1,618 matches
-
Energie-Spirit] -[lege nedeterministică] -[libertate spirituală: Ierusalim] -[Ființă edenica androginică plenară♂☼♀] (Ființă♂-Ființă emanata♀)............................ Spectru sexualitate....................................non-sexualitate polaritate.....................................anti-polaritate semi-plenitudine............................ anti-plenitudine materie.......................................antimaterie afirmare...................................... negare lege........................................... antilege (Tharmas♂-Enion♀)................................... Spectrul lui Luvah (Urizen♂-Ahania♀)....................................Spectrul lui Urizen libertate materială (America)......................... libertate spectrala lege deterministică.....................................antilege deterministică Fig. 2 Dinamică plenitudine-absență reflectată în dialectica (Ființă♂-Ființă emanata♀)-[Ființă plenară androginică♂☼♀]-Spectru, echivalentă cu dinamică materie-[energie]-antimaterie și lege-[libertate]-antilege. (Vezi notă despre Spectru / Spectre: Vala, I, 75). TABELE ONOMASTICE ȘI DE
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a lui Pseudo-Dionisie Areopagitul privind "Întunericul" divin, adică Lumină infinită ce depășește orice dualități de tipul lumină-întuneric, cald-rece, etc. 351 (5, 4) jumătate fiara: Vezi Vala, I, 176: "Femeie jumătate și jumătate Spectru". Așadar, Blake identifica în mod limpede "Spectrul"/spectralul cu "fiara"/animalicul din om (echivalent cu arhetipul jungian al umbrei). 352 (5, 5) urcară ale lui metale: Compară Vala, I, 177: "în buzele și-obrajii ei urcară ale lui otrăvi". 353 (5, 6) al lui chip de stana: Vezi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Macedonski și profesând un baudelairianism apăsat, C. urzește o imagistică întunecată, convulsivă, sugerând irezolvabile neliniști. Un livresc spăimos, de coșmar uzual, invadează spațiul liric, aglomerându-l cu tocite semne ale „nimicului final”. Schelete, morminte, stafii, un „hohot satanic”, un „rânjet spectral” și alte lugubre vedenii conturează o lume de umbre în care straniul și grotescul se învălmășesc. Treptat, halucinațiile descresc, lăsând în urmă o oboseală cu aburiri de tristețe și resemnare. „Setea de infinit”, din care se nasc himere, pare a
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
Stan, Dumitru, Elemente de Sociologie, vol. I, Editura Universității Al.I. Cuza, 1997. Ionescu, Ion, Stan, Dumitru, Elemente de Sociologie, vol. II, Editura Universității Al.I. Cuza, 1999. Ionescu, Ion, Sociologia dezvoltării comunitare, Institutul European, Iași, 2003. Keyserling, Hermann, Analiza spectrală a Europei, Institutul European, Iași 1993. Kivisto, Peter, Key Ideas in Sociology, Pine Forge Press, Thousands Oaks, Londra, New Delhi, 1988. Lemert, Charles, Social Things. An Introduction to the Sociological Life, Rowman & Littlefield, Lanham, Boulder, New York, Oxford, 2001. Lovinescu, Eugen
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sau fundamentale: roșu, galben, albastru. Orice om cu vedere normală dispune de opt senzații extreme de culori care corespund celor opt culori fundamentale: roșu, galben, albastru, portocaliu, violet, verde, alb, negru. (Leonardo Da Vinci cunoștea deja existența celor opt culori spectrale: galben, roșu, albastru, oranje, violet, verde. In afară de cele două culori non-spectrale alb și negru, există cele șase culori spectrale: galben, albastru, roșu, oranje, violet, verde. Resimțim culoarea doar atunci când culorile fundamentale sunt activate în moduri deosebite, când sunt activate
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
