314 matches
-
fază a culturii păgîne, atenția imaginativă abia desprinsă de ambianța directă nu este încă contemplarea obiectivă a legii naturii, a armoniei, a sensului imanent al vieții. Trăsătura distinctivă a acestei prime faze constă în faptul că spaima este insuficient de spiritualizată. Viața cosmică nu impresionează încă prin natura ei obiectivă. Atenția se îndreaptă spre evoluțiile astrale numai din cauza influenței lor asupra vieții pămîntești (anotimpurile anului) și a consecințelor acestora asupra vieții trupești a omului (ciclul sămînță-recoltă). Soarele este ridicat la rangul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
există tot în știința epocii noastre, în știința exactă care este fizica? Personificarea proiectivă (forța impersonală a fizicii, concepută vrînd-nevrînd în analogie cu forța motivantă din om) și simbolizarea (expresia matematică) nu mai sînt însă magic sau simbolic primitive, ci spiritualizate, obiectivate. Două fapte s-au dovedit a fi de o importanță primordială pentru preștiința mitică și evoluția ei: pe de o parte mișcarea aștrilor și a soarelui, am putea spune "teoria" mitică a soarelui și a luminii, iar pe de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
deveni călăuza cea mai sigură în lupta de eliberare. Elaborarea evolutivă a cunoașterii legilor naturii umane deși numai ea este insuficientă eliberării individului poate lua forma importanței practice a unei stimulări a efortului sublim, poate constitui baza luării celei mai spiritualizate hotărîri motivante, arma cea mai decisivă în această luptă esențială impusă fiecăruia în funcție de elanul său. Fiecare individ este o încercare a naturii de realizare a luptei de eliberare și de apropiere a vieții de obiectivul ei cel mai îndepărtat: libertatea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
venind în contact cu diferite celebrități: Wilhelm von Humboldt, sculptorii A. Thorvaldsen, Chr. D. Rauch, poetul V. Monti (la Milano) ș.a. Climatul politic italian, în care se pregătea Risorgimento-ul, îi întărește propria conștiință națională. La Roma, trăiește o dragoste spiritualizată, în manieră petrarchizantă, prelungită în opera sa poetică, pentru Bianca Milesi, o milaneză cultivată, cu vederi liberale și atașamente carbonare, ce împărtășea sentimentele „misogalliste” ale lui Vittorio Alfieri. Muza va fi numită, în spirit arcadizant, Leuca (Leufca, Lefca) și Cinzia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
elucubrații etimologice (Prutul provine din Brutus, lacul Brateș din Brutis, movila Găiatei din Gaeta). Moldova arhetipală, a genezei naționale prin exodul din Maramureș în „Dacia Transalpină”, este figurată în nuvela Dragoș. Evul Mediu național, contaminat de trăsături occidentale: cavalerism, eros spiritualizat, frenezie religioasă, se împărtășește de virtuți eroice, transpuse în romantism în slujba ideii patriotice. Ștefan cel Mare sau Petru Rareș țin discursuri pătrunse de mesianism romantic, presărate, însă, de sintagme pașoptiste („unirea compatrioților”). Petru Rareș, erou exponențial și cavaler fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
triumfătoare de fiecare dată în încercările ei. Aparent antinomice, cele două tipologii vor deveni complementare în operele lui Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey Chaucer. În primul rând, pentru cei doi scriitori donna angelicata nu mai este atât de mult spiritualizată, s-a umanizat, păstrează însușiri morale indiscutabil pozitive, este un exemplu, dar devine mult mai terestră decât fusese idealul feminin dantesc. Nu mai reprezintă, „ca la dolcestilnoviști subiectul contemplației în răpire extatică, există acum dorința de a o transforma în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
celelalte lucruri, vorbirea se semnifică și pe sine Însăși; și, de vreme ce vorbirea este ea Însăși semn, evident că nu există nimic care să pară că poate să fie instruit fără ajutorul semnelor.” (Sf. Augustin) Cunoașterea verbalizată este forma cea mai spiritualizată de cunoștere, deoarece ea dovedește că psihicul poate determina, prin simbolurile create, situațiile exterioare; ea dovedește că poate exista, și trebuie să existe, o forță interioară care știe să extragă din contextul vieții prezente acele elemente din care se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ideea de responsabilitate (individuală sau socială), este creatoare de luciditate. Aceste noi energii derivate din sentimentul responsabilității asumate sînt deosebite de cele ale afectivității bazale, care sînt Însetate de obținerea plăcerilor imediate, de moment. Energiile conștiinței sînt , de fapt, energii spiritualizate, care cuprind un paradox: impun, de obicei, acțiuni de Înfrînare, de blocare sau amînare, Însă tocmai acest blocaj adus tendințelor instinctuale/primare sau dorințelor precipitate, reprezintă condiția psihologică fundamentală pentru construcția psihicului la niveluri tot mai Înalte. * „Cel mai coborît
