329 matches
-
dădu din cap. — Puțin. — Ai citit ziarele? — Le-am evitat. — Ei bine, fata ucisă e cea mai fierbinte știre de la bomba atomică încoace. S-au alocat o sută de polițiști doar pentru o singură crimă, Ellis Loew urmărește să tragă spuza pe turta lui, iar Lee parcă a-nnebunit... Kay îmi tăie triada cu un zâmbet: — Iar tu erai știrea zilei luni, în timp ce acum ești neica nimeni. Și vrei să pornești în urmărirea marelui tâlhar, ca să ai parte de încă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Rețeta fericirii pe Înțelesul tuturor, de Emil Constantinescu care pare Sanda Iliescu, mai ales după voce: „Într-o ceapă scobită se pun rîme spălate bine În vin alb. Se Înfășoară ceapa În cîlți și se lasă să se coacă-n spuză. Se picură-n ureche de trei ori pe zi, cîte trei picături”. Shakespeare? In love. „Se mai pot aplica și picături dintr-un amestec de ulei de nucă cu zeamă de urechelniță.” În 1999. De unde deducem că tata lui Hamlet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
puzderie de stele - bătrânul singur Devreme în zori - un pescăruș planează deasupra mării Cer fără nori - un zmeu se zbate în vânt deasupra plajei 16Copii curioși șușotesc lângă pescar - o plasa goală Povești pescărești la focul de tabără - cartofi în spuză
LA MALUL M?RII by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83878_a_85203]
-
sufocant dar nu mă iau după mirosul fetid al vieții de dincolo. Mâine nu vei mai dori nimic resemnat în spații, pierdut într-un Chronos rătăcit lângă insolvabila sămânță, tocești penelul scursorilor ambițios nu mai ai păr sau oase, doar spuză. De-a lungul covârșitoarelor ambiții de a învinge într-o maniacală înfrângere n-auzi cum șuieră gândul cunoașterii, mereu mai obosit ; miști doar împins de inerția reflexiilor aparținând nimănui culpabil.
Lini?te by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83911_a_85236]
-
nouă, trebuind să raporteze lu' Tovarășului Popescu despre cum se face muncă de partid la Goldana. În zilele de avânt, care urmară, Nicanor anunță, cel dintâi, că pata rubinie, vizibilă de la distanță, sub malul mărginaș al tărâmului Baisei, încenușase în spuză. Peste fumuriul stingerii ei, se tolăniră îngălbenitele piei de șoarece, ce începuseră să se desprindă din ramurile de salcie, sub ochii mirați și preocupați ai goldăneștenilor. O dimineață înnourată de septembrie, cu gust de cenușă și mireasmă de lemn mustind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Îmi mîngîie fruntea, făcu cîțiva pași luîndu-mă de mînă și ne așezarăm pe canapeaua largă, ea rezemîndu-se Într-o rînă pe cele două perne mari aflate pe partea din dreptul ferestrei. Privindu-mă În ochi, vorbi: - Cineva suflă mereu În spuza timpului, zeci, sute, mii de ani; vom fi odată iar Împreună În realitatea acestei vieți. Alte epoci, alți oameni, alte mentalități. Ne vom Învîrti printre ei și nici unul nu va bănui c-am fost cîndva Împreună, În trecutul infinit al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
pruncul va fi tont. Nu trebuie să mănânce carne de capră, altfel pruncul va veni pe lume cu boli ciudate. Dacă o gravidă mănâncă pui mici sau pește uscat, pruncul va avea mai târziu furuncule... Cea care consumă carnea din spuză va avea o naștere grea. La fel se Întâmplă și dacă mănâncă prea multă Înghețată. În vremurile de demult, bogătașii tocmeau aproape Întotdeauna doici pentru pruncii lor. Aceste doici sunt numite și „mame de lapte”. Prin urmare, dr. Hu a
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
actual în Elveția, Geneva, 2 Ch. des Clochettes. 54. Leib Ionescu Lia, cetățean elvețian, născută la 27 martie 1953 în București, România, fiica lui Ionescu Emil Corneliu și Laetiția, cu domiciliul actual în Elveția, Geneva, 2 Ch. des Clochettes. 55. Spuza Lăcrămioara, apatrid, născută la 13 martie 1965 în Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiica lui Spuza Stelian și Raveica, cu domiciliul actual în Belgia, 8400 Stende, Christinastr. 54. 56. Diethelm Camelia Georgeta Casiana, cetățean elvețian, născută la 26 februarie 1960 în
HOTĂRÂRE nr. 339 din 8 iulie 1997 privind acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118547_a_119876]
-
la 27 martie 1953 în București, România, fiica lui Ionescu Emil Corneliu și Laetiția, cu domiciliul actual în Elveția, Geneva, 2 Ch. des Clochettes. 55. Spuza Lăcrămioara, apatrid, născută la 13 martie 1965 în Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiica lui Spuza Stelian și Raveica, cu domiciliul actual în Belgia, 8400 Stende, Christinastr. 54. 56. Diethelm Camelia Georgeta Casiana, cetățean elvețian, născută la 26 februarie 1960 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Gîrbea Gheorghe și Constanța, cu domiciliul actual în Elveția
