330 matches
-
circa 3.500 specii de plante din flora spontană, dintre care 300-400 specii au dovedit evidente proprietăți terapeutice. Orografia pământului românesc, de la munte până la mare, de la obcinele Bucovinei până la Dunăre, a permis extinderea anumitor plante, În asociații specifice florei din stâncăriile montane, din pajiști uscate și umede, din păduri, tufărișuri, lunci, terenuri nelucrătoare sau semănături agricole. Cu acestea, locuitorii satelor Își tămăduiau suferințele atât În vremi de liniște În țară cât, mai ales, În zilele de restriște, când năvălirile vremelnice ale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
simetric locuite, viaductul denivelat în arc intră direct în gaură de munte, Jiul cu șoseaua 66 Atlantic Pacificul Statelor Unite, sănătate, la revedere! pînă acum ne-am ascultat la scriere, lac din satul exclusiv pe țigle, Bumbești-Jiu platoul blocurilor, km 89, stîncăriile în urmă, Tîrgu Jiu 15-20 km sud, siloz și furnalul de la fabrica de ciment Bîrsești, cu platforma textuală verificată nemțește, calculam din trenul blindat și loveam din mers sondele Prahovei pînă ne-au aruncat în aer linia! stația Parîngu șes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de nor, Mureșul pornea prea multe, rîu de porniri, secvență fără început cabana 77, turism garanția planetei, Izvoru Mureșului din mare de verde, de sus înghite șoseaua lamblia, tunel de interfluviu pe Olt, Țara Ciucului cutele văii structurale, culmea și stîncăria spinări de partea Hășmașului, prim-plan terasări agricole, cartof sacul tîrît la semănat, ară calul semigreu, coada înnodată, cuprinderea sat cu două-trei cocioabe pe margine, curți împreunate, puradeii pe bătătură la Izvoru Oltului, dacă nu vine mulțimea o turmă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
zîs! a căzut, raliu, "Mîndru Oil Station" cum prinde clipa Proust-Ciobotani, vînzoleala pe secunda precursoare ordinii de lucruri, apa minerală se dedublează și ea, Stînceni apa minerală de la Stînceni, uite pe sticlă ce scrie! calculezi mai simplu în defileu Mureșul, stîncăria ui' ce-mi plac chestiile astea, stîncăriile! Valea Mureșului spune că durează prea mult secvența, Răstolița festivalul satelor din defileu, în fața primăriei costumele populare soare, turlele din biserică axul drumului, Bistra Mureșului, Deda pe sub calea ferată, fraza afectul, curioasă credința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o imaginară Sarmisegetuza. Că e un construct "de cugetări" nu ne îndoim: nu avem informații ca poetul să fi văzut cetatea dacilor de la Grădiștea Muncelului. A văzut Cetatea Sucevei și Cetatea Neamțului, dar nici una dintre ele nu sunt ridicate pe "stâncării", între prăpăstii cu creste de piatră. Or, Sarmisegetuza lui M. Eminescu este o proiecție, o "gândire în piatră" ridicată de un Apolodor al magiei absidelor tăietură în stâncă, linii precise de stampă penumbră în care viețuiește și mușchiul verde și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
circa 3.500 specii de plante din flora spontană, dintre care 300-400 specii au dovedit evidente proprietăți terapeutice. Orografia pământului românesc, de la munte până la mare, de la obcinele Bucovinei până la Dunăre, a permis extinderea anumitor plante, În asociații specifice florei din stâncăriile montane, din pajiști uscate și umede, din păduri, tufărișuri, lunci, terenuri nelucrătoare sau semănături agricole. Cu acestea, locuitorii satelor Își tămăduiau suferințele atât În vremi de liniște În țară cât, mai ales, În zilele de restriște, când năvălirile vremelnice ale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
dar cu o mineralizare interesantă, cuprinsă între 0,85 și 13,5 g/litru, caracterizate ca ape sulfatate-magnezienesodice. În afara celor două fântâni au ivire la zi, în partea inferioară a versantului 5 izvoare libere denumite astfel: 1. Izvorul “La Pini” (stâncărie cu calcar); 2. Izvorul “La Stejari” (stâncărie cu gresie); 3. Izvorul “Amfiteatru”; 4. Izvorul “Raimonde”; 5. Izvorul “BazinRuine”. Din analizele efectuate se constată următoarele: - toate cele cinci surse provin de la mică adâncime și sunt alimentate de apele meteorice; sunt ape
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
0,85 și 13,5 g/litru, caracterizate ca ape sulfatate-magnezienesodice. În afara celor două fântâni au ivire la zi, în partea inferioară a versantului 5 izvoare libere denumite astfel: 1. Izvorul “La Pini” (stâncărie cu calcar); 2. Izvorul “La Stejari” (stâncărie cu gresie); 3. Izvorul “Amfiteatru”; 4. Izvorul “Raimonde”; 5. Izvorul “BazinRuine”. Din analizele efectuate se constată următoarele: - toate cele cinci surse provin de la mică adâncime și sunt alimentate de apele meteorice; sunt ape subterane libere, de stratificație, situație în nisipuri
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
