521 matches
-
fără menajamente greșelile noastre serioase, Scînteia ne dă un ajutor puternic pentru a întări în paginile Vieții românești principialitatea marxist-leninistă a criticii literare. Ne luăm angajamentul față de cititori să curmăm fără șovăire atitudinea împăciuitoristă de care am dat dovadă, să stârpim orice formă de liberalism în munca redacțională, să ne dăruim toate forțele luptei pentru combaterea ideologiei burgheze pe tărâm literar și promovării literaturii realist-socialiste.“ (Viața românească, nr. 6, iunie 1958) „Fără a avea în centrul ei prezența idealurilor comunismului, nu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vie la muncă, dar n-a fost ridicat, căci el s-a opus aratând că datorează bani, nu muncă. Nu s-a întrebuințat violență contra lui. Chestiunea rezultării raporturilor dintre locuitori și arendași este pur civilă și nu se pot stârpi abuzurile decît prin o serioasă administrație comunală și prin legi noi”. Tensionarea relației dintre țărani și arendași sau proprietari a alimentat temerea că în primăvară va izbucni o răscoală. Scrisoarea de mai jos, datată Huși, 10 martie 1907, subliniază tensiunea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de lângă biuroul meu. Mă cunoști cine sunt? Sunt Gavril Buzatul, vestit în toată țara. O dată, Mihai Sturdza era Domn la curtea domnească și eu Domn aici. El acolo hotărea și eu aici aduceam întru împlinire. El și cu mine am stârpit sămânța haiducilor, de puteai dormi cu pungi de bani în mijlocul drumului, nesupărat de nimene. Ei, acuma mi-au amorțit brațele stând de atâta vreme fără treabă. Ia, dă-mi, cuconașule, un sorocovăț 39 pentru o lulea de tutun. Scosăi punga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o strategie unitară și, tare mă tem că, ajunși la putere, se vor lua la ceartă, făcându-i pe alegători să regrete că le-a dat votul. Ea, opoziția, are o șansă unică de a distruge structurile totalitare, de a stârpi mafia roșie și de a continua eforturile de aderare la UE. Ar fi mare păcat, iar deziluzia ar fi și mai mare, dacă opoziția nu va ști să profite de situație, chiar dacă va trebui să facă mari concesii lui Marian
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
acum avea 84 de ani. Credința în vrăjitori, în descântece, în puterea vrăjitorilor, era și, pot spune, este mare, fie că cineva se ocupă cu asta sau nu. Dezinfectorul Nicolae Căținaș, ne zice dr. Pătrașcu, ținea la clocit două ouă, stârpite la subsuoară; după 3 săptămâni și după un descântecă iesă draci, care îi facă toate treburile! Pe lângă faptul că trebuie să facă tot ce ține de profesiunea de medic, trebuia să facă și „scriptologia”, să înregistreze toate acțiunile și activitățile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urmare răspunzător. După trei zile, sosii în București. Generalul Argeșanu, ministrul-pre ședinte 330, numit anume pentru a executa această tristă măcelărire, după ce-și îndeplinise mandatul, fusese înlocuit prin Arge toianu. Se înțelesese ce greșeală se înfăptuise și cum, în loc să stârpească Garda de Fier, se înmulțise numărul [membrilor] ei, făcând din fiecare centru de omor un focar de extensiune însuflețit de răzbunare. octombrie 1939. guvernul argetoianu Argetoianu, încrezător că va potoli furtuna și, nedându-și seama cât de neputincios va fi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
espresivă a poporului nostru, minți ocupate cu cestiunile de viață ale acestui popor, căruia îi scriem pe spete toate fantasmagoriile falsei noastre civilizațiuni. Divorțul... adulteriul îmblă cu fețele bolnăvicioase, spoite din gros, măști vie, pe stradele noastre: zâmbind femeilor le stârpește, zâmbind bărbaților îi usucă și cu toate astea noi le dăm serbări și le sacrificăm nopțile iernelor noastre, ne cheltuim tinerețea, care - ar trebui să aparțină lucrului spre realizarea acelor ideale spre care țintește omenirea toată, și familiei... Femeia poporului
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
intrase în Augustin, acesta se mișca fericit, îndopându-se în continuare, și toată lumea din mănăstire a răsuflat ușurată, împreună cu Zogru, când Augustin a trecut de cele 40 de zile fatale. Dar abia pe la Crăciun s-au convins călugării c-au stârpit stafia aducătoare de moarte și-au ținut slujbă de mulțumire către bunul Dumnezeu. Între timp, Zogru a ieșit în lumea largă și s-a și întors, tocmai la timp ca să scrie prima lui scrisoare cu mâna lui Teodosie, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
