714 matches
-
sunt considerați un factor de amenințare pentru ei și/sau pentru ceilalți, sau care sunt atât de dezorganizați (conduita este influențată de halucinații), încât nu pot să se deservească și au nevoie de supraveghere continuă. Trebuie făcute eforturi pentru a spitaliza, chiar și astfel de pacienți, voluntar. Dacă pacientul refuză, poate fi spitalizat involuntar în cazul în care condiția lor satisface criteriile jurisdicție locale. Alte indicații pentru spitalizare includ problemele psihiatrice, care îl determină pe psihiatru să creadă că tratarea pacientului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sau care sunt atât de dezorganizați (conduita este influențată de halucinații), încât nu pot să se deservească și au nevoie de supraveghere continuă. Trebuie făcute eforturi pentru a spitaliza, chiar și astfel de pacienți, voluntar. Dacă pacientul refuză, poate fi spitalizat involuntar în cazul în care condiția lor satisface criteriile jurisdicție locale. Alte indicații pentru spitalizare includ problemele psihiatrice, care îl determină pe psihiatru să creadă că tratarea pacientului în afara clinicii este ineficientă și nesigură (de ex., dacă starea psihiatrică a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
experimentale (Green, 1993), dar studii extinse nu au fost efectuate pentru a corela îmbunătățirile în procesarea informațiilor prin teste de laborator. Durabilitatea efectelor antrenamentului nu a fost stabilită. O excepție a constituit-o programul ierarhic al terapiilor comportamentale-cognitive pentru pacienții spitalizați cu schizofrenie, terapii denumite "terapii psihologice integrate", care leagă subprograme speciale de deficitele sociale și cognitive corespunzătoare. Estimările au arătat că performanța la diverse teste cognitive și la măsurători globale se îmbunătățește datorită acestui tratament. Totuși, aceste studii n-au
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
despre viața lui Yourcenar; călătorește în Europa în noiembrie și rămâne la Paris toată iarna 1987 84 În Maroc, în martie; se întoarce la Petite Plaisance în mai; ține conferințe la Universitatea Harvard în octombrie; se îmbolnăvește în noiembrie; este spitalizată la Bar Harbor; moare pe 17 decembrie 1988 Serviciu funerar pe insula Mount Desert, la 16 ianuarie; foarte puțini participanți francezi 1989 Ce? Eternitate, cel de-al treilea volum de memorii, deși neterminat, este publicat postum 1990 1991 Amintiri pioase
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Audierile s-au încheiat vineri, 15 iunie, iar luni, Comitetul de Mijloace și Resurse a trecut la deliberarea legii, punct cu punct. Aceasta avea să dureze patru luni, dar la două săptămîni după începerea acestor proceduri, Wilbur Mills a fost spitalizat și nu s-a mai întors la conducere pînă la începutul lunii noiembrie. Absența lui era notabilă, căci mulți dintre membrii comitetului apelau la sfatul lui Mills în ce privește problemele comerciale, pentru a-i îndruma 1593. Pe 24 iulie, Nixon s-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
întâlnește la un procent de 3-7% cu o medie de aproximativ 5%. În schimb, „problemele depresive” într-un sens mai larg au o prevalență de 30-45% în această categorie de vârstă. ANCHETE ASUPRA POPULAȚIILOR CLINICE Hudgens (1974) compară 110 adolescenți spitalizați în secția de psihiatrie și 110 adolescenți spitalizați în servicii de medicină somatică. Adolescenții și mamele lor sunt chestionați în legătură cu problemele lor psihologice prezente și trecute, cu bolile lor, relațiile lor familiale și rezultatele școlare. După Hudgens, 19 subiecți internați
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
medie de aproximativ 5%. În schimb, „problemele depresive” într-un sens mai larg au o prevalență de 30-45% în această categorie de vârstă. ANCHETE ASUPRA POPULAȚIILOR CLINICE Hudgens (1974) compară 110 adolescenți spitalizați în secția de psihiatrie și 110 adolescenți spitalizați în servicii de medicină somatică. Adolescenții și mamele lor sunt chestionați în legătură cu problemele lor psihologice prezente și trecute, cu bolile lor, relațiile lor familiale și rezultatele școlare. După Hudgens, 19 subiecți internați la psihiatrie (17,3%) și 7 la medicină
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la medicină somatică (6,3%) prezintă tulburări depresive, adică 26 dintr-un număr de 220 (11,8%). Pentru alți 14 adolescenți din cele două grupuri diagnosticul este doar prezumptiv. Christ (1981) studiază retrospectiv 10412 dosare ale unor copii și adolescenți spitalizați la psihiatrie pe o perioadă de 21 de ani. Problemele legate de suicid reprezintă 9% din cazuri, simptomele depresive 18,6% din cazuri și depresia veritabilă 8% din cazuri. Autorul notează că simptoamele „mascate” ale depresiei (violență, conduite antisociale, tulburări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresiei (violență, conduite antisociale, tulburări de caracter, toxicomanie) fac rar obiectul unui diagnostic de depresie. Verron și Angel (1986) citează pe scurt diverse studii: Carlson (1979): 102 pacienți spitalizați, 12% cu tulburări depresive majore; Robbins (1982, 1985): 64 de pacienți spitalizați în vârstă de 13-18 ani, depresie majoră 17%, comportament suicidar, tentativă de suicid: 15 subiecți (23,4%); Rosenstock (1985): 900 de pacienți spitalizați cu vârste între 14-19 ani, depresie: 29,5%; depresie și/sau comportament suicidar: 41%. Quemada și colab
