667 matches
-
poporul modern, cu clasele lui muncitoare, în antiteză cu rasa veche, discompuitoare, egoistă, fără sentiment pentru binele public, iată adevăratul antagonism. Cât despre umanitate... e fără îndoială mai uman, mai creștinesc lucru de-a apăra munca claselor de jos contra speculei și uzurei decât de a apăra specula și pe esploatator în contra celui esploatat. [13 octombrie 1881] {EminescuOpXII 368} ȘCOALA NORMALĂ DIN GALAȚI AFACEREA PETROVAN Am spus într-unul din numerii trecuți că ancheta trimisă la Galați ca să cerceteze cele denunțate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să le suporte dacă e mică. Nu se poate zice despre viile de Cotnar că merită filoxera. Noi nu urâm pe evrei, dar nici de vină nu suntem că au fost persecutați în alte țări, că au contractat deprinderile de speculă și de parazitism pe cari le au acum, și nici putem iubi acest rău elementar ce cade asupra noastră. România, nefiind vinovată întru nimic de poziția trecută a evreilor în țările apusene și răsăritene, nu poate fi obligată a suporta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Pe lângă aceasta se vor înființa iarăși sute de posturi improductive pentru brațele ce rămân neocupate și se va stabili încet - încet pe de-o parte atotputernicia claselor de mijlocitori, pe de altă parte robia și mizeria claselor producătoare. Vârtejul negrei specule care domină România în toate, departe de-a fi descurajat, se încurajează prin toate actele pretinse politice și, orice se face, în interesul ei se face. Nu putem dori decât ceea ce e cu putință. Nu e în putință ca spiritul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din cauzele esențiale ale căderii economice a țăranului de acolo este, ca și la noi, evreul, care 'ntr-o țară unde există imense întinderi de pământ cultivabil precum e Rusia preferă a vinde rachiu și a precupeți, adecă, a trăi din speculă mai bine decât din muncă. Fără 'ndoială că nu evreii singuri vor fi de vină la starea rea a populațiunilor rurale din Rusia, dar unul din factorii esențiali și vădiți ai acelei mizerii sunt ei. De acolo măsura, bună poate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
erai în pericol a pierde un ban roșu măcar? Astăzi nu poți încredința unui ministru ceea ce puteai încredința odinioară unui țăran. Iar Dumnezeul romînilor? A fugit din bisericile pustii și din inimele ciumate și în locu-i a intrat dracul negrei specule, al luxului și al desfrâului, al precupețirii sudorii și sângelui național. [19 noiembrie 1881] {EminescuOpXII 410} ["TOATĂ PRESA AUSTRO-UNGARĂ... Toată presa austro-ungară ocupîndu-se de mesajul cu care s-a deschis Corpurile noastre legiuitoare, începem prin a reproduce articolul ce-l
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pretinde ca poporul nostru, cel nevinovat în chestie, să poarte urmările nefaste ale persecuțiilor ce izraeliții au avut a le suferi de la alții. Alte popoare i-au oprit de la meșteșuguri, deci s-au dedat cu negoțul și, neajungând acesta, cu specula mai ales; de aci nu urmează că putem suporta un element prea numeros, a cărui ocupațiune de căpetenie să nu consiste în producțiune de valori intrinsece, ci în producerea de valori de loc și de timp numai, precum se numește
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
noi nu găsim nici un cuvânt pentru a decerne superioritatea unuia sau celuilalt. E însă pentru noi sigur și netăgăduit că actualul sistem de exploatare economică poate face loc, sub domnirea altor idei, unui sistem de armonie a intereselor, că în locul speculei poate veni industria și anume industria aceea care întregește activitatea agricolă și stă în legături cu ea. Un asemenea sistem precum îl descrie Laing că există în Danemarca bunăoară ar ocupa brațele, pîn' acum improductive, într-un mod folositor și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bursa viitoare din București înființînd ceea ce se numește o Haute banque par compagnie. Așadar, ca să punem odată capăt acestei inclarități și vârtejului de speranțe, vom spune că există două soiuri de operații de bancă: operații de comerț și operații de speculă. Operațiile de comerț pe cari le face orice bancher din piață și Banca Națională asemenea sunt: primirea în depozit de capitale de la particulari și plasarea lor în titluri clasate c-un venit sigur; virimente, adică trecerea unei sume de la creditul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