atenția asupra acestei modificări de predilecții, mi‑a răspuns iritat: - De ce să nu vorbim despre evrei? În Sud, oamenii discută despre Războiul Civil mult mai mult decât o făceau acum o sută de ani; or, În zilele noastre au fost stârpiți milioane de oameni, cei mai mulți dintre ei deloc diferiți de tine sau de mine. Nu avem voie să le Întoarcem spatele. Moise a comunicat cu Dumnezeu care i‑a dat instrucțiuni, iar legătura dintre ei durează de milenii. Ravelstein a speculat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
brâu și l-a sfârtecat sub ochii mei. Apoi l-a mâncat Împreună cu toți cei de față, tovarăși de-ai lui, și, murdari pe mâini de sângele copilului meu, m-au Îmbrâncit pe pământ să mă batjocorească, strigând că vor stârpi toți huronii de pe fața pământului. Aici igalaq a oftat și a sorbit din ceai. Noi nici nu Îndrăzneam să respirăm, ca să nu perturbăm cumva cutremurătoarea mărturie. — Târându-mă pe jos, În timp ce ticăloșii se pregăteau să se repeadă asupra mea, am
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de la un patriot chemat să îndrepteze poporul său, și fanatismul iubirei patriei, cel mai aprig fanatism, nu oprește defel ca creierul să rămâie rece și să-și îndrepteze activitatea cu siguranță, să nimicească adevărata cauză a răului și să o stârpească cu statornicie de fier."17 Înarmat cu asemenea concepție, Eminescu procedează ca un chirurg dăruit integral sănătății pacientului. Și el pornește de la răul dinăuntru, văzând că acela din afară este nutrit și augmentat de primul. Iar acest rău, ecou ontologic
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
gardienilor care îi supraveghează. Cei care nu sînt în stare să muncească (bătrîni, copii, bolnavi) sau care își pierd puterile sînt asfixiați în camere de gazare iar trupurile lor sînt arse în crematorii. Scopul lui Hitler este acela de a stîrpi astfel în totalitate "rasa evreiască". În 1945, Europa va descoperi cu groază că 9 milioane de persoane dintre care 6 milioane de evrei au avut parte de această moarte oribilă în lagărele de exterminare: Auschwitz, Treblinka, Ravensbruck etc. Acest genocid
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
care o face Anonimul Bălenilor, contemplându-l pe același Șerban Cantacuzino - invidia („pizma”) vreunui boier (cauză superficială, totuși, dacă nu se transforma în dușmănie militantă), inamiciția vreunei persoane sau a unui grup (partidă), reală sau doar presupusă („bănuială pă cineva”), stârpea posibile dezvoltări vrăjmașe ce-i erau comunicate prin reclamații („pâră”) - rareori verificate -, născute adesea din răutate” („precum mulți oameni răi sunt în țara Românească”). Cronicarii îi supravegheau atent pe acești Voievozi excesivi (le cercetau „hirea” și constatau schimbări, ca în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trecut Dunărea ca să-și scape zilele). Veritabilul „performer” în materie de „primenire” a clasei boierești a fost - au zis istoricii - Mircea Ciobanul, cel ce a provocat un puternic exod al marilor feudali din Ardeal, dar s-a și priceput să stârpească prin forță intervențiile lor. Lupta de la Periș, din 1547, le-a fost fatală intervenționiștilor. Și-au pierdut capetele atunci, după înfrângere, marele ban Tudosie din Periș (însurat cu Maria din Florești 219), Udriște din Mărgineni, mare vistiernic, soțul Ancăi; (fiică
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de sate și părți de sate pe care le stăpânea, era cel mai cuprins boier al țării Românești. Era averea boierilor din Coiani - Maria, mama lui Radu Șerban, era fiica Ancăi din Coiani și nepoată a altei Marii, care ducea stârpea spre marele ban Șerban, ginerele lui Pârvu Craiovescu - la care se adăugase bogăția boierilor Mărgineni (nevasta lui Radu Șerban, Elena, fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni, era nepoata acelui Udriște care fusese însurat cu Anca, fiica lui Radu de la Afumați
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
avea la reședința ei din Vințul de Jos o româncă pricepută în facerea farmecelor 429), stimulau recoltele sau le compromiteau, sporeau fertilitatea femeilor (de aici învinuirile privind îndemnul la destrăbălare; chiar vrăjitoarele erau socotite exponente ale imoralității) sau, dimpotrivă, o stârpeau, știau să manevreze ierburi și poțiuni miraculoase, interveneau distructiv în viața cuplurilor, cauzau suferințe și răspândeau boli, stârneau conflicte, își transmiteau „meșteșugul” diavolesc din generație în generație. Stârneau, într-un cuvânt, spaimă. La cele spuse despre vrăjitoare a plecat urechea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ele, Wilhelm Temerarul, duce de Brabant, pare o înscenare în registrul hard al basmului Flautistul din Hamelin. Ducatul lui Wilhelm nu poate prospera precum celelalte cetăți vecine din pricina numărului mare de șobolani care îl bântuie. Toate încercările de a-i stârpi pe paraziți sunt sortite eșecului, până ce, într-o noapte cu lună, unul dintre paznici "a văzut o ceată de câteva sute de șobolani fugind nebănuit de repede prin mijlocul drumului cel mare, ieșind pe sub poarta cetății, afară, și, de acolo
