768 matches
-
duce drept în rai. Săgețile de fier din pămînt sînt picate din trăsnet. Se spală în trei ape. Apa e bună pentru junghiuri. Săgețile, cînd cad, intră în pămînt de nouă stînjeni. în fiecare an ies din pămînt de-un stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet se poartă la gît de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii, ținută tot anul la icoană, și cununile de la Sînziene te apără de trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trecute. Cum o căsătorie fără zestre se realizează cu dificultate, și cei mai săraci părinți se stră duiesc să al că tuias că zestrea atât de necesară. Pentru a-și vedea fiica mă ritată, tatăl promite un anumit număr de stânjeni, vii, li vezi sau mori. Odată nun ta împlinită, tatăl face uitată această îndatorie, dar ginerele are grijă să-i amintească de fiecare dată, să facă presiuni și scandal, să-l reclame în justiție. Certurile încep uneori chiar de a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
portrete remarcabile cum sunt cele ale lui Gerilă, Setilă, Ochilă și ceilalți. Mai merge el cât merge și, când la poalele unui codru, numai iaca ce vede o dihanie de om, care se pârpălea pe lângă un foc de douăzeci și patru de stânjeni de lemne și tot atunci striga, cât îl ținea gura, că moare de frig. Și-apoi, afară de aceasta, omul acela era ceva de spăriet, avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate. Și când sufla cu dânsele, cea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Vodă, "pe partea despre apus a dealului cu deasemine numire", cât și de-a lungul întregului traseu al aducțiunii, pornind de la unul din cele două izvoare "de căpetenie" și până la "turnul apei de la Golia", acoperind distanța de 2.755 de stânjeni. La poalele acelui deal, structura solului și vegetația specifică îl îndreptățeau pe Mihalic de Hodocin să aprecieze existența unui bogat rezervor subteran constând în mai multe izvoare, care, "deschizându-se și împreunându-se, ar asigura capitaliei apa de băut în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pomi "cu frunza lată [...] precum nuci și tei, care, trăgând umezeala din atmosferă, ar mijloci înmulțirea măsurilor apei, spre obștească înlesnire". Se făcuse atunci și o estimare a cheltuielilor aferente pentru săparea șanțului împrejmuitor (în lungime totală de 1.546 stânjeni) și, respectiv, pentru sădirea necesarului de 18.720 de pomi, potrivit unei norme de lucru standard 23, apreciindu-se că pentru ansamblul lucrărilor ar fi fost nevoie de "6.218 zile salahorești", ce puteau fi acoperite cu oamenii "megieși ai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nevoit a înturna direcției ca netrebnice, sunt pricini care, cu toată stăruința măsurilor, au împiedicat a nu se putè încă face apeducul de la zidul din Tătărași până la Casa Apelor de la Golia"25. Acel segment, în lungime de 1.537 de stânjeni (circa 3,5 km), reprezenta conducta principală, menită a asigura un debit la vărsare de 75,5 măsuri 26, socotite la o oca și trei litre pe minut, sau 189.360 oca în 24 de ore. Abia la 28 septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
gătit și care vor sluji de la Podul de Piatră până la Golia"39. Urmând acele planuri, treptat, au fost înlocuite sau instalate, după caz, sub directa supraveghere a autorului lor, conducte mult mai rezistente, pe o lungime totală de 4.686 stânjeni (aproximativ 10,5 km)40, pentru un număr de 16 cișmele publice și 21 private, din care lungimea conductei de aducțiune, între haznaua de la Ciric și Golia, măsura 1.537 stânjeni (aproximativ 3,5 km). Potrivit planului întocmit și urmat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai rezistente, pe o lungime totală de 4.686 stânjeni (aproximativ 10,5 km)40, pentru un număr de 16 cișmele publice și 21 private, din care lungimea conductei de aducțiune, între haznaua de la Ciric și Golia, măsura 1.537 stânjeni (aproximativ 3,5 km). Potrivit planului întocmit și urmat de executant, locurile celor 16 cișmele publice, cu indicarea lungimii (în stânjeni a) tronsoanelor ce acopereau distanța de la centrul de distribuție până la fiecare dintre acestea, se aflau la: Golia, Târgul făinei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