opt culori fundamentale: roșu, galben, albastru, portocaliu, violet, verde, alb, negru. (Leonardo Da Vinci cunoștea deja existența celor opt culori spectrale: galben, roșu, albastru, oranje, violet, verde. In afară de cele două culori non-spectrale alb și negru, există cele șase culori spectrale: galben, albastru, roșu, oranje, violet, verde. Resimțim culoarea doar atunci când culorile fundamentale sunt activate în moduri deosebite, când sunt activate în mod egal nu mai percepem culoarea. Exemplu, discul lui Newton prin rotirea discului culorilor spectrale, prin proiectare nu suprapunere
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
există cele șase culori spectrale: galben, albastru, roșu, oranje, violet, verde. Resimțim culoarea doar atunci când culorile fundamentale sunt activate în moduri deosebite, când sunt activate în mod egal nu mai percepem culoarea. Exemplu, discul lui Newton prin rotirea discului culorilor spectrale, prin proiectare nu suprapunere, se obține albul. Este primul cromatic din istorie. În ultima analiză "cercul cromatic" este comparabil cu curcubeul, cu deosebirea că numărul culorilor ce-l compun poate fi înmulțit fără limită. Poate și mai însemnat este însă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
diferite. Orice om cu vedere normală dispune de 8 senzații externe de culori care coresund celor 8 culori fundamentale: roșu, galben, albastru, portocaliu, violet, verde, alb, negru. In afară de cele 2 culori non-spectrale ALB ȘI NEGRU există cele 6 culori spectrale: GALBEN, ALBASTRU, ORANJE, VIOLET, VERDE. Resimțim culoarea doar atunci când culorile fundamentale sunt activate în moduri diferite; când sunt activate în mod egal nu mai percepe culoarea. De teoria culorilor s-au ocupat toți marii pictori, aducăndu-și aportul lor. Spre exemplu
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
a lumii și devine nemuritor (de unde, evident, problema preexistenței și a posterității sufletului tematizată în Phaidon). Merită observat faptul că această imortalitate a sufletului e legată de logica internă a mișcării lui, și nu de un aspect exterior - precum caracterul spectral invocat de miturile tradiționale. Cele două aspecte - ascensiunea sufletului și imortalitatea lui, înțelese în această manieră - care sunt teme proprii gândirii grecești (și în particular filosofiei lui Platon) vor marca sursa iudaică a creștinismului dându-i o dimensiune universală. Caracterul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sau patru cazuri de moarte violentă, dar întotdeauna felul în care o face este respingător (fără să vrea) din cauza naturaleței (probabil false) cu care arată că vrea să accepte cu seninătate atrocitatea corporală a morții (o posibilă revelație incertă și spectrală a unei anumite „forme” a libidoului său). Și mă gândesc și la nebunia sa pragmatică: lăsând deoparte strânsa relație cu mama sa în materie de mici împrumuturi, mici afaceri financiare, pantofi, haine, de-ale gurii, obiecte utile etc., ceea ce te
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
2000; Subterane și clopote, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 2001; Luna și sunetul cornului. Metafore obsedante la Eminescu, Pitești, 2003; Hermeneutica sensului. Eminescu și Blaga, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Augustin Pop, Telejurnalul de Cluj, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Mircea Borcilă, O analiză spectrală a „Luceafărului”, TR, 1999, 37-52; Felicia Șerban, O reinterpretare a „Luceafărului” eminescian, ST, 1999, 11-12; Mariana Neț, „Lumile «Luceafărului»”, LL, 2000, 1-2; Anca Andrei-Fanea, Tulburătoarele sensuri ale poemului eminescian, JL, 2000, 3-6; Constantin Cubleșan, Versiunile „Luceafărului”, LCF, 2000, 12; Cornel
MARIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
viii se confundă ambiguu, în care Ieronim-regele, Ierodesa-regina, Nathanael-fiul și „eul poetic” joacă aceeași dramă cu măști a iubirii imposibile, a substituirilor gemelare, la granița incertă dintre lumi. Trupul, unul din elementele-cheie ale dramei - trupul alcătuit din bucăți al iubitului spectral, trupul iubitei vii disputat aprig de moarte, trupul de umbră al reginei moarte -, este locul unde viața și moartea, dorința și spaima se confruntă ca într-o arenă a sfâșierii, a mutilării, dar și spațiu al posibilei vindecări miraculoase. Unele