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
studii: Carlson (1979): 102 pacienți spitalizați, 12% cu tulburări depresive majore; Robbins (1982, 1985): 64 de pacienți spitalizați în vârstă de 13-18 ani, depresie majoră 17%, comportament suicidar, tentativă de suicid: 15 subiecți (23,4%); Rosenstock (1985): 900 de pacienți spitalizați cu vârste între 14-19 ani, depresie: 29,5%; depresie și/sau comportament suicidar: 41%. Quemada și colab. (1985) evaluează frecvența manifestărilor depresive într-o populație de adolescenți și tineri adulți studenți care au venit la consultație într-un centru medico-psihologic
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
62% dintre pacienți au acuzat înainte probleme de natură depresivă. Totuși, pacienții numiți „deprimați” nu par a fi fost selectați pornind de la criterii diagnostice precise și riguroase. Bouvard (1987) reia analiza retrospectivă a 1808 dosare ale unor adolescenți (13-19 ani) spitalizați într-o secție de psihiatrie infantilo-juvenilă situată la Paris, folosind DSM-III. 122 de adolescenți răspund criteriilor DSM-III fie pentru episodul depresiv (56,5% din cazuri), fie pentru tulburarea distimică (43,5% din cazuri). Prevalența globală este deci de 6,69
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
În schimb, pe termen lung, prognosticul pare mai bun pentru tulburările distimice decât pentru episoadele depresive majore care prezintă o frecvență importantă a recidivelor. Loubeyre (1990), face un studiu pe un grup de 114 adolescenți cu vârste între 11-18 ani, spitalizați într-o unitate specializată, și găsește 47% (54 de cazuri) de adolescenți deprimați (după criteriile DSM-III-R: episod depresiv major și distimie 41%, tulburări de adaptare cu dispoziție depresivă și tulburări depresive nespecifice: 6%. Grupul era format din 46% fete și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
multiplică de două ori pentru tutun, de trei ori pentru alcool, de patru ori pentru hașiș și de zece ori pentru alte droguri. Care este semnificația acestor diferențe? King și colab. (1996) au comparat, într-o populație de 103 adolescenți spitalizați cu diagnosticul de episod depresiv major, pe cei ce abuzau de alcool și/sau alte substanțe (30, adică 29%) cu cei care nu consumă aceste substanțe (73, adică 71%). S-a constatat că consumul de alcool la adolescentele deprimate este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
spitalizați la psihiatrie, nu găsește nici o diferență între adolescenții deprimați și cei non-deprimați în ceea ce privește divorțul parental. În schimb, acesta constată că există mai multe familii incomplete (părinte absent, dispărut, decedat, separat fără divorț) la adolescenții spitalizați deprimați decât la adolescenții spitalizați fără simptome de depresie. Bévérina, Basquin și Quemada (1993) au constatat existența unui nivel semnificativ ridicat de tulburări așa numite reacționale sau nevrotice doar la fetele cu părinți separați sau divorțați dar nu și la băieți. În studiile noastre privind
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
colab. (1984) constată că aproximativ 70% dintre copiii cu episod depresiv major (DSM-III) prezintă un episod depresiv repetitiv după cinci ani de la debutul tulburărilor. Harrington și col. (1990) reia dosarele unui grup de 60 de copii și adolescenți (6-16 ani) spitalizați pentru stare depresivă pe care îl compară cu un grup martor de aceeași vârstă, sex și condiții socio-economice, spitalizat de asemenea la psihiatrie fără sindrom depresiv. Urmăriți timp de 18 ani, pacienții din grupul depresiv au prezentat un risc mult
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cinci ani de la debutul tulburărilor. Harrington și col. (1990) reia dosarele unui grup de 60 de copii și adolescenți (6-16 ani) spitalizați pentru stare depresivă pe care îl compară cu un grup martor de aceeași vârstă, sex și condiții socio-economice, spitalizat de asemenea la psihiatrie fără sindrom depresiv. Urmăriți timp de 18 ani, pacienții din grupul depresiv au prezentat un risc mult mai ridicat de evoluție depresivă (probabilitate cumulativă de prezență a unui episod depresiv la vârsta adultă în acest grup
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