HOTĂRÂRE nr. 339 din 8 iulie 1997 privind acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118547_a_119876]
-
cu domiciliul actual în Germania, 72622 Nurtingen, Neuffenerstr. 162, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, aleea Mărghitaș nr. 3, sc. 1, ap. 16, județul Caraș-Severin. 293. Romanescu Elena, născută la 5 iunie 1973 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Spuză Stelian și Raveica, cu domiciliul actual în Germania, 91126 Schwabach, W. Albrechtstr. 36, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sânandrei nr. 809, județul Timiș. 294. Breihofer Horst Werner, născut la 15 iulie 1940 în Sighișoara, județul Mureș, România, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
lanuri aprinse / Priviam cum se leagănă spicele ninse / În ploaia de soare cu raze fierbinți, / Și boii pășiau liniștiți și cuminți... Și iarăși pe carul cu snopi de săcară / Veniam către casă în faptul de sară. / Și cerul era numai spuză de stele, / Și drumul gemea sub roțile grele... / Și cumpene negre dormiau la fântâni / Și focuri aprinse luciau pe la stâni. // O, Vreme trecută întoarce-mă iar / În carul de-atunci pe drumul de țară, / Și-njugă-mi iar boii de-
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
camion în viteză, becurile fixe de case, Orbeni sursele difuze prin aplatizare în geam, estetica voiajului nocturn răspunde în excitabilitatea retinei, Sascut blocuri de mici dimensiuni, gara în baie de lumină, șirul de camioane simetrice pe șoseaua lipsită de arbori, spuză de culori platforma parcării. Ora 4,20, Adjud, sala de așteptare în frig, întinși pe bănci ori rînduiți pe scînduri de bagaje, băiatul cu legătura de mături cu coadă lungă, tîrnuri la căpătîi, te-ai ridicat, ai simțit aproape, ghemuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
coborîrea! sufletul alături de varianta telefonată, singură ți-ai construit jucăria, acum s-o demontezi, îl pun mîine pe el, la următoarea convorbire! sprîncenele de blond-roșcovan ies în lumea cu necazuri, Hălăucești de la un voinic, intră și răspunde doamnei în locul meu, spuza de lumini urbane încă vizibilă, cu tot eșecul ficțiunii, literară și metaliterară deodată, călătoria se ține! aspectul ei de ieșire din iluzie, Mircești scenografie pe seama gării, mai ceva la slujbașul cu poalele uniformei strîmbe, dar datoria mîinilor uitate pe lîngă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
halta Mogoșești în stadii terminale, cele de suferință a conștiinței la CFR, de mai rămîne om să-l numească, Mircești-Scenografie decît oglinzi în oglinzi întoarce planeta, de parcă n-am fi noi ele! platforme electrice umblete în plan, Romanul depășit în spuza luminilor, cotirile Alecsandri poză de reflexii în apa Moldovei, pantalonii mei noi! face farsor Hitler după atentat, de fapt, pentru cele cîteva luni, a rămas surd de o ureche, instituția financiară, cel puțin, nu stă deoparte de efectul ei, idolatria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aluneca pe afund de vale...Era clipa rugii de seară. Măria sa Vodă călca gânditor spre locul de taină al întâlnirii cu Dumnezeu... După umblet prelung și adăstare cuviincioasă în fața icoanelor, am pornit cu pas ușor spre casă...Abia târziu, când spuza stelelor înnobilează înaltul bolții a venit și somnul binefăcător...Un vis a pornit a mă purta pe aripile lui vrăjite...Iată-mă-s sub arc de clopotniță. În jur e o liniște dumnezeească. Numai glas de pasăre singuratecă înfioară firea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
francezul flotter - a pluti... Poate sensul celor spuse acum e undeva În aer... În zborul, aparent fără noimă, al unui fluture... „Radioalmanah“, 28 februarie 1998, ora 17,23 24. Barbologie... Dacă ai barbă, Îți trebuie și foarfece. Sau, la turtă, spuză. Pe care am s’o trag pe turta tagmei mele, susținând că bărbatul pare mai generos decât femeia. Nu prin paharul oferit unui prieten, ci prin „pâinea“ oferită altuia: bărbierului. Rușine mie! De zgârcit ce sunt, n’am găsit altă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acelea n’aveau ce strica. Nemaiavând un tampon, pădurea, În loc de ploi blânde, alternate cu uscăciuni scurte, avem o altă alternanță, mai rară dar mai accentuată, Între potopusi și secete. Poate că ar trebui folosită cercetarea... Mulțumesc că mi-ați tras spuza pe turtă. Dar tot ce-am spus sunt lucruri prea bine cunoscute. Astfel Încât cercetarea Își poate găsi locul mai degrabă În cazuri concrete. Dar rezultatele trebuie și aplicate, iar legislația trebuie să oblige la aceasta. Mai bine zis, să asigure
