990 matches
-
se rostogoli țipând de plăcere. Râse până nu mai putu și-și ridică picioarele în sus, mergând cu bucurie pe o bicicletă invizibilă, iar soarele îi urmări trupul. Se opri bucuroasă și privi către firele de iarbă verzi, clare și sprintene. În clipa aceea încremeni de spaimă. Razele soarelui nu-i contura umbra pe pământ, și orice mișcare pe care o făcea ea, nu o putea vedea umbrind țărâna. Trupul ei nu mai făcea umbră pământului și atunci închise mâhnită ochii
FERICIREA SUPREMĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366054_a_367383]
-
putea încălca regula jocului; copiuțele ca atare, fără a fi folosite, erau lipsite de orice valoare așa că nu a dat înapoi să le și folosească. Dl. Constantin părea absorbit de cu totul altele la catedră. Pe neașteptate însă, surprinzător de sprinten pentru masivitatea lui, a ajuns în dreptul băncii lui Albert. Dorința lui de a-l surprinde copiind era atât de mare încât nici noroaiele cu care recent făcuse cunoștință nu i-ar fi putut încetini avântul: - Arată-mi ce ai în
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DACĂ.....AI VENI Autor: Zamfira Rotaru Publicat în: Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017 Toate Articolele Autorului DACĂ....AI VENI Dacă-ai veni în noaptea albastră ar răsări în cale, Luna argintie cu pași sprinteni ce-ar păși agale Din cerul pigmentat mii de stele lucii mirate te-ar privi, Vino-n visul cu flori de tei ,ce mă-nfioară pătimaș..și-l știi! Dacă-ai veni... aș presăra pe-a lunii raze sidefii.. Petale roșii
DACĂ.....AI VENI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366444_a_367773]
-
își arcuiau coroana dumneaei să se închine. Și din apele cristale blânzii nuferi o priveau, spiridușii puneau prin iarbă bobi de rouă ce luceau. Măre, zice-se, c-atunce se ivi mândru voinic nalt, frumos, cu negre plete cu mers sprinten pe colnic, Ce era, precum se spune în povești de pe la noi, fiul mare-al babei Dochia, ciobănel la mândre oi. Care, ajuns pe malul apei, văzu Luna, mândră fată și, privind-o cu uimire, se îndrăgosti pe dată. Și-i
NAŞTEREA LUI DRAGOBETE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366504_a_367833]
-
cu veacuri de om înainte și că vechii zei ai pământului o trimiseseră aici ca să ocrotească viețuitoarele și pădurile și pe oameni. În fiecare zi, în fața casei ei veneau pe rând sau împreună urșii voinici, vulpile viclene, cerbii și căprioarele sprintene, râșii cu gheare ascuțite și privire piezișă și tot ce era sălbăticiune și păsăret, fără să-și pricinuiască vreo vătămare una alteia, fără de teamă. Veneau acolo, primeau mângâiere și vorbe numai de ele înțelese, după care plecau care pe unde
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
stătu mult pe gânduri, luă repede din gard coșulețul ei împletit din nuiele de răchită și porni la drum împreună cu fratele ei spre pădurea ce parcă-i îmbia să ajungă la ea. Mult n-au avut a merge, că erau sprinteni și grăbiți nevoie-mare ca să culeagă și să nu o supere pe mama care-i învoise. De cum intrară în pădure și dădură peste hribi care se înșirau înaintea lor ca o potecă. Bucuroși, copiii se porniră la cules, alergând pe acea
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
cu veacuri de om înainte și că vechii zei ai pământului o trimiseseră aici ca să ocrotească viețuitoarele și pădurile și pe oameni. În fiecare zi, în fața casei ei veneau pe rând sau împreună urșii voinici, vulpile viclene, cerbii și căprioarele sprintene, râșii cu ... Citește mai mult Povestea Goanței și a TrotușuluiDemult, când de pe-aceste locuri pierise stăpânirea vestitului Comanus cel Bun, pe malul apei ce venea bolbotind de departe din munți, într-o căsuță cu acoperiș ca o căciulă țuguiată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
cu veacuri de om înainte și că vechii zei ai pământului o trimiseseră aici ca să ocrotească viețuitoarele și pădurile și pe oameni.În fiecare zi, în fața casei ei veneau pe rând sau împreună urșii voinici, vulpile viclene, cerbii și căprioarele sprintene, râșii cu ... XII. A NINS CU FLORI, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015. a nins cu flori A nins cu flori-minune pe dealurile mele, mireasma de cireș se suie în văzduh și-mbălsămând cuprinsul mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