publice și 21 private, din care lungimea conductei de aducțiune, între haznaua de la Ciric și Golia, măsura 1.537 stânjeni (aproximativ 3,5 km). Potrivit planului întocmit și urmat de executant, locurile celor 16 cișmele publice, cu indicarea lungimii (în stânjeni a) tronsoanelor ce acopereau distanța de la centrul de distribuție până la fiecare dintre acestea, se aflau la: Golia, Târgul făinei, Beilic, ulița Cizmăriei, Sf. Sava, Sf. Vineri, Palatul Administrativ, Grajdiul domnesc, Sf. Constantin, biserica Curelari, Cabinetul de istorie naturală, ulița Sf.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și aduce la ea"7. Oricum, de la havuzul existent în fața casei logofătului Costache Sturdza i se părea cu neputință "a aduce <apa> la noua zidire"; în schimb, vedea realizabilă o cișmea la același apeduct, însă "la o depărtare de 40 stânjeni de cazarmă". În sfârșit, el sugera autorităților administrative, centrale și locale, posibilitățile de aflare și de procurare a unor accesorii indispensabile proiectatelor lucrări, între care figurau așa-numitele "canele de alamă" fixate în conducte (dispozitive de reglare și distribuție a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aceste așezământuri", un amplasament natural ce nu reclama prea mari investiții, și anume "locul de grădină cel slobod din vale, de la Curtea Veche gospod, unde este și iazul, ce ar fi în lungime de 23 <stânjeni> și lat de 17 stânjeni, iar în adâncime, pe la mai multe locuri, peste un stânjen"14. Resursele acvifere i se înfățișau ca destul de generoase pentru susținerea proiectului. În acest sens, aprecia că, "deși apă-cărătorii (sacagii orașului n.ns.) necontenit umplu aice vasele lor, iar fierbânțeala
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
investiții, și anume "locul de grădină cel slobod din vale, de la Curtea Veche gospod, unde este și iazul, ce ar fi în lungime de 23 <stânjeni> și lat de 17 stânjeni, iar în adâncime, pe la mai multe locuri, peste un stânjen"14. Resursele acvifere i se înfățișau ca destul de generoase pentru susținerea proiectului. În acest sens, aprecia că, "deși apă-cărătorii (sacagii orașului n.ns.) necontenit umplu aice vasele lor, iar fierbânțeala soarelui transformează în aburi o parte din apă", nivelul acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de curățire a iazului în adâncime de încă cinci palme" și, al doilea, debitul suficient al izvoarelor existente, ce putea fi suplimentat, la nevoie, prin "aducerea unui izvor ci să află în ograda unui Vasile Bacalu, în depărtare de 120 stânjeni". Cheltuielile estimate pentru săvârșirea unui asemenea stabiliment de utilitate publică dat fiind faptul că materialul de construcție preconizat, lemnul, putea fi lesne procurat n-ar fi depășit suma de 500 de galbeni; în schimb, Eforia și obștea locuitorilor capitalei ar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
apoi susținută prin argumente convingătoare, în rândul cărora erau incluse observațiile și datele tehnice curente, lesne verificabile. Privitivismul săpării gropilor prin care metodă rămânea neatinsă în subteran "pătura de sare cea mai curată", aflată la o adâncime de peste 100 de stânjeni, fiind expus risipei și stratul de sare de la suprafață, situat în spațiile dintre gropi i se adăuga, în opinia lui, "lipsa cunoștințelor mecanice" și necunoașterea "mijloacelor de ajutor a științei montanistice" în privința extracției sării; dispozitivele ce asigurau transportul în și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și facerea canturilor pentru scurgerea apelor de pe uliți"2, lucrare menită a înlocui vechile pavele de pe străzile principale Ulița Mare, Sf. Spiridon, Podul Vechi, Golia și Sf. Vineri cu piatră cubică, pe o lungime totală de circa 4.000 de stânjeni, sub supravegherea inginerului Singurov. Proiectată a fi înfăptuită în termen de șapte ani, cu noi amendamente introduse la clauzele contractuale după nici doi ani de la demararea lucrărilor, când o comisie de control raporta Obșteștii Adunări că "pavelile până acum lucrate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dealul Dobrovăț, se văd de asemenea câteva vârfuri de stânci, de o calita foarte bună, care, prin vederată năruire pe costișul dealului, se par a fi rupte din lăuntrul dealului". Chiar și mai departe de acolo, la aproximativ 1.200 stânjeni depărtare de dealul Dobrovăț, în pârâul Nemțoaicii, afirma el că s-ar fi aflat "straturi de piatră de o calita vârtoasă", de mare preț pentru trăinicia șoselelor; este drept că din cauza "vârtoșimii cei mari", prelucrarea stâncilor în vederea obținerii pietrelor cubice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de la Bistrița. Spre a fi mai convingător, Hodocin nota că stânci de aceeași structură sau duritate se mai aflau lângă Cernăuți și Lemberg, de unde fuseseră extrase și prelucrate de un băieș, apoi vândute pentru paveluirea târgului Cernăuți cu prețul unui stânjen cubic (cuprinzând aproximativ 300 de pietre) de 24 florini, echivalentul a 180 lei. În încheierea raportului său, montanistul informa autoritățile că adusese și le punea la dispoziție probele adunate din locurile cercetate, spre a fi verificate prin mijlocirea tăietorilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
