1,428 matches
-
ajungând să înregistreze, după cum bine se cunoaște, o creștere considerabilă. Dijmăritul sau impozitul pe stupi și pe mascuri, adică pe porcii castrați și puși la îngrășat, de exemplu, fumăritul, vinăriciul sau taxa pe cârciumi, în virtutea căreia fiecare proprietar de asemenea stabiliment comercial era obligat să ofere statului din zece vedre câte una, oieritul sau darea pe pășunat formau toate huzmetul, cu alte cuvinte, venitul principal al Domniei care era scos la vânzare prin licitație publică. Altfel spus, secolul al XVIII-lea
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
așezăminte de genul ăsta însă erau pentru oameni grei, de la care se smulgeau sume importante. Erau însă și mai puține, cam două, care smulgeau pur și simplu sume colosale, pe măsura clienților care călcau pragul acestor așezăminte. Unul din aceste stabilimente a încăput pe mâna mea. Nu are rost să vă mai spun acum, cum i-am prins pe toți și nici ce pedepse au primit, ori alte amănunte legate de anchetă fiindcă nu asta este important. Vreau să vă spun
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
Pentru patrioții români era vorba de a proteja formarea elitelor. Primele instituții religioase au fost fondate la București în 1816 de către Mîntuitori. Franciscanii și-au început activitatea în 1823, Frații școlilor creștine sînt activi. Maicile de la Notre-Dame-de-Sion au deschis un stabiliment la Iași în 1866, la Galați în 1868 și s-au instalat la București în 1898. Dar ele devin obiect de critici virulente în toamna anului 1904: li se reproșează insuficiențele instrucției, propaganda antinațională, prozelitismul în favoarea religiei catolice. Ministrul Educației
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dar, în comparație cu regatul României, unde 80% dintre români sînt analfabeți, ei constituie un element superior care furnizează patriei-mamă majoritatea intelectualilor, precum și excelenți agitatori politici. Aici ar fi 1477 biserici greco-catolice, 1843 biserici greco-ortodoxe și 3334 preoți. Rețeaua bancară numără 213 stabilimente." Aceste cifre nu oferă nici o soluție la problema pusă de Partidul Național Român. Limitele impuse unei traduceri politice a perspectivelor iredentismului rezidă în alianța din 1883. Atașatul militar francez la București formulează, în 1908, datele situației în termeni foarte simpli
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de a interpreta restrictiv aceste drepturi. Astfel, cetățenii au, conform articolului 32, dreptul de a se asocia și organiza, dar scopurile urmărite trebuie să nu fie îndreptate împotriva ordinii democratice stabilite prin Constituție. În 1948, proprietatea privată asupra pămîntului, asupra stabilimentelor industriale și comerciale este recunoscută, dar articolul 11 enunță posibilitatea naționalizării în funcție de interesul general. Or, pe 11 iunie 1948, Marea Adunare Națională adoptă legea naționalizării industriei, băncilor și asigurărilor, minelor și întreprinderilor de transport. Gheorghiu-Dej afirmă: potențialul industrial al țării
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
multe jurnale de limbă ungară sînt suprimate sau își văd formatul redus. Comunitatea ungară este legată de rețeaua sa școlară și universitară. Or, această rețea este desființată după 1956. Puțin cîte puțin, școlile ungurești sînt transformate în secții ungurești ale stabilimentelor române și procesul tinde spre asimilare. Pentru opinia ungară, scandalul începe în 1959, odată cu fuziunea Universității maghiare Bolyai din Cluj cu Universitatea Babeș. Rectorul universității ungare se sinucide. Progresiv, lista de cursuri predate în limba maghiară este redusă. Științele aplicate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
consiliile județene le dă acestora foarte multe atribuțiuni în privința intereselor locale. Astfel, îngrijirea pentru localurile autorităților, întreținerea {EminescuOpXI 163} drumurilor și podurilor județene, cheltuielile așezămintelor de instrucțiune, ajutoarele pentru instrucțiunea primară rurală, numirea și remunerarea impiegaților județului, înființarea sau îmbunătățirea stabilimentelor publice, înființarea, desființarea sau strămutarea zilelor de târg, modificările propuse la circumscripțiunea județelor, plaselor și comunelor, c-un cuvânt o sumă de interese economice și de cultură ale județelor sânt de atribuțiunea consiliului și a comitetului său permanent. Evident că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a scăpat de consecuențele articolului 7 prin votul Senatului, apoi prin decretele de la 29 martie, cari au făcut să treacă sarcina asupra ministrului de interne și a celui de justiție. Iată acum că s-apropie 31 august, data la care stabilimentele de învățămînt dirijate de iezuiți și chiar de alte comunități religioase neautorizate vor trebui închise. Rămâne a se ști ce se va pune la cale pentru a lovi cu oprire aceste case, cari de pe acum anunță că se vor redeschide
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai găsesc însă asemenea seniori, aceasta este ciudat, exemplul neavând absolut nici un farmec... Și ce mai rezultă din ultimul comunicat? Rezultă că Eforia a solicitat în mai multe rânduri de la M. Sa Domnitorul să binevoiască a lua sub patronajul său stabilimentul de la Sinaia și că acel patronaj nu s-a putut dobândi decât cu prețul a 1 000 pogoane din Piatra-Arsă. Dezinteresată și filantropică patronare! Mai rezultă încă ceva. Rezultă că colonelul Cretzulescu n-a primit, pentru 2 270 pogoane, din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
retragerea roșilor de la putere? Aida de! Doar nu trăim în țara ingenuităților! Dreptul public (cu factorii lui esențiali) stă rece și nepăsător în fața desfrâului patriotic ca o statuă de marmură în mijlocul unui teatru de farse. În afară de zidurile acestui {EminescuOpXI 370} stabiliment trece mulțimea deziluzionată, sărăcită, căreia i s-a răpit aspirațiile ei cele mai sfinte, începînd cu credința în altarul creștinătății și sfârșind cu speranțele ce le dura altădată la leagănul copiilor. Așadar, precum se vede din cele de mai sus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
megieșe una cu alta, s-a evaluat falcea la una cu 20 fr. și la cealaltă cu 30 și cu 40 fr., fără a fi pentru aceasta nici un motiv legal altul decât numai arbitrariul cel mai revoltător. Legea cere ca stabilimentele industriale să fie evaluate nu după produsul industriei ce se esercită în ele, ci după valoarea lor locativă, adică după suma cu care s-ar putea închiria. Căci esercitarea industriei este și ea îndeosebi impusă la alte sarcini, de patentă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
închiria. Căci esercitarea industriei este și ea îndeosebi impusă la alte sarcini, de patentă, cu darea ei proporțională, cu dare după capacitatea cazanelor la velniți etc. Confuziunea cea mai mare a domnit și întru aceasta. În același județ sânt două stabilimente de velniță, unul mare, întins, având o producțiune din cele mai însemnate și încăpător încă și pentru o altă industrie care se esercită în el; aceasta s-a evaluat în totul ca producând 7 000 lei venit pe când o altă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
eficient, nu ca divertisment, nu ca șuetă) cluburi care sună așa: Siècle, Maxim's, Business Club, Cercul celor 30, Clubul L (pentru doamne), Clubul Bois de Boulogne. Și mai amuzant (amuzant pentru noi, cei de la porțile Orientului) pare evantaiul de stabilimente care deservesc rafinatele gusturi ale clanului politocrat: case de modă, frizerii de lux, terenuri și săli de sport, stațiuni speciale de cură balneară și... și... institute de înfrumusețare. Ei, da, luînd act și de această ultimă bolgie a fabricării politocratului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Problema cîinilor pe care Primăria Capitalei voia s-o soluționeze, acum 70 de ani, prin ordonanță... de urgență, chestiunea sîrbilor ("de meserie războinici"), eforturile Papei Pius al XI-lea de a încerca o "deschidere", un dialog cu ortodoxia, problema ștrandurilor, stabilimente care, atunci, intrau în conflict cu draconismul Patriarhiei, calitatea apei pe litoral, "Tîrgul cărților", cu remarca atît de actuală că, deși "în criză", standurile sînt burdușite cu noile apariții (ca la recenta " Săptămînă a cărții" de la Teatrul Național), suspensia chestiunii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o Românie cu petala Basarabiei mai aprinsă decît celelalte. Întîrziată stupoare! Cum trecuse pînza de inchiziție? Cum se sustrăsese Boușcă pușcăriei? Într-un an, cînd eu însumi mă retrăsesem în necesară recluziune, la Socola, îl văd, o secundă, în curtea stabilimentului pe autorul autoportretului. În lejerul halat-uniformă... Tot acolo, altă dată, într-o toamnă mai umană, la braț cu celălalt, minunatul Craiu și culegînd amîndoi, pe alee, păstăi de salcîm căzute, decorative substitute ale curmalelor la care nici visînd nu puteam
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce suprafață! și dînd cărți, gîndind unic, oferindu-se ca nestemată comoară celorlalți. Un strop de Bartender's, da? Da. Ca să mai atenueze, pentru o secundă, apăsarea filmului. Care se termină trist. E tristețea morții în pat străin, în patul stabilimentului. Iadului. Moartea unei femei de geniu. Final. Ultimul Bartender's și... Ea se ridică, lasă să-i cadă halatul, se-apropie felin de el, îl dezbracă de halat, îl ia de mînă, fac pași moi, ușori pașii lui Iris și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
infracțiune îi costă anual pe strănepoții operetei 1.400.000 de euro. Așa că, ce s-a gîndit herr Dieter: să compună el însuși o operetă, iar episodul ei cu închisoarea să se consume, chiar dacă nu tot atît de șampanizat, în stabilimentul proiectat și finanțat a fi pe sol românesc. À-propos de glumă și de faptul că austriecii nu prea știu de ea cînd nu e de știut: să observăm imediat că domnul ministru e membru al Partidului Libertății. De extremă dreaptă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
urmuzienele Pîlnia și Stamate sau Algazy și Grummer nu vom căuta niciodată cristale ale logicii în gura personajelor, cu atît mai puțin le vom găsi în cele ale ieșeanului care, de altfel, fără jenă, și le plasează în, poftim, celebrul stabiliment de după pasarelă. Nu este de căutat, tot așa, o intrigă în canonică tăietură sofocliană, ci, de-andoaselea, o revărsare continuă de "replici", de pe urma cărora rămînem doar cu acoperita constatare că păpușarul acestor personaje este el însuși un personaj, dotat cu un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pahar de apă rece. De nu chiar cu un Plegomazin țapăn. Da, dar ceva s-a produs deja, ochii băieților rămînînd încă un timp cam sticloși. Pînă la proxima tulburare. N-ar fi o neobrăzată exagerare dacă am transfera metafora stabilimentului în lumea largă. Așa cum ne este ea arătată, seară de seară, pe sticlă. E de-ajuns ca un (pînă la urmă bizar) japonez să fie mușcat de-un pîrlit de maidanez și trimis, cum dracu', pe lumea cealaltă, pentru ca întreaga
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-nceapă a mîrîi vindicativ, ancestrale furii anticanine să se orchestreze brusc într-o dodecafonie soră cu rabia, ce mai... Pînă cînd vigilentele, dar visătoarele instituții ecarisabile să scoată în stradă comandourile de hingheri nu cu toții de înaltă calificare fierberea de stabiliment s-a și instalat. Domolindu-se însă în scurtă vreme, după ce anchetele tv de pe trotuar au măcinat punct cu punct subiectul. Unul, de data asta, cu implicații interstatale, se-nțelege, tratat la înălțimea culturală și mai ales emoțională a chestionaților
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nici mai puțin, mutarea unui stătuleț nesuferit lor departe, departe, dacă se poate în chiar locul în care s-au confecționat pîrdalnicele caricaturi. Toate trec, iubire sau noroc. Era un refren à la Zavaidoc. Nu țin mult fierberile astea de stabiliment. Pentru că vrem nu vrem, ne place nu ne place cam așa arată acum minunata noastră planetă albastră: un vesel (și nu prea) stabiliment al frumuseților și urîciunilor lumii. De n-or fi arătînd mai de totdeauna așa. Pînă la ivirea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Toate trec, iubire sau noroc. Era un refren à la Zavaidoc. Nu țin mult fierberile astea de stabiliment. Pentru că vrem nu vrem, ne place nu ne place cam așa arată acum minunata noastră planetă albastră: un vesel (și nu prea) stabiliment al frumuseților și urîciunilor lumii. De n-or fi arătînd mai de totdeauna așa. Pînă la ivirea camerei de luat vederi. Care, într-o clipită, cam imprudent! îți dezvăluie măruntaiele antipozilor. Uitarea! Era și ăsta un refren, mai dincoa'. Popor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai de totdeauna așa. Pînă la ivirea camerei