contocurent; 7) Incasso în contul societăților mai sus numite, plata cupoanelor lor de dobânzi și dividende și alte mandate; 8) Instituirea unei case de depuneri pentru toate titlurile acestor întreprinderi. Alte afaceri erau oprite, și anume banca nu putea face specule pe timp la bursa sau specula pe premii. Dar afaceri de report [î]i erau permise deși acestea constituie o speculă de bursă cari forma o însemnată parte a tranzacțiunilor creditului mobiliar. Așadar afacerile Creditului Mobiliar sunt operații de haute-finance
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai sus numite, plata cupoanelor lor de dobânzi și dividende și alte mandate; 8) Instituirea unei case de depuneri pentru toate titlurile acestor întreprinderi. Alte afaceri erau oprite, și anume banca nu putea face specule pe timp la bursa sau specula pe premii. Dar afaceri de report [î]i erau permise deși acestea constituie o speculă de bursă cari forma o însemnată parte a tranzacțiunilor creditului mobiliar. Așadar afacerile Creditului Mobiliar sunt operații de haute-finance și... de speculă de bursă. În
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unei case de depuneri pentru toate titlurile acestor întreprinderi. Alte afaceri erau oprite, și anume banca nu putea face specule pe timp la bursa sau specula pe premii. Dar afaceri de report [î]i erau permise deși acestea constituie o speculă de bursă cari forma o însemnată parte a tranzacțiunilor creditului mobiliar. Așadar afacerile Creditului Mobiliar sunt operații de haute-finance și... de speculă de bursă. În anul întîi Creditul Mobiliar Francez n-a făcut decât afaceri pe cari le fac toate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la bursa sau specula pe premii. Dar afaceri de report [î]i erau permise deși acestea constituie o speculă de bursă cari forma o însemnată parte a tranzacțiunilor creditului mobiliar. Așadar afacerile Creditului Mobiliar sunt operații de haute-finance și... de speculă de bursă. În anul întîi Creditul Mobiliar Francez n-a făcut decât afaceri pe cari le fac toate casele mari de bancă. În acel an a dat din asemenea afaceri un venit net de 7 582 722. În anul al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-și întrebuința capitalul cum poftește. Dar orice capital nu se poate întrebuința decât în anume moduri: sau în esploatare, servind a plăti pentru muncă, sau plasat în împrumuturi ipotecare, sau în negoț, ajutând schimbul de mărfuri, sau în fine... în speculă. Pentru milionari, pentru Rothschild și Pereire, specula e cea mai rentabilă pentru că ei o dominează; pentru capitalistul mic este de recomandat plasarea în titlurile unor întreprinderi nu viitoare, ci deja existente, al căror produs e știut, al căror venit e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
capital nu se poate întrebuința decât în anume moduri: sau în esploatare, servind a plăti pentru muncă, sau plasat în împrumuturi ipotecare, sau în negoț, ajutând schimbul de mărfuri, sau în fine... în speculă. Pentru milionari, pentru Rothschild și Pereire, specula e cea mai rentabilă pentru că ei o dominează; pentru capitalistul mic este de recomandat plasarea în titlurile unor întreprinderi nu viitoare, ci deja existente, al căror produs e știut, al căror venit e sigur. Așadar liber e oricine de-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este de recomandat plasarea în titlurile unor întreprinderi nu viitoare, ci deja existente, al căror produs e știut, al căror venit e sigur. Așadar liber e oricine de-a specula capitalul său; legile o permit. Dar sigur este că prin speculă averea tuturor nu câștigă nimic. Ea câștigă prin producție, prin negoț, nu prin joc de bursă. Precum zece oameni muncesc împrejurul unei mese de joc de cărți ziua și noaptea, fără ca suta de galbeni ce-o au toți împreună să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la noi să fi având cu totul caracterul unei bănci comerciale. Ceea ce constatăm însă este că societățile câte s-au format sub acest titlu pîn' acum au fost societăți de acționari, al căror capital au fost în esență întrebuințat la specule de bursă asupra unor titluri neclasate încă, bazate pe întreprinderi viitoare, c-un produs incert; titluri al căror preț de bursă se regulează, nu prin venitul ce produc, ci pe speranța unui venit, sau și mai rău, pe speranța că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
neexistente! Nimeni nu știe nici ce va face societatea viitoare, nici ce soi de întreprinderi va încuraja - totul e cuprins în haosul viitorului. Dar tocmai pentru că nimic nu e sigur, tocmai că pentru că nesiguranța absolută dă loc la speranțe exagerate, specula a și pus mâna pe ficțiune și o vinde drept bani buni. E cu totul indiferentă pentru speculatori valoarea intrinsecă a viitoarelor titluri. Ei știu că la orice nouă emisie patronată de nume cunoscute se naște hausse în piață și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