suplimenta comenzile de materiale necesare în exploatare, cerând între altele: 5 ocale de oțel de Lemberg spre a fi utilizat în "oțelirea uneltelor", 3 ocale de praf de pușcă necesar pentru sfărâmarea stâncilor, 2 ciocane mari (numite muchioaie) și 4 stânjeni lemne de ars pentru facerea cărbunilor necesari la fierărie, material pe care sugera a fi luat din pădurea învecinată Brădicești, aparținând de moșia mănăstirească Bunești 16. Totodată, în cuprinsul unui amplu raport înaintat în aceeași zi Departamentului Lucrărilor Publice 17
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
18. Între altele, consemna că "la poala nord-vestică a dealului Opinci și anume în râpa de la Tomești, de la sat până din sus de fundul Tomeștilor și valea Lupăriei, sunt numeroși bolovani și chiar stânci în mărime de 1 până la 2 stânjeni și tot de acel soi (dolomit n.ns.) ca acele de la Movila lui Purcel, Deleni-Ciortești, Brădicești, Bazga și Slobozia lui Milu, precum se vede din pruba adusă de către iscălitul". Așadar, pretutindeni pe unde explora, avea grijă să rețină și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
este cel mai bun lemn de durat a<l> Evropei și, în oarecare priviri, încă și mai prețuit decât stejarul. El este un soi mai prost a cedrului de pe muntele Liban. Crinul se face înalt de 13 pân la 20 stânjeni, crește repede, ba încă mai repede decât alte soiuri de brazi și trăiește până <la> 110 ani. Trunchiul lui este drept ca și la brad, scoarța cenușie sau castanie-roșietică, crăpăcioasă; crengile sînt piramidale și plecate în gios, ca la salcia
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
părți muntenoase nu se poate săvârși, apoi și pentru scumpetea seminței sfătuiesc a se face sămănăturile crinului numai în bucăți și părți mici de loc. Sămănarea în straturi se face așa ca ei să aibă o lungime de mai mulți stânjeni, după cum ar <i>erta locul. Aceste straturi se sapă cu sapa în lățime de 8-14 palmace, care trebuie să fie de 6-10 palmace depărtare unul de altul. Între altele, la șes trebuie să se sape aceste straturi de loc de la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu multe folositoare lucrări, s-au sârguit a găsi, pentru una și pentru alta, un loc potrivit și cu apă deagiuns. Pe locul cel sterp, în vale de Curtea-Veche, se află un lac lung de 23 și lat de 17 stânjeni, carele, deși este de mult mâlit, totuși are apă în adâncime de 8 palme. Deși apă-cărătorii necontenit umplu aice vasele lor, iar ferbințeala soarelui transformează în aburi o parte de apă, totuși, fiind că ea nici odineoară în acel lac
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
silițium și apă, formează straturi groase în formație de glimer și fer pe dealu Boambei, lângă satul Șaru Dornei. 9-le. Aramă-piatră, chalkopyrite, copper-pyrites, kupferkies, se compune din aramă, argint, fer, pucioasă, silițium și talc, formează straturi groase de vr-un stânjen în valea Holda, pe dealul Țăzrei, în formă de glimerșifel. Straturile acestui mineral încă nu sînt descoperite. Totuși, întinderea de câteva ceasuri este dovedită și anume în direcția de la nord-vest spre sud-ost, prin unele punturi ale acestui strat de mineral
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
târgul Bacău; s-ar putea bine întrebuința spre producerea faianselor, care acum se aduc din Germania și Anglia. 22-le. Iaspis, quarz jaspe, iasper bandjaspis, este o compoziție de feroxid, silițium și argilă verde și formează straturi groase de vr-un stânjen în râpa părăului Petrele Roșă, muntele Rarăul, moșia Broșteni. Acest iaspis, de o frumuseță însămnată în masa sa, cea mai mare parte roșu-nchis, cu dungi sau vine roș-deschise, galbene și verzi, s-ar putea întrebuința bine la multe obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acum înființate în Germania și Belgia, din care să vede că însuși la asemenea drumuri, care în terene favorabile, cu cea mai mare economie s-au înființat, totuși un drum de fer lung de o milă geografică de 4.000 stânjeni de Viena, sau 3.490 stj. moldovinești, au costisit 200.000 fiorini argint sau 1.500.000 lei de ai noștri; prin urmare, înființarea drumului de fer de la Tg. Ocna până la Galați va costisi cel puțin 22.500.000 lei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]