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dintr-un alt motiv, pentru faptul că-i descătușează gîndirea, făcîndu-l să vadă și un alt mod de apreciere a situației sale. * „Nu eu sufăr În lume, ci lumea suferă În mine.” (Emil Cioran) SÎntem, probabil, În fața celei mai elevate/spiritualizate forme de „suferință”, cînd un suflet individual Își poate asuma responsabilitatea unei existențe nu pentru sine, ci pentru alții. * Dintre cheltuielile noastre, cea mai costisitoare e timpul”. (Teofrast) Pentru că, spune Cicero: „Timpul ce a trecut nu se Întoarce niciodată”. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie „Adevărul vă va face liberi.” („Biblia”) Doar „adevărul” ne eliberează de prejudecăți și ne ajută să ne configurăm un sens al dezvoltării sufletești, Înțeles ca o dorință de obținere a unei interiorități tot mai spiritualizate: „Omul s-a ridicat pe două picioare, devenind o ființă verticală, În momentul cînd a născocit mitul cerului. CÎnd acest mit va fi uitat, omul va cădea iarăși În patru labe” (Lucian Blaga). * „Nu am aflat adevărul decît prin trădători
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dezonoarea de a recunoaște că au fost Într-atît de naivi, Încît s-au lăsat Înșelați de alții! * „CÎnd ochiul este curat, Întregul trup este curat.” (Reflecțiune creștină) Desigur, este vorba de ochiul sufletesc: cînd acesta exprimă prezența unei conștiințe curate, spiritualizate, atunci „trupul” iese de sub robia preocupărilor și a orgoliilor strict egoiste, sau materialiste. * „Nu-i de-ajuns să te Învinuești pentru a-ți șterge vina.” (A. Camus) Din păcate, unii se limitează la acest lucru, fără să mai simtă nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
împle, și timpul ia măsură - cît de eminescian sună! Conjugalitatea este modelul liricii erotice heliadești. Este un fervent al spațiului conjugal. El pariază pe Hera și nu pe Afrodita, fie ea Pandemos, al iubirii pasionale, fie ea Urania, a iubirii spiritualizate. "Lucru rar în poezie. Denis de Rougemont (Les mythes de l'amour) crede că literaturile europene n-au propus un mit al căsătoriei ideale. Literatura caută, în genere, simboluri erotice în afara spațiului conjugal. Nici Barthes nu trece conjugalitatea printre figurile
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a felului în care artistul și-a trăit viața nedrept de scurtă. Contrar opiniei generale, cele două pasiuni nu se excludeau, ci, dimpotrivă, formau un liant de aceeași esență, cu chipuri diferite de exprimare. A fost ceva în felul singuratic, spiritualizat și profund liber în care Adrian Berescu și-a trăit viața care ne impune tuturor respect. A trăit cu acea siguranță dublată de pasiune, de încredere și risc, de forță și stăpânire de sine care-l face mai aproape de tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
niciodată în lirica românească de neoavangardă nu au răsunat „strigări” mai „trupești” (nici chiar în placheta astfel intitulată a lui Camil Baltazar) ca în Cântec pentru dezbrăcare, Fericitul gâde sau ca în postuma Plugărie. O fuziune de extaz și senzualitate spiritualizată e poezia din Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare... . Ferecând o confesiune de iubire aparent stranie în cătușele de aur ale prozodiei clasice, versul exprimă o elevație considerată de unii interpreți de natură platonică. I s-a dat și interpretare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Îndrăgostitul elegiac se gîndește deja la moarte: „sosească ceasul, noi ne gătim”. O moarte calmă, un sfîrșit aproape mulțumit. Figura esențială a erosului heliadesc este, În fond, conjugalitatea. Simbolul feminității este pentru el Hera. Alții celebrează amorul pasional sau amorul spiritualizat, pe Afrodita Pandemos sau pe Afrodita Urania. Heliade face cu ardoare elogiul cuplului și al castei iubiri conjugale. Lucru rar În poezie. Denis de Rougemont (Les mythes de l’amour) crede că literaturile europene n-au propus un mit al
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mult de specia Miorița decât de orice altă specie a poeziei populare. Substratul pro-fund național al poeziei lui Eminescu - pe care Maiorescu l-a remarcat cel dintâi, cum am văzut într-un articol trecut, - este expresia cea mai pură, mai spiritualizată a sufletului popular. Poate și aceasta e una din cauzele profundei impresii ce face poezia lui Eminescu. * Să revenim. Dacă la poeții anteriori poți cita uneori și poeziile străine care le-au influențat unele bucăți - la Eminescu acest lucru nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
al său, Horațiu se întâlnește cu "noologismul românesc", un curent de gândire cu marcă proprie în familia europeană a teoriilor despre identitate. Miza acestui curent este cercetarea puterii spirituale în lume, consemnarea spațiilor cu mare densitate spirituală și a generațiilor spiritualizate, ca alternativă la speciile de puteri și la profilurile generaționale care-au adus drame majore în istoria omenirii pe durata ultimului secol european. Există în lume spații spirituale dense și spații cu densitate scăzuta sau difluențe, după cum și generațiile se