cum sunt depresiunea Brașov ori Hațeg, inversiunile termice nu durează mult, iar verile sunt călduroase, uneori cu zile caniculare... cu condiții favorabile unei agriculturi cu randamente care egalează pe cele din câmpie. Dicționar Jepi=jnepeni= vegetație subalpină și alpină, de stâncărie, formată din arbuști din familia pinilor (pinaceae), cu tulpini ramificate, adesea paralele cu solul din cauza vânturilor puternice și care formează tufișuri (jnepenișuri) pe platourile munților înalți, la peste 1500-1600 m altitudine. Numit și Pinus mugo, are acele lungi identice pinului
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
loc viran, între drumușoare și cărări, o femeie. Era între două vârste, destul de bine îmbrăcată. Aduna vreascuri din locul viran, care, ca pretutindeni aici, se află împresurat de plantații. Aici plantațiile sunt cu grijă orânduite și distribuite. Munțișorii atent întreținuți. Stâncăriile din marginea drumușoarelor sunt reținute pe alocuri de scoabe mari și bare de fier care le unesc și le rețin. Crăpăturile sunt astupate cu ciment. Oamenii corijează și cred că înfrumusețează opera lui Dumnezeu, în realitate își urmăresc interesul, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
comod, luminos. Foaierul cel mare se deschide pe o terasă deasupra mării. În pădurea veche de la poalele munților Caucazului, diversă, cuprinzând multe specii, legate cu ghirlănzi de liane, cresc acum și varietăți străine, iernile fiind aici destul de blânde, la adăpostul stâncăriilor enorme care urcă la peste 5000 m. Toate plantele subtropicale le-am cercetat în grădina botanică bine întreținută (15 Ha.). Am văzut o sequoia gigantea americană; pini de Himalaia și toate speciile de palmieri. Unii arbori străini progresează; alții trăiesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plină de chiparoși piramidali și gigantici tufoși, cum și de toate soiurile de palmieri. Am găsit un arbore care face fragi. Esențe mirositoare, ale căror frunze le cunoaștem și noi ca mirodenii. Caucazul își proectează în depărtare piscurile ninse și stâncăriile goale. Devastat de păduri, risipindu-și stâncăriile, zăgăzuiește cătră răsărit orizontul. Aici va fi fost cândva un rai al oamenilor primitivi; de aici s-au adus cele mai multe fructe ale regiunilor temperate. Cireș, vișin, zarzar, piersic, măr și păr. Munții s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cum și de toate soiurile de palmieri. Am găsit un arbore care face fragi. Esențe mirositoare, ale căror frunze le cunoaștem și noi ca mirodenii. Caucazul își proectează în depărtare piscurile ninse și stâncăriile goale. Devastat de păduri, risipindu-și stâncăriile, zăgăzuiește cătră răsărit orizontul. Aici va fi fost cândva un rai al oamenilor primitivi; de aici s-au adus cele mai multe fructe ale regiunilor temperate. Cireș, vișin, zarzar, piersic, măr și păr. Munții s-au pustiit; se fac încercări de replantare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lungul șoselei care duce sus, spre Vathara, am recunoscut lucrarea iernii trecute. Viscolituri mari (8 m.) au dărâmat case de adăpost, și clădiri ușoare pentru popasul drumeților. Stâlpii de beton pentru lampioane au fost răsuciți, dărâmați unii; s-au prăvălit stâncării, s-au surpat margini de șosea. Întâlnesc lucrători care repară șoseaua, bărbați, femei, fete. Unii blonzi ruși; alții bruni: aceștia sunt locuitori ai Abhaziei. Câteva femei mă întreabă cât e vremea. Le arăt ceasul; îmi răspund că nu cunosc cifrele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
stăpâni mediul sau să-și asigure supraviețuirea à la longue. Dovada că tactica a fost bună, e că ei, lichenii, există și astăzi și tot În zonele cele mai neprielnice ale uscatului, acolo unde alții nu pot rezista; amintesc doar stâncăriile. Tocmai acest caracter, să-i spunem de biocenoză internă, al lichenilor a făcut Însă ca acest cap de pod să n’aibă și valoare evolutivă, deci valoarea tactică a fost contrabalansată de lipsa unei valori strategice. Al doilea cap de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poposești, În consecință să degradezi, prea mult, dar te face să revii. Ca și pentru miticul Anteu, contactul cu primordialul dă puteri noi. “Radiosfera”, 1 iulie 1996, ora 11,21 88. Muntele, o semeție primordială După scurta escală, adaptativă, de pe stâncăriile de lângă malul stâng al Prutului, să ne uităm spre apus. Iar dacă n’am fost prea mulți, nici o pagubă. Acele stâncării sunt unice și nici n’arată prea bine Împănate cu oameni și, mai ales, cu ceea ce rămâne În urma lor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
puteri noi. “Radiosfera”, 1 iulie 1996, ora 11,21 88. Muntele, o semeție primordială După scurta escală, adaptativă, de pe stâncăriile de lângă malul stâng al Prutului, să ne uităm spre apus. Iar dacă n’am fost prea mulți, nici o pagubă. Acele stâncării sunt unice și nici n’arată prea bine Împănate cu oameni și, mai ales, cu ceea ce rămâne În urma lor. Acum Însă, cu ochii minții, vom Întâlni Carpații. Iar dacă, pornind Într’acolo, nu ne vom fixa În vreo stațiune de la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