băieți ca și la fete; ei avansează ipoteza că diferența de prevalență depresivă funcție de sex care apare la adolescență ar putea fi atribuită acestei puternice expresivități emoționale a fetelor. King și colab. (1993) compară un grup de treizeci de adolescenți spitalizați pentru tulburare depresivă majoră (douăzeci și cinci) sau distimică (cinci), evaluați la începutul, apoi la sfârșitul spitalizării, cu un grup martor (de notat importanța „comorbidității” asociate diagnosticului de tulburare depresivă majoră: distimie: șapte, anorexie mentală: cinci, bulimie nervoasă: patru, abuz de substanțe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tendință la izolare socială Tip de evoluție Favorabilă datorită eficienței profilactice a timore-gulatoarelor Cronică cu handicap EMBED Equation.3 net, desocializare Foarte heterogen Prognostic Negativ dacă: - debut precoce -sex masculin Paranoid > non-paranoid CHRISTINE - TULBURARE BIPOLARĂ Christine, 15 ani, a fost spitalizată ca urmare a unei tentative de suicid prin intoxicație medicamentoasă. La internare s-au făcut următoarele observații: sindrom depresiv cu tristețe, anxietate, astenie, abulie, sentiment de vid interior și gesturi făcute fără motiv în momente de obnubilație. Pare indiferentă, nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de suicid”. TENTATIVELE DE SUICID: EPIDEMIOLOGIE În ancheta lui Choquet și colab. (1994) realizată asupra unui grup de adolescenți școlarizați, frecvența tentativelor de suicid este estimată la 6,5% (fete: 8%; băieți: 5%) și 1,3% dintre adolescenți au fost spitalizați din această cauză. Aceste procente sunt foarte apropiate de cele constatate în alte țări: 3,3-8,3% (Gould și colab., 1998; Roberts și colab., 1998; Wichstrøm și colab., 2000). Această frecvență este în creștere de mai multe decenii, această situație
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescenții martor pe scările de depresie și de anxietate (83% prezintă o anxietate severă sau majoră, 58% o depresivitate și 25% un episod depresiv major). ANTHONY - EXPUNERI LA RISC ȘI ECHIVALENȚE SUICIDARE Anthony, în vârstă de 13 ani, a fost spitalizat pentru arsuri de gradul trei la nivelul mâinilor și spatelui, ca urmare a dorinței sale de a da foc ierbii stropind-o cu benzină. Această arsură, în mod aparent accidentală, se produce a doua zi după o audiere la tribunal
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
persistente. În total, în afara tentativelor de suicid prin spânzurare, acest adolescent a acumulat mai multe conduite cu risc începând cu vârsta de 9 ani, care n-au fost reperate, cu o escaladare în ceea ce privește mijloacele, până în momentul în care a fost spitalizat la psihiatrie ca urmare a unei arsuri grave. SINDROM PRE-SUICIDAR În săptămânile care preced gestul suicidar se constată că au loc în mod frecvent una sau mai multe consultații la medicul generalist. Foarte adesea adolescentul acuză acolo mai ales probleme
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în ceea ce privește comorbiditatea. În studiul lor, tentativele de suicid sunt în mod semnificativ asociate unei simptomatologii a angoasei de separare și mai ales consumului de substanțe, ceea ce nu este cazul pentru ideile suicidare. De asemenea, într-un studiu asupra unor adolescenți spitalizați la Montréal, Macotta (1999) îi separă pe cei care au avut idei suicidare (IS) de cei care au efectuat o tentativă de suicid; el scoate în evidență predominanța clară a timiei depresive și, mai mult chiar, a diagnosticului de episod
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cât depresia este mai gravă, cu atât adolescenții au utilizat mijloace mai eficiente și păreau mai hotărâți să se sinucidă. Mai recent, Golston și colab. (1996; 1998) au studiat o populație de adolescenți cu vârste între 12 și 19 ani spitalizați la psihiatrie, în cadrul căreia au individualizat patru grupe: - cei care au fost spitalizați ca urmare a unei prime tentative de suicid; - cei care au fost spitalizați pentru o recidivă suicidară; - cei care au antecedente de tentativă de suicid dar sunt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și păreau mai hotărâți să se sinucidă. Mai recent, Golston și colab. (1996; 1998) au studiat o populație de adolescenți cu vârste între 12 și 19 ani spitalizați la psihiatrie, în cadrul căreia au individualizat patru grupe: - cei care au fost spitalizați ca urmare a unei prime tentative de suicid; - cei care au fost spitalizați pentru o recidivă suicidară; - cei care au antecedente de tentativă de suicid dar sunt spitalizați pentru un alt motiv; - și cei care n-au avut niciodată o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1998) au studiat o populație de adolescenți cu vârste între 12 și 19 ani spitalizați la psihiatrie, în cadrul căreia au individualizat patru grupe: - cei care au fost spitalizați ca urmare a unei prime tentative de suicid; - cei care au fost spitalizați pentru o recidivă suicidară; - cei care au antecedente de tentativă de suicid dar sunt spitalizați pentru un alt motiv; - și cei care n-au avut niciodată o tentativă de suicid. Evaluând depresia cu ajutorul BDI, rezultă că subiecții având în antecedente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]