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
include și un studiu mai vechi, Despre opera unui autor dramatic uitat - Teochar Alexi, valorifică numeroase documente inedite, semnificative pentru momentele de pionierat în dezvoltarea teatrului românesc din Transilvania. Ca poet, C. se prezintă în ținuta elegiacului, cu delicate pasteluri spiritualizate și madrigale irizate de sentimentul trecerii inevitabile a timpului. SCRIERI: Inorogul nu moare, București, 1970; Prințul de aur, București, 1971; Societatea pentru crearea unui fond de teatru român (în colaborare cu Maria Lambucă), pref. Mircea Mancaș, Brașov, 1971; Capriciu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
trăită, pare el să spună, doar pentru a progresa spiritual. Contemplând o statuie a lui Buddha, chiar și cineva care nu știe nimic despre învățăturile sale va ajunge la concluzia că aceasta este, într-adevăr, întruchiparea perfectă a unui om spiritualizat; a unui om care, nepierzând contactul cu pământul ferm al realității, acceptându-și și înnobilându-și corporalitatea, dar fără să se agațe și fără să fie dependent de ea, se află în armonie cu sine și cu lumea. Câtă seninătate
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fi un om remarcabil, un desăvârșit model de calm și de măreție blândă, de nemărginită afecțiune pentru tot ce respiră și de milă pentru tot ce suferă, un model de libertate morală și de eliberare de orice prejudecată. Viața sa spiritualizată, eliberată de dependențele de senzorialitate, de interesele ființării în lume, de dependențele față de sine însuși și de mândria sa, ni se arată în noblețea, în răceala senină și nesfârșita blândețe a firii sale. Oare ce ne atrage atât de irezistibil
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
putem să trasăm cu atenție și spirit critic rolul spiritualității în viața cotidiană. Se pare că sfântul Francisc de Assisi acceptă ideea legăturii firești dintre spiritualitate și viață și, prin convertirea sa, unește cele două dimensiuni într-o nouă viziune spiritualizată și umanizată prin termenii de „soră”, „frate”: „sora lună”, „fratele soare”, într-o fraternitate creștină, universală. 1. Credința și viața Argumentul pe care îl tratăm este cât se poate de actual, îl confirmă cotidianul italian Corriere della sera, de luni
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pus mai pregnant amprenta viața interioară a modelului. În Portretul mamei, Fata pădurarului și Portretul unui bătrâni, în Moș Androne și Autoportret, personajele apar interiorizate, adâncite într-o lume de gânduri care ni se dezvăluie prin dinamica luminii, prin expresiile spiritualizate ale chipurilor. De altfel, Călin Alupi a lăsat în muzee o galerie de portrete de certă valoare: Mihail Sadoveanu, Otilia Cazimir, Demostene Botez, Miluță Gheorghiu, dr. Nicolae Hortolomei, dr. Petre Brânzei și alții. Ca un strălucit componist se relevă Călin
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
mai multă glorie, adeverind superioritate față de întreaga existentă planetară. Creator de idoli și zei, el s-a afirmat trup și suflet, spirit recuperator al relației cu Dumnezeu, indiferent de denominația pe care i-a dat-o divinității. în această perspectivă spiritualizată, el vindecătorul empiric, din cârpaci și reparator de viață, a ajuns recreator de viață, așa cum Istoria Medicinei o va arăta. Dincolo de aproximativitatea unor cifre, stă capacitatea omului de afirmare a disponibilităților sale. De la pitecantropul din Java, și sinantropul din peștera
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fata a crescut, că Roza C. i-a vândut fecioria și a plasat-o pe drumul vânzării trupului. Revăzând-o, cu gene false, cu unghii vopsite, cu colier, cercei și brățară, emanând un miros de parfum ieftin, doritorul de trăiri spiritualizate s-a înfuriat, a lovit cu tot ce i-a căzut în mână, vraja se risipise și gândul i-a fost pervertit de amintirea unor experiențe cu femei decăzute... Casilda Armenta, Ximena Ortiz, Castorina... și astfel a revenit la duritatea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
după secolul I d.Hr. și este definit ca „Zeul al cărui nume este binecuvântat În veci”. Reprezentările ni-l arată Înzestrat cu fulger și barbă, trăsături care Îl apropie de Baalshamin, căruia i-ar putea fi o manifestare mistică și spiritualizată. Chiar și epitetele care Îi sunt atribuite acestui zeu Îl apropie de Baalshamin („Stăpân al veșniciei”, „Bun”, „Milostiv”). Există și ipoteze care propun aici recunoașterea lui Yarhibolxe "Yarhibol" ca divinitate antică legată de izvorul oazei. Adevărata identitate a „Zeului Anonim
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]