își arcuiau coroana dumneaei să se închine. Și din apele cristale blânzii nuferi o priveau, spiridușii puneau prin iarbă bobi de rouă ce luceau. Măre, zice-se, c-atunce se ivi mândru voinic nalt, frumos, cu negre plete cu mers sprinten pe colnic, Ce era, precum se spune ... Citește mai mult nașterea lui Dragobeteîntr-o noaptea fermecată,Luna, fată bălăioară,își privea-n oglinda apeichipul ei de fetișoară. Îi zâmbeau din ceruri stele,greieri îi cântau din strune,pomi își arcuiau coroanadumneaei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
stele,greieri îi cântau din strune,pomi își arcuiau coroanadumneaei să se închine.Și din apele cristaleblânzii nuferi o priveau,spiridușii puneau prin iarbăbobi de rouă ce luceau.Măre, zice-se, c-atuncese ivi mândru voinicnalt, frumos, cu negre pletecu mers sprinten pe colnic,Ce era, precum se spune... XIV. TOT BATE CEASUL, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1457 din 27 decembrie 2014. tot bate ceasul Beția unui cântec pe ziduri se aruncă, prin iarba-mi pustiită lin o cerboaică
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
distanțele pe roți'', ,,soarele înghițit de dealurile din apropiere'', ,, ghemul vremii'', etc. Este un maestru al frazei bine închegate, frumos rânduite și pusă în ritmul celei mai alese sensibilități, lăsându-se ușor citită. Verbul său are ceva deosebit, e când sprinten ca vorba munteanului, când molcom ca cel al omului de la câmpie și, întotdeauna apropiat de sufletul cititorului. Prof. Mircea Daroși Referință Bibliografică: Inelul de iarbă -un simbol al iubirii eterne, cronică de prof.Mircea Daroș / Al Florin Țene : Confluențe Literare
INELUL DE IARBĂ -UN SIMBOL AL IUBIRII ETERNE, CRONICĂ DE PROF.MIRCEA DAROŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366628_a_367957]
-
să te-ascunzi de tine însuți?...Grea povară să fugi când vrei să te înfunzi... (Privește-n jur năuc): Nu-l voi lăsa pe bietul Abel să fie sfârtecat de fiare! Am să-l îngrop, ca la-nviere să sară sprinten în picioare... Acoperă cadavrul, apoi o ia la fugă.) Scena 4 (Glasul de tunet al Domnului îl încremenește) Glasul Domnului: Unde-ai pornit în fuga mare tu-ntruchipare-a rătăcirii? Ai mâinile scăldate-n sânge, iar firea ta-i dușmană
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
încet spre șirul de sălcii. Subțire, în costumașul verde, mulat pe corp, se confunda cu un lujer de iarbă pe care vântul îl mișcă pas cu pas până la trunchiul unei sălcii bătrâne ale cărei ramuri spanzurau deasupra râului. Se agăță sprintenă de o ramură în timp ce Beran o urmărea cu ochi speriați. “Sărmanul, tremură pentru mine!” îșî spuse în timp ce mâinile îi pipăiau cu finețe scoarța tăiată în cicatrice adânci. “Aici înfipsese Alexandru odată un ghimpe; eram împreună și ne PLIMBAM PRIN PLOAIE
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
rouă? - Boabele de rouă sunt începuturile lumii, spuse cerbul. - Eu cred că boabele de rouă sunt lacrimile Maicii Domnului, șopti ciuta. - Boabele de rouă sunt oușoarele de cleștar ale nopții, adăugă și iedul. - Vă mulțumesc! strigă bucuros ursulețul. Apoi sări sprinten pârâul și începu să urce coasta muntelui. După niște tufe se întâlni cu bunii săi prieteni, ariciul și bursucul. - Măi băieți, ia spuneți-mi, ce sunt boabele de rouă? - Boabele de rouă sunt oglinzile în care se admiră soarele dimineața
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
îmbrăcată destul de lejer: o bluză albă mulată pe corp, într-un decolteu rotund, destul de adânc și o fustă largă, tot de culoare albă, aproape de genunchi. Aveam o vârstă confuză: nu eram nici tânără, nici matură. Pincipalul era că mă simțeam sprintenă, ușoară, ca un fulg. Singură mă încurajam. „Numai credința este sursa mea de putere și de calm. Credința este hrana sufetului meu, ea joacă un rol împortant în viața mea, îmi prelungește viața”, îmi spuneam în gând. Nimic nu-mi
UN VIS CU ZÂMBÂC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366145_a_367474]
-
delicată, ca un fulg de nea, un mic ghemotoc de blană spre minge sărea. Nu avea mustăți, sprâncene, că și le arsese ochii - doua albăstrele chiar atunci culese. Roze purta în urechi, roz era și nasul, blana albă de hermină, sprinten avea pasul. Coada-i flutura semeață ca și un stindard, era fină, delicată, avea suflet cald. M-am decis în graba mare să o iau cu mine lângă inimă sub haină, ca să-i fie bine. O mică sălbăticiune se zbătea
FELINĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351796_a_353125]
-
de admiratori. Ușa ei era deschisă tuturor caracterelor interesante, cu condiția să se comporte pașnic. Deși, fizic vorbind, depășea tiparele unei siluete zvelte, emana o energie nestăvilită și un optimism irezistibil, care te făcea să-i uiți cu ușurință corpolența. Sprintenă în mișcări și la minte, ne atrăgea ca muștele la bec. Cu mintea și cu limba ei ascuțită ne ținea pe toți cu sufletul la gură, umplând spațiul cu replici spirituale și cu prezența ei tonică. Era imposibil să-i