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
există un scenariu inițiatic de bază plus o mulțime de excrescențe narative. Dacă ar lipsi povestea lui Lucius și am rămâne doar cu acele povestiri În ramă, am obține o formă anarhetipică. Acum, În ceea ce privește observația ta de a face analize spectrale sau pe axe, sigur că am distins, fără să o fac foarte structurat, Între tipologic și istoric. Exemplele pe care le folosesc le văd contextualizate istoric. Putem, Într-adevăr, să ne Întoarcem În timp și să identificăm anarhetipuri În Antichitate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nevoia discutării unui model, a unei paradigme culturale, dar și despre amprenta imagologiei În reprezentarea individului, a grupului majoritar Într-o comunitate națională, a felului În care „ceilalți” sunt priviți de către majoritate. Între 1920 și 1930, o carte precum Analiza spectrală a Europei a lui Keyserling era În vogă, apoi a fost uitată, dar subiectul ei poate fi reconsiderat, desigur, din alte unghiuri. Un autor ca Daniel Barbu, pe care Îl consider extrem de interesant din acest punct de vedere, Încearcă o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și incitantă culegere de anchete literare din prima parte a secolului al XX-lea, proiectată și întocmită împreună cu Gh. Hrimiuc-Toporaș. Și ca traducător, D. demonstrează că nu îl sperie dificultățile, oprindu-se asupra unor nume ca Hermann Keyserling, cu Analiza spectrală a Europei (1993) și Jurnalul de călătorie al unui filosof (I-II, 1997-1998), sau Nikolai Berdeaev, cu Destinul omului în lumea actuală (1993). Tălmăciri răzlețe, din franceză și germană, i-au apărut și în periodice (Jean-Claude Chesnais, Antonin Artaud, Konrad
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
1998 (în colaborare cu Gh. Hrimiuc-Toporaș); N. Iorga, Generalități cu privire la studiile istorice, ed. 2, introd. Andrei Pippidi, Iași, 1999 (în colaborare cu Andrei Pippidi). Traduceri: Nikolai Berdeaev, Destinul omului în lumea actuală, introd. Anton Carpinschi, Chișinău, 1993; Hermann Keyserling, Analiza spectrală a Europei, Iași, 1993, Jurnalul de călătorie al unui filosof, vol. I: India, postfață Tudor Vianu, Iași, 1997, vol. II: China. Japonia. America, Iași, 1998; Daniel Combes, Epopeea vinului (De la Noe la anul 2000), Iași, 1996; Guy Petitdemange, Filosofi și
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
de-a dreptul strident, trebuie să se drapeze într-un soi de miraculos, cu note de picaresc. Terenul e preparat de un tablou al dezastrelor războiului în Moldova, alcătuit în manieră cinematografică, de o forță incontestabilă. În Patima nopții, analiza spectrală se exercită asupra relației, complicată prin elemente patologice, dintre Dardu și Ulpia, pe când În singurătatea femeilor, ultima parte a trilogiei, exploatează experiențele a trei cupluri având comun un pol masculin (Sebastian), polii ceilalți fiind o tânără în pragul formării (Veronica
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
atât de diverse reprezintă mulajul acestei poezii. Exemple care să sprijine această apreciere pot fi găsite în toate acele trei secțiuni. "[...] vad, brusc Văd, sîntem flăcări/ flăcări pâlpâitoare răsucite de vânt" (p. 14), "un sânge celest de imagini o lavă spectrală unde urcă artezian în cascade populații tinere" (p. 68), "cum să sângeri într-o existență supusă imaginii" (p. 96). Reținem prezentarea bisericii brâncovenești înfățișată "ca un acvariu de sticlă verde albastră" (p. 40): Și înăuntru era luminos și pustiu, o
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
