355 matches
-
spune, cam din minut În minut, să schimbe. M-am asigurat și că Naomi era În raza mea vizuală. N-aveam chef să se accidenteze și să dea vina pe mine. Pe fundal se auzea o melodie creolă ușoară și sprințară, dar nu foarte alertă. Nu-mi plăcea să lucrez cu greutăți pe muzică de dans rapidă. Te determina să te grăbești și te Împiedica să simți ritmul corect al fiecărui exercițiu, astfel că mușchii erau lucrați Într-un mod mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
un șeptic, un tabinet sau, mai deștept, de un pokeraș? Ce spuneți? Sau, vă este dor de niște babaroase? Deci... Răspunsul vine fără întârziere. Aproape pe loc. Prin ricoșeu. Din altă parte. Din exterior: Din capul scărilor, pocnete grațioase și sprințare, de tocuri mici și ascuțite, femeiești, ajung la ușă, cât ai zice noapte! În pragul încăperii stă postată Coco, alias Bombonica, prietena infidelă, mincinoasă și picantă, în vârstă de numai optsprezece ani, a Bossului. Osânda lui! Zveltuță, veselă, brunetă, rimelată
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vârtos la buzunar. Bagi neamu-n Aga vezi de teșcherea, Cu țara, cu reforma, vom vedea; Toți ipochimenii se alertează Când țara și reforma prea trenează. Sărmanii nu au pită-s mai săraci? Băgară la buticuri cozonaci... Cu țigaretele zvâcni ideal sprințar, Profesiunea nouă de tunar. Legi de patrimoniu nu s-au statuat, Mai sunt ăhăt! atâtea de palpat. Ei cu focul și tot ei cu fumul, Prind unii hoții, alții le dau drumu. La solduri pe tarabe de talcioc, Se vinde
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93458]
-
felurite. îi plăceau grădinile, așa că duminica toate umbrarele și bolțile îl cunoșteau. Deprinse să vadă atâtea feluri de perechi, priveau totuși cu mirare pe tânărul acela zvânturat cu copila aceea stângace și, mai apoi, fata aceea trunchioasă cu tovarășul acela sprințar bând o singură halbă la o fleică unică, fiindcă Lică era sobru și econom pe punga lui. Ducea adesea pe Sia pe la prietenele lui. Erau petrecerile de iarnă. Când fata era mică ele tot, acele îndrăgostite care mai de care
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
schimbe. Era același care fluiera de mult pe lângă garduri, care deunăzi fluiera pe Sia subt fereastra Rimilor, care fluiera ușor pe buze în atelierul domnului Paul și între dinți în urechea prințesei Ada. Cât despre pasiunea fetei greoaie pentru tatăl sprințar, ea era o stare de fapt fără comentariu. Cu ideea lui Lică profesor, Mini nu părea a se identifica; nu mai puse însă nici o întrebare, li era deodată foarte lene și uitase aproape preocupările cu care venise. Tocmai atunci baba
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Bârlad, 22 februarie 2010 Dragă Romane, Mă bucur nespus de mult că, apropiindu-ne prin comunicare, ne cunoșteam mult mai bine, mult mai profund. Ambii suntem produsul aceleiași localități, ambii suntem legați de glia apropiată care ne-a purtat pașii sprințari ai copilăriei, amândoi am hoinărit pe ulițele satului și pe coclaurile din vecinătate, amândoi ne-am făurit vise când am deschis ochii spre viață, pe aceleași meleaguri dragi, amândoi am luptat, am suferit, ne-am îndârjit împotriva adversităților vieții, mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
diferită de cum o credea. Expresia superficială, atribuită de el vreunei nevroze, dispăruse cu totul. Toate trăsăturile plăcute ale frumosului ei chip rămăseseră aceleași, deși suferiseră o subtilă modificare. Frumusețea ei apatică în ciuda strălucirii sale, se revela acum cu toată forța. Sprințară ca focul, personalitatea ei scânteia. Întotdeauna ea păruse rece și stăpână pe sine. Puse în valoare de noua sa maturitate, aceste calități își dezvăluiau adevărata splendoare. Într-un mod greu de definit, fata cea drăguță dar încăpățânată se transformase în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
diferită de cum o credea. Expresia superficială, atribuită de el vreunei nevroze, dispăruse cu totul. Toate trăsăturile plăcute ale frumosului ei chip rămăseseră aceleași, deși suferiseră o subtilă modificare. Frumusețea ei apatică în ciuda strălucirii sale, se revela acum cu toată forța. Sprințară ca focul, personalitatea ei scânteia. Întotdeauna ea păruse rece și stăpână pe sine. Puse în valoare de noua sa maturitate, aceste calități își dezvăluiau adevărata splendoare. Într-un mod greu de definit, fata cea drăguță dar încăpățânată se transformase în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