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
perioade de timp limitate. De aceea, nu e de mirare că exilații speră că se vor întoarce acasă. Aceeași speranță o are și Monica Lovinescu: În noi, speranța mereu deszisă și care se tăinuie din ce în ce mai adânc, ca să n-o putem stârpi. Orice s-ar întâmpla. Știu că n-o să mă mai întorc în România, de pildă. Dar speranța mea n-o crede"137. O consecință pozitivă a exilului este că fără el disidența din România nu ar fi fost posibilă. Postul
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
determină întreaga conduită, mistuind tot ce îi stă în cale, în afară, ca și înăuntru. Voievodul are o „țiitoare” săsoaică, Ermina, care i-a dăruit un copil; o sacrifică spre a-și lua soață legiuită potrivit datinii. Pe uneltitori îi stârpește fără cruțare. Știind că nu se poate împotrivi sultanului decât sprijinindu-se pe popor, dă porunci prin care relațiile țăranilor cu boierii sunt precizate cu strictețe. Spre a-și întări autoritatea, consolidând prin aceasta puterea statului centralizat, „taie creasta” multor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
lucru este valabil și pentru coada-șoricelului, deoarece este o plantă ușor de cultivat și de înmulțit. Aceste plante, la fel ca multe altele cu flori frumoase, sunt coșmarul proprietarilor de gazon. Înainte de a vedea ce este de făcut pentru a stârpi înmulțirea buruienilor, trebuie să fiți conștienți că este foarte dificil, poate chiar imposibil, să aveți o peluză lipsită total de buruieni. • Înlăturați buruienile care cresc între dalele de pe alee sau între straturile din grădină presărându-le cu sare grunjoasă sau
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
se transforme Într-o enumerare a păcatelor din partea creștinului, urmată de sfaturi generale, ci trebuie să pătrundă cât mai adânc În sufletul omului, pentru a căuta să scoată la lumină cele mai ascunse patimi. Însă, asemenea unui medic iscusit, care stârpește boala provocând suferințe cât mai mici bolnavului, și duhovnicul trebuie să se poarte cu delicatețe, cu Înțelegere, fără a-l judeca pe cel venit În fața sa, fără a-i Încălca intimitatea și a-i pătrunde cu forța În suflet. Duhovnicul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Alexandra-Andreea Avram () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92294]
-
Tînărul grădinar Ciua observă că împărăteasa îi cercetează chipul și îl privește de parcă el ar fi răspunzător de revolta peoniei. întrebă deci, tremurînd, dacă să distrugă plantele cele încăpățînate. împărăteasa suspină, ca trezită din somn. Nu, nu e nevoie să stîrpească bujorii, care au fost aclimatizați la curte la porunca tatălui împărătesei, dar Ciua să scoată plantele, cu rădăcină cu tot, și să le transporte de îndată în Lo Yang, unde cîinii sînt uneori atît de sălbăticiți, încît înfulecă pînă și
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
din puținele pete de culoare ce înviorau monotonia cenușie a Facultății de Filozofie, domnia-sa numărîndu-se, alături de un Flonta, Stoianovici sau Vlăduțescu, printre cele cîteva figuri strălucite ce dovedeau, prin prezența lor, că profesoratul filozofic românesc nu fusese cu totul stîrpit în urma comunismului. O primă ciudățenie a lui Ion Ianoși era că își ținea cursul de estetică la prima oră a dimineții, semn de rigoare și disciplină la care nu te-ai fi așteptat din partea unui om în a cărui conduită
Citindu-l pe Ion Ianoși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10178_a_11503]
-
fost termenul fixat, m-ar fi înnebunit. Proverbul cel mai frecventat de bucureșteni: „Promettre, c’est noble; tenir, c’est bourgeois.” Morala mea - aș fi zis mic-burgheză, dar e atât de rară încât ar fi de mirare să se fi stârpit atâția mic-burghezi -, morala pe care, din lipsă de energie, o practic sincopat, are un singur articol: să-ți pese de celălalt. Elevii, unei tinere profesoare: „Nu ne luați pe noi cu «Vă rog frumos»!” Există unii lângă care am trăit
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3503_a_4828]
-
distila esențele unui parfum desăvîrșit, Pascal Bruckner scrie o carte despre Hoții de frumusețe, cu importanță deosebire că personajele lui, de altminteri femeie și bărbat, nu "fură" pentru a crea ulterior, ci pur și simplu pentru a distruge, pentru a stîrpi frumusețea, acel ceva inefabil dar distinct, în virtutea căruia odată apărut în fața noastră un chip străin ne atrage imediat atenția, șomează privirea să îl contemple, să îl admire, si constrînge memoria să îl rețină. Hoții de frumusețe mi se pare a
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]