Matei, martor și agent provocator Într-o lume butaforică, animată de cortine, efecte scenice și grile care individualizează și compartimentează spațiile, personajele Cameliei Crișan Matei sînt niște actori ambigui, în plin exercițiu al unui rol nici el foarte clar. Anatomii spectrale, dacă paradoxul poate fi acceptat, cu o dimanică susținută prin cine știe ce mecanisme abisale, fără nici o trimitere și fără nici o justificare în context, apar din neant, execută sumar un ritual în pustiu și apoi se dizolvă într-un colectivism fără speranță
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
convertește în fertilitatea spiritului pașnic, nonantagonic (irenicul). Jocul ca matriță a literaturii rămâne punctul de demaraj al studiului, dar traseul demonstrativ se orientează în direcția opusă. Schimbarea de ecleraj speculativ trebuie considerată în întreaga sa amploare contextuală. Dincolo de orice variații spectrale, scena intelectuală a anilor ’70-’90 ai secolului al XX-lea a fost dominată de o filosofie agresivă a diferirii și a alterității, ilustrată, printre alții, de Michel Foucault, Jacques Lacan sau Jacques Derrida, de Hans Georg Gadamer și Jürgen
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
periplul eroului prin mai multe țări central și vest-europene e o „probă a labirintului” tratată în registru burlesc, un voiaj către inima demoniacului însuși, caracterizat prin imensa sa capacitate decreativă. Realitatea pe care o traversează personajul lui Țepeneag are aspecte spectrale, tinde să se transforme la tot pasul într-o uriașă mistificare. Recurgând la procedeele cele mai diverse, de la hiperrealism la viziunea onirică și la amestecarea deliberată a ficțiunii în realitate, ca în secvențele în care spațiul real e populat de
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
căsătorit cu cine, cine a mai murit, cine s-a despărțit ori s-a îmbolnăvit, cum o mai ducem... Până la urmă, totul devenea un fel de raport despre starea speciei umane, un autoreglaj verbal. Comunitatea rurală sau de mahala reînvia, spectral, sub forma colectiviza(n)tă a cozii comuniste de la oraș. La București stăteam mai rar la coadă, stăteau, în schimb, ai mei, mai ales taică-meu, care, ca lector universitar, avea un program mai lejer. Eu veneam mai ales la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
amurgul nostru intermediar” (Investiție în alb). Dar în Orizontul regăsirilor (1976), „volum submediocru” (Dana Dumitriu), ideologia național-comunistă se discerne ușor (Munții Apuseni, străbunii, Horea, eroii, lupta pentru patrie etc.), surprinzând însă violența acesteia: „Lumină decisiv de clară-aștept,/ pedepsitoare și înălțătoare,/ spectralul său augur de monument / care ucide spre eternizare” (Vârstă de răscruce). Placheta Râul târziu (1981), dincolo de un ciclu întru totul comunist, poate prezenta un oarecare interes pentru poemele de dragoste, elegiace, influențate de Lucian Blaga. Aceeași tematică erotică se regăsește
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
orbită pe alta, iar energia este cuantificata. Bohr și-a conceput modelul alegând cel mai simplu atom „atomul de hidrogen”, care are un singur electron și, evident, era mai usor de analizat. Cu ajutorul acestui model, el a putut calcula liniile spectrale ale atomului de hidrogen, ce rezultă prin tranzițiile atomului între niveluri energetice diferite, corespunzând unor orbite staționare diferite. Teoria lui Bohr, care a preluat modelul lui Rutherford și l-a îmbunătățit aplicându-i teoria cuantelor, a fost unul dintre pașii
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
corespunzând unor orbite staționare diferite. Teoria lui Bohr, care a preluat modelul lui Rutherford și l-a îmbunătățit aplicându-i teoria cuantelor, a fost unul dintre pașii importanți în studiul structurii atomului. Faptul că ea reușea să explice apariția liniilor spectrale a fost tocmai o dovadă că în interiorul atomului se petrec fenomene care scapă ochiului omenesc, ca atomul nu este ultima diviziune pe scara microscopica. Perfecționat mai târziu de fizicianul german Arnold Sommerfeld (1868-1951), care consideră că orbitele electronilor sunt eliptice
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]