3) 2264 Tratând materii financiare într-un ziar cotidian, avem două greutăți de întîmpinat. Una rezultă din subtilitatea materiei. Jocul de bursă, cu toate halucinațiunile lui, ar cere un spațiu mai întins decât coloanele unei foi. Mai ales în lumea speculei intră tot ce o societate omenească are nesănătos, ruinat, pospăit, începînd cu culisele teatrului și sfârșind cu culisele bursei. {EminescuOpXII 473} Toată lumea 'și aduce aminte de afacerea Stroussberg; de acei duci și conți silexiani cari treceau drept fondatori ai societății
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o scriere de sine stătătoare, încît cetitorul trebuie să 'nțeleagă tot ce-i spui făr' a pretinde de la el ca să-ți fi citit și numărul trecut. Așadar recapitulăm zicînd: operațiile de bursă se deosebesc esențial în operații comerciale și de speculă. Cele comerciale sunt: negoț de aur și argint, schimb de bani, depozite, virimente, arbitraje cambiale, scont, conturi curente, emisiune de bilete la purtător, împrumuturi ipotecare, comisiuni. (Definiția pe scurt a acestor operații în numărul d-alaltăieri. ) Cari sunt operațiile de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Cele comerciale sunt: negoț de aur și argint, schimb de bani, depozite, virimente, arbitraje cambiale, scont, conturi curente, emisiune de bilete la purtător, împrumuturi ipotecare, comisiuni. (Definiția pe scurt a acestor operații în numărul d-alaltăieri. ) Cari sunt operațiile de speculă? În esență foarte unilaterale: cumpărare de acții sau de titluri en gros și specularea lor la bursă en detail. Acesta este cercul de activitate al marilor bănci (Rothschild, Bleichroeder, Pereire), acesta în fine al Creditului Mobiliar. Dar o bancă comercială
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sfera creditului unui bancher comercial. Dar în comision le ia. Pentru un mic comision plătit de Societatea Acționarilor, pentru altul și mai mic, plătit de clienți, bancherul comercial desface acții bune ale unor întreprinderi industriale cu prețul lor normal, fără speculă, fără agiotaj. În cât le-a primit, le dă. Câștigul poate fi mare numai daca afacerea e mare; încolo e foarte normal, precum și plasarea e normală. Numai capitaluri disponibile i se pun la 'ndemnă întreprinderii. Nu-și vinde nimeni moșia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
câștigului. {EminescuOpXII 476} ["UNUL CÎTE UNUL ZIARELE ROMÎNE... "] 2264 Unul câte unul ziarele române cad ca muștele în luptele Creditului Mobiliar. Din articolele lor pe cât de pâine de laude pe atât lipsite de cunoștințe elementare chiar asupra acestui soi de speculă, aflăm că între fondatori sunt o sumă de nume românești, începînd cu inevitabilul prinț Dumitru Ghica, prezidentul tuturor societăților posibile și imposibile, și sfârșind cu redactorul "Romînului", participator abil la toate afacerile de-o lucrativitate oarecare, cari nu cer decât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un capital intelectual de patru clase primare și un capital moral egal cu zero. Singura rezervă pe care-o putem admite pentru o sumă de oameni cumsecade, ostași, bancheri, mari proprietari de imobile, cari se amestecă în această întreprindere de speculă și de joc de bursă, este că n-or fi cunoscând deloc istoria Creditului Mobiliar din Franța, fondat de frații Pereire, și aceea [a] altor institute asemănătoare acestuia. CREDITUL MOBILIAR ["ȘTIIND CÎTE VI[CI]SITUDINI FINANCIARE... "] 2264 Știind câte vi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este să lămurim natura acestui soi de întreprindere. Nimeni nu poate opri pe un bancher de a-și întrebuința banii oricum voiește, de-a fi mediator al negoțului, în înțelesul bun al cuvântului - sau de - a - și concentra capitaliile asupra speculei. Desigur că și astăzi, alături cu bancherii escomptori și cu cei cambiști, cari se ocupă curat numai de afaceri comerciale și industriale, se află un număr de bănci de plasare și speculă, a căror clienți, având încredere absolută în bancherul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cuvântului - sau de - a - și concentra capitaliile asupra speculei. Desigur că și astăzi, alături cu bancherii escomptori și cu cei cambiști, cari se ocupă curat numai de afaceri comerciale și industriale, se află un număr de bănci de plasare și speculă, a căror clienți, având încredere absolută în bancherul lor, le lasă deplină libertate de-a face cu depozitele orice -ar voi: de a le împrumuta cu camete mari, de-a juca cu ele a livrer sau asupra diferinței cursurilor efectelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]