putea să-mi spuneți, în mare, cam cum ați organizat arhiva? După aceea nu vă mai deranjez. Margery își puse ochelarii. — Sigur, zise ea, împingându-și scaunul, ca să poată să se ridice. O luă către arhivă cu un pas aproape sprințar. —O să începem cu cererile pentru posturi pe care le-am arhivat. Sunt aici, în ordine alfabetică, bineînțeles. Uitase complet de mine. Am ieșit din birou și am luat-o în sus pe scări, cu gândul să iau o gură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ar fi făcut, din când în când, curățenie. Ci împuțită de la mirosul de om înfășurat în bulendrele lui, care nu se mai hotărește o dată să recunoască cum că îmbătrînește. Dar nu adora să facă amor în această încăpere. Acum însă sprințara sa gazdă se trăsese probabil undeva să îmbătrînească, se va întoarce cu toate mirosurile sale normale puse la loc și încăperea va putea fi dinamitată. Dacă nu dinamitată, măcar aerisită. Dădu să-și retragă grumazul, și abia atunci observă că
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Cu excepția lui "și", "de aceea" și "totuși", totul, până și prepozițiile și adverbele, intră în cod. Traducătorul, sângerând sub această chingă și amețit de reiterarea figurilor acestui cadril infinit, este tentat periodic să respire evadând în stil: un cuvințel mai sprințar, același lucru spus altfel decât până acum etc. Greșeala pândește la capătul acestei tentații periodice de a ieși din cod. El trebuie să accepte, așa cum va trebui să accepte și cititorul, că se află în fața unei enorme fugi a gândirii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Gulian, atunci când îi asasina cultural pe Maiorescu sau pe Blaga, făcea muzică de cameră. Filozoficește, Wald nu avea ce să-mi dea, pentru că descindea direct dintr-o paradigmă a pustiirii filozofiei de care trebuia să scape mai întîi el. Fiind sprințar, inteligent și superficial, nu a avut însă răbdarea necesară, odată trecut de 40 de ani, să asimileze un autor sau un domeniu. Îi plăceau prea mult spectacolul, cozeria, calamburul, ca să mai găsească în el resursele necesare pentru lucrul metodic și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
exprimă unii cu trimitere spre derizoriu). El, învățătorul, educatorul, trebuie să fie o personalitate cu înalte răspunderi sociale și morale. Nu-i este permis așadar să se compromită sprijinind pereții cârciumilor, sau rezemând gardurile sătenilor jinduind după fete frumoase și sprințare. Timp de peste treizeci de ani, mi-am desfășurat activitatea profesională la școala generală din satul Tarnița, comuna Oncești, dintre care 26 de ani ca director-învățător. Înainte de a ajunge la Tarnița, am funcționat ca învățător pe la alte școli: Tabăra- Bivolari - Iași
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și-au pregătit copiii pentru viață, transformându-se, fără să-și dea seama, în dușmani ai propriilor copiii. SEMNE DE ÎNTREBARE Mă plimbam într-o frumoasa zi de sfârșit de septembrie pe o stradă liniștită din Iași, cu gândurile alergând sprințar de la o preocupare la alta. La un moment dat, mi-am dat seama că mă aflam în urma a doi adolescenți, un băiat și o fată, care mergeau în aceeași direcție, la câțiva pași înainte, discutând ca între prieteni sau buni
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
atenția asupra faptului că învățătorul nu este un simplu funcționar, el este o personalitate cu înalte răspunderi sociale și morale, și nu-i este permis să se compromită sprijinind pereții cârciumilor sau rezemând gardurile sătenilor care au fete frumoase și sprințare. ARIPI FRÂNTE Învățătorul emerit Gheorghe Sireteanu (fie-i țărâna ușoară) mi-a povestit, în obișnuitele noastre întâlniri, un caz tipic privind dificultățile cu care se confruntă tinerii absolvenți de facultăți și de școli normale, când se prezintă la posturi în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
crezând că Thisbe, iubita lui, fusese răpusă de un leu; pe de altă parte, încântătoarea pădure luminată de razele lunii nu e deloc pașnică: prin ea roiesc tot felul de spiriduși năzdrăvani, ca Puck, de pildă, acest „duh năstrușnic și sprințar” în stare să-și schimbe mereu înfățișarea și să încurce cărările tuturor celor ce se aventurează prin partea locului. Oare noaptea din Visul... nu devine astfel ecoul nopții din Hamlet evocată de Marcellus, noapte a spiridușilor și a zânelor, dar