indiferentă negentropia mării, respectiv a muntelui, o prefer pe cea, cum Îi spun eu, verticală, a muntelui, celei orizontale a mării, deși ambele Înseamnă Viață și mai ales primordialul la care tânjim atâta; preferința se datorează poate șesului mărginit de stâncăriile Prutului din care provin. Și nu sunt singurul. Cine mai are astfel de preferințe? La asta am meditat În vârful muntelui, asta vă Împărtășesc și domniilor voastre. Căci unii vor fi observat că pomeneam de licheni În vârful muntelui, dar tot
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pomeneam ca iubitori de negentropie, mai mult, aproape incapabili a și-o crea dacă n’o au prin preajmă. Și de aceea preferă muntele, stânca semeață În general, chiar dacă e În vârful muntelui, la două mii de metri, ori e doar stâncăria de câteva zeci de metri Înălțime de care vorbeam deunăzi ori, În sfârșit, din ținuturile arctice chiar. Dar preferă și arborii, indiferent de altitudinea la care aceștia trăiesc, căci arborele, ca orice ființă, e un producător de negentropie, evident În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
negentropie, să urcăm pe munte și Încă tot mai sus. Vom vedea rărindu-se foioasele, adică dicotiledonatele iubitoare de o negentropie intermediară, dar Îndesindu-se coniferele, doritoare de Încă mai multă negentropie. Apoi și acestea vor lăsa loc liber, În stâncăriile Înalte ce adăpostesc cea mai pură negentropiue, celor mai vechi și, implicit, mai doritoare plante, mușchii și lichenii. Nu cumva diversitatea negentropică tocmai trecută În revistă e o condiție a menținerii biodiversității? Retoric... Dar negentropia are și o conotație informatică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Trebuie să recunoaștem, însă, că tocmai aici se găsește farmecul celor la care facem referire și despre care povestim în această carte. Merulam Merulam este denumirea pe care o dau francezii siturilor natural fortificate. Adică unor mici perimetre acoperite cu stâncării înalte și ascuțite, asemănătoare unor ziduri de apărare. Pentru a da denumirii și alte semnificații, precum și o altă rezonanță, s-a ajuns ca, în timp, să se folosească doar cuvântul Merle. Aceasta s-a petrecut, probabil Îsau în mod sigură
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92332]
-
care vor constitui temeiul înființării unui Muzeu feroviar la Timișoara. Lansarea promoțională a Turismului feroviar de epocă la nivel național va avea loc în iunie 2004. ( O. N.) Sărbătoarea liliacului Arbust indigen, foarte rezistent, liliacul (Syringa vulgaris) crește oriunde, pe stâncării și substraturi calcaroase, în stațiuni calde și montane, fiind răspândit mai ales în Europa de Sud-Est și Asia Mică. Țara noastră este singura din Europa unde liliacul crește spontan în tufișuri întinse pe Domogled (Valea Cernei), până aproape de vârful muntelui
Agenda2004-18-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282380_a_283709]
-
Plutea alene nava sub ceruri radioase Întocmai cum plutește un înger prin văzduh. Ce insulă-i aceasta? Cythera ni se-mbie! Țărmi altădată-n farmec și vrajă neîntrecuți, Banalul Eldorado-al flăcăilor trecuți. Priviți și luați aminte: acum e-o stâncărie. Ostrov cu dulci secrete și mândre sărbători, A anticei Venere mirifică fantomă Deasupra mării tale planează-n chip de-aromă Și răspândește-n suflet iubire și langori. O blând ostrov, prin care pluteau petale roze. Și-l adorară-n veacuri
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
imposibilă refacerea rezervelor pedohidrice; duce la accentuarea deficitului hidric, indiferent de tipul de sol; - stațiunile din zona forestiera de câmpie, deal și munte situate pe substraturi care afectează puternic capacitatea pedohidrica a solurilor, cum ar fi nisipurile grosiere, pietrișurile, grohotișurile, stâncăriile, indiferent de evoluția parametrilor climatici*); - stațiunile cu soluri pseudogleice, cu regim alternant de umiditate, în care predomina perioadă de uscăciune (soluri uscate, uscat-reavane în perioada estival-mijlocie); 2) suficient aprovizionat cu apă: ... - zona forestiera de câmpie**), de deal și de munte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146002_a_147331]
-
în sfârșit, se văzu dincolo de marginea pădurii, pe terasa largă, acoperită de iarbă, și în scurt timp ajunse la buza ei pietroasă. De acolo, nu fără a simți o ușoară amețeală, scrută, gâfâind, golul ce se căsca sub el: o stâncărie presărată cu tufișuri, ce cobora cu cel puțin cincizeci de picioare - iar la fundul ei se zărea Rhonul, întunecat și vijelios, scoțând un fel de huruit ce nu prevestea nimic bun. în față avea mantia înverzită a pădurilor ce îmbrăcau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]