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Mă cheamă Moti și sunt un motan negru și deștept (pleonasm!). Dovadă că sunt radiofonist, dar nu precum colega vărgată, Kilohertza, aceea care toarce la cabina 6, ci la microfon. Mă ocup cu ecologia, nesuferind Însă ecologiștii, dar trag pisicește spuza pe turtă, adică fac lobby, ori de câte ori redactorul nu bagă de seamă, mai precis se preface. Ca acum. Eu, pisica, am ascuțite nu doar gheruțele, dar și al 6-lea simț. Și astfel, „văd“ zisul de voi biocâmp a tot ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
înădușită într-o oală de pământ. Se bea cu vin sau cu rachiu, «pe inima goală». Durerea în gât. Se mănâncă mult usturoi sau se freacă cu acesta partea dureroasă a gâtului. Durerea de inimă. Se bea oțet amestecat cu spuză, ori se mănâncă pâine sfințită cu apă proaspătă în ziua de Paști. Durerea de ochi. Bolnavul se șterge pe ochi cu roua de pe mai multe flori. Durerea de șale. Se pune cărămidă fierbinte sau curechi proaspăt încălzit, pe locul dureros
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
auzul (s.n.), văzul,/ Nici că-i pasă lui săracul,/ Că nănașa spune crezul/ Și se leapădă de dracul 63. Atmosfera incintei este cea obișnuită: Marta mânue cociorbe/ Iar Maria toacă hribii.// Iar la colțul marei vetre/ Stau pe laiți, lângă spuze,/ Un moșneag și trei cumetre,/ Povestesc mișcând din buze./ Tinerica puica nașa/ Prejmuiește tot pe moașa,/ Pe când spală la un blid,/ Iar bătrâna gată fașa/ Și cumetrele se râd64. Nici arborii de la Ipotești nu sunt uitați, constituind parte integrantă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Greerii, și ei țârâiau prin iarbă împrejur, apoi tăceau o vreme.. ascultau, și iar începeau. În seara aceea, camarazii lui Baltă nu cântau... nici greierii nu se auzeau țârâind.. Erau tăcuți, fiecare retrăia în el însuși, cu ochii pierduți în spuză, viața lui. Căpitanul întârzia să vină, și, îngrijorarea crescu și se săpa adânc pe chipurile lor. Își citeau limpede, unul în sufletul celuilalt ceea ce simțeau în clipa aceea, dar le era greu s-o spuie. Pe toți îi mistuia același
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
țigară. Prin minte le treceau fel de fel de gânduri... cele mai multe erau rele. Alistar, noul venit în grupul lor, avea o privire ciudată și, părea puțin agitat. Un vreasc cu dop de rășină, trosni ca o pușcă, împroșcând scântei din spuză. Apoi, un fâșâit de animal de pradă, se strecură printr-un desiș din apropierea lor. Toți traseră cu urechea... ca vietățile pădurii, la pândă..toți erau oameni de munte... și, vânători încercați. „ - Un jder.. un jder după pradă !”, zise cu nepăsare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Ilie și Maria, cu domiciliul actual în Franța, 92220 Bagneux, 32 Sente des Cuverons. 24. Romanescu Elenă, cetățean german, născută la 5 iunie 1973 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Spuza Stelian și Raveica, cu domiciliul actual în Germania, 91126 Schwabach, Wilhelm Albrechtstr. 36. 25. Vollhardt Alexandrina, cetățean german, născută la 31 mai 1953 în localitatea Săliște, județul Sibiu, România, fiica lui Luca Alexandru și Maria, cu domiciliul actual în Germania
HOT��RÂRE nr. 999 din 2 decembrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126207_a_127536]
-
domiciliul actual în Belgia, Bruxelles, Avenue Herbert Hoover 62, Wolvwwe St. Lambert. 141. Vasiliu Elena, născută la 27 februarie 1952 în localitatea Rasova, județul Constanța, România, fiica lui Marin și Anica, cu domiciliul actual în Germania, Hildesheim, Steuerwalderstr. 134. 142. Spuza Lăcrămioara, născută la 13 martie 1965 în Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiica lui Stelian și Reveica, cu domiciliul actual în Belgia, Oostende, Langestraat 111. 143. Jahrmann Gerda, născută la 25 decembrie 1955 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui
HOTĂRÂRE nr. 139 din 6 aprilie 1993 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123649_a_124978]
-
reprezentare politică. Ea nu trăiește prin aceste forme. Ea este duhul neamului; ea poate îmbrăca, în funcție de condițiile istorice, forme de organizare și manifestare văzută, după cum poate trăi timp îndelungat ca jarul sub cenușă, până când Buzele lui Dumnezeu vor sufla în spuză, aprinzând iarăși în inimile tinere ale neamului focul dragostei pentru Adevăr. „Noi, legionarii, avem la îndemână cea mai formidabilă dinamită, cel mai irezistibil instrument de luptă, mai puternic decât toate tancurile și mitralierele lumii: propria noastră cenușă, cenușa morților noștri
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]