ARGENTINA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351878_a_353207]
-
Acasă > Stihuri > Prietenie > VESTITORII PRIMĂVERII! Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 779 din 17 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Primăvară vine după ghiocei, Totdeauna sunt mai sprintenei, Să vesteasca-n țară în lung și lat, Ce nici păsările cerului n-au aflat! Da'poi mai apar și noi colindători, Când aceștia mai vin și cu flori, Cu care ar mai veni și altadat, Dacă n-ar fi
VESTITORII PRIMAVERII! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351919_a_353248]
-
loc într-o vară când tata a chemat pe un băietan care numai ce venise din armată să repare acoperișul, căci avea câteva olane sparte și la o ploaie mai de durată picura apă din tavan. Flăcăul s-a urcat sprinten pe o scară de lemn pe care o proptise bine să nu alunece. Pe mine mă pune Aghiuță să mă urc după el. Nu era nimeni prin preajmă că m-ar fi oprit. Cînd să trec de pe scara pe casa
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
răsari, în trupu-mi nervii toți învie, Când te strâng în brațe, simt în vene lavă. Coapsele și sânii îți pictez cu gura, Trupu-i ca o pânză,-ntins pe șevalete; Tremură penelul, tremură pictura, Te-aș picta întruna, nuduri și portrete. Sprintenă la minte și la trup zglobie, Uneori vioaie, alteori mai gravă, Cochetezi cu toții,-s ros de gelozie, Tu îmi ești tămâie, tu îmi ești otravă. Tu îmi ești tămâie, tu îmi ești otravă, Te-aș picta întruna, nuduri și portrete
GLOSSĂ MADRIGAL de DAN NOREA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352280_a_353609]
-
cu altă cană de borș. Minune!? Da, minune, dar să nu uităm că ne aflăm exact în locul unde ele sunt ceva obișnuit, așa că nu mai miră pe nimeni! Ba, mai mult, buna femeie ascultă cu răbdare continuarea poveștii și plecă sprintenă să gătească cocoșul cel negru, rămas peste noapte înțepenit în ligheanul în care se spălau sâmbăta, pe picioare, domnul, dar și doamna Duluman. Tocmai la timp deoarece, conform înțelegerii din seara trecută, pe la ora prânzului apărură în poartă meșterii fântânari
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
când cireșii dădeau în pârg. Păsărelele ciripeau vesele pe crenguțele sălciilor din crâng. Harnicele albinuțe își continuau munca începută în primăvară de a strînge polenul din flori iar în căsuța lor, stupul, să-l prelucreze în miere. Un cărăbuș urca sprinten pe un fir de păpădie, iar o buburuză stătea tolănită la soare pe o frunză de lăptucă. Soarele se unduia pe bolta senină și-și trimitea pe pământ razele strălucitoare. Sub cireș ghemotoace de beteală aurie cu cioculețe micuțe și
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
pe rând iar Nero creștea văzând cu ochii. Părinții îl acceptaseră la casa lor. Cei trei erau nedespărțiți. Mergeau pe deal după flori, iar când se făceau ciupercile alergau de pe o văgăună pe alta. Nero, cu plasa de gât, alerga sprinten de la unul la altul ca să-i pună ciupercile adunate în plasă. Era totul o veselie și o bucurie. Încetul cu încetul Nero ajunse favoritul și răsfățatul casei. Avusese grijă de puișorii care acum sunt găini în toată firea și nu
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
ar fi putut să lipsească?! Împreună cu trupa, maestrul Benone Sinulescu a zguduit scena și a ridicat publicul de pe scaun. E uimitor câtă energie are maestrul Benone Sinulescu! E argint viu, e vijelie, acoperă scena, o cutreieră, o trepidează. Necrezut de sprinten, plin de viață, de voioșie, maestrul Benone Sinulescu într-un spectacol, azi parcă mai debordant ca în prima tinerețe, aplică un adevărat exercițiu de gimnastică spectatorilor, care trebuie să întoarcă alert capul dintr-o parte în alta spre a-i
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
vârstei. „Să mă așez pe o bancă, să văd cum este să stai pur și simplu, se derulezi amintiri din memorie și să fii pierdut între prezent și trecut”. , își spuse atunci când ajunse în parcul de lângă mica parcare. Se așeză sprinten, apoi își destinse mușchii întinzându-se cât era banca de lungă. Duse mâna instinctiv la buzunarul de la piept al hainei și-și scoase portofelul, cu gândul de a mai privi o dată legitimația aceea uzată de medic chirurg, însă la prima
PENSIONARUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350609_a_351938]