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nepăsare; nepoțică; nervi; nevastă; niciodată mulțumită; nimic; obraz; opus; oraș; ordonată; păcat; perfectă; plăcere; plăpînd; plete; plimbă; prieten; probleme; prunc; pur; pură; puritate; rafinament; Raluca; răutate; rea; regină; relație; responsabilitate; rochiță; ruj; saturație; scumpă; secret; sens; sensibilă; sexul frumos; soție; sprințară; stăpîna casei; suferință; suflet; șatenă; școală; șmecheră; Tamara; tatei; tînăr; tot; trădare; trăsături; tristă; vagin; verde; viață; cu viață; vie; viitoarea mamă; viitor; viol; Viorela; wow; zgîrcit; zîmbet (1); 826/232/76/156/0 față: chip (160); spate (65); frumoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Boutigny. Ninsoare și drumuri pustii. Să fii singur pe un drum, numai cu gândurile tale, ba chiar fără ele! Ă ce mult îmi place lucrul ăsta. Departe de orașele astea populate de cadavre, căci Parisul nu e decât un cimitir sprințar” (II, 259). De fapt, nu sentimentul pe care-l instituie ziua de toamnă îl caută Cioran, ci, pur și simplu, singurătatea. Iată o notă dintr-o zi de februarie: „Patru zile splendide. Nohant Ă valea Creusei Ă Sologne. În patru
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ocară, o adunare de destin" sau "Nu știu alții cum sunt/ dar eu când mă gândesc la ploaie, la vânt/ îmi dau lacrimile prin genunchi și prin coate/ de-atâta sensibilitate". "Indulgențele" (1969) se rostesc, cum spuneam, și în ritmul sprințar al "Horelor" lui T. Arghezi. "Toate lucrurile mor/ fiindcă stau într-un picior/ dacă ar fi și-ar fi ceva/ să le sprijine aș vedea". Poetica lui Ion Nicolescu se realizează la nivelul cuvintelor și-al sentimentelor, care apar ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
printr-o intuiție deosebită, numele să semene cu personajele. Aplicând acest principiu la opera lui Caragiale, Ibrăileanu afirmă că numele proprii la Caragiale samănă, prin ele însele, cu personajele. Numele de Veta e potrivit cu o matroană, Zița cu o femeiușcă sprințară. Caragiale recurge la sugestie pentru realizarea acestui principiu. Astfel, un Trahanache sugerează senilitatea și decrepitudinea, cuplul Farfuride Brânzovenescu dă ideea de inferioritate, vulgaritate și lichelism; Nae Ipingescu profesii lucrative, inferioare, imbecilitate; Cațavencu demagogie; Agamiță Dandanache ramolismentul cronic. G. Ibrăileanu justifică
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ceea ce-mi face negația vivifianta."84 Se confesează a fi "că diavolul, care este un tip activ, un negator, care pune lucrurile în mișcare."85 Întrebat cum de scrierile sale sunt atat de profund pesimiste, în timp ce stilul este vioi, sprințar, plin de umor caustic, si ca, inclusiv în conversații, ideile îi sunt înfricoșătoare, dar într-o manieră spirituală, încântătoare, aflăm că Cioran a scris numai când s-a simțit cuprins de "cafard"-ul și melancolia nopților de insomnie. Cred, spune
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
hrănindu-se (o fi trăit numai din amintiri și apă rece?), lipsită de putere, rămasă fără dinți, abia târându-se de ici-colo, șontâc-șontâc, nimic din ce vedeai nu-ți amintea de frumusețea de "jeune fille d'Honfleur 120", nici de sprințara minte de când era femeie coaptă, nici de înțelepciunea cu care te uimea când părul i-a albit și nu mai strălucea în văzul lumii. Plecat-am repede, mă prindea frigul... Papelardie, care-i urma, are un nume pe care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
poetică originară ce dă substanță unei lirici tensionate, de un dramatism adesea nereținut. În "arsenalul pietros de cuvinte" al poeziei actuale, Cassian Maria Spiridon pătrunde cu un gen de scriitură propriu, în care coexistă limbajul apodictic și cel discursiv, minieseul sprințar, jucăuș și formula sobră, simili-științifică, notele metafizice și extazele religioase, referințele livrești și exprimările apoftegmatice originale. Devoalându-și influențele și afinitățile elective (Dante, Wittgenstein, Aleixandre, Hölderlin, Eminescu, Rilke, T.S. Eliot), scriitorul își trasează, desigur, o coordonată spirituală sine qua non și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de asemenea, că ar avea un caracter ambivalent. Ele pot fi și crude și din acest motiv nu trebuie să li se pronunțe numele. Sunt numite „drăgaice” sau „iele” sau „frumoase” și se consideră, În general, că sunt tinere, frumoase, sprințare și nemuritoare. Vrăjitoarelor le place să danseze, să cânte, dar pedepsesc pe cei care au norocul să le surprindă. Personajele care participă la datina Drăgaicei sunt fete tinere Îmbrăcate de sărbătoare cu cununițe de flori de sânziene și cu grâu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
o stare extatică sublimă; p. 172, r. 20 22 : „Și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat, și a vorbi de la dânsa am învățat” recunoștința față de binefacerile părintești; o sacralizare a maternității; r. 28 30 : „căci sprințar și înșelător este gândul omului, pe ale căruia aripi te poartă dorul necontenit și nu te lasă în pace , până ce intri în mormânt!” descriere melancolică a sentimentelor de dor și nostalgie, de care este adesea încercat omul lăsându-se pradă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]