtare a scadențelor la cel care decide. Omul spectacular trăiește în viteză fiindcă îi este necesar în fiecare clipă un eveniment. "Democrația evenimentului și spectacularitatea au pornit din aceeași mișcare", notează Pierre Nora.66 Dispariția perspectivelor înseamnă mai puțină strategie și mai multă tactică. Calendarul unui "responsabil" este săptămîna
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în ultimii ani de la forța 1 la 5 în Cuba nu s-a mai înregistrat nici o victimă, spre deosebire de zonele geografice învecinate SUA, Mexic, America Centrală, Zona Antilelor. De reținut în acest context că firmele de turism din Cuba exploatează și latura "spectaculară" a uraganelor și furtunilor tropicale, prezentându-le ca posibile "experiențe unice"! În anul 2008, Cuba a fost răvășită de 3 uragane de o forță colosală: la sfârșit de august Gustav, la început de septembrie Ike și la început de noiembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Olympia - Grecia. -armistițiu - suspendare temporară a acțiunilor militare în urma unui acord încheiat între părțile beligerante; -înțelegere între părțile beligerante de a înceta temporar operațiile militare. Agôn luptă, întrecere publică; concurs, nume generic dat în antichitatea greacă manifestărilor cultural-artistice și sportive spectaculare, ce aveau ca scop desemnarea învingătorului; este însăși temelia oricărei educații; cele mai populare agones erau jocurile panelenice. Periodos ciclul de patru ani, perioadă ce include cele patru jocuri panelenice: olimpice, pythice, isthmice și nemeene (nemeice). Palestră amenajare destinată activităților
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
a muștrului redacția, de-a ne „certa“, și, potrivit firii sale explozive și iubitoare de spectacol, o făcea întotdeauna în forță. Una-două și din mai nimic devenea vehement, abătând asupra noastră un uragan de vorbe mustrătoare. Ceva din factura înfurierilor spectaculare ale lui G. Călinescu trecuse și în comportarea publică a discipolului său. Revărsările mânioase ale directorului nostru ajungeau însă în redacție, cel mai adesea, prin intermediul comunicării telefonice. De teama vizitatorilor inoportuni, Ivașcu se baricadase în locuința din Bulevardul Aviatorilor, unde
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în colțul gurii/. Se îmbată de miresmele tari ale noii primăveri înspre care își deschide larg porțile inimii..." ș.a.m.d.), romanul se compune încet și temeinic într-un proiect de monumentalitate, în care ființa vie a eminescului se translează spectacular, tot mai accentuat, cu ostentație chiar, în dimensionalitatea mitului pe care îl va reprezenta în istorie. De-acum, totul în roman se reorganizează în registrul polemic (demascator!?) al unei parabole, al unei fabule (și fabulații) în care conflictul se stabilește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
clinică, perfect conștient că urmează să asiste la procesul morții sale medicalizate. Spirit veșnic rebel, intens copilăros, excesiv până la demonie, cu timidități adolescentine și străfulgerări geniale, perpetuu PREFAȚĂ 14 anxios și naiv, de o exuberantă spiritualitate, dar și impudic și spectacular, el își întâmpină însă moartea sobru, înconjurând-o cu pudoare și discreție. De aceea, prietenii săi vor afla doar în ultimul moment ce se întâmplă. Încetează din viață la 6 februarie 1993, la München. Urna sa funerară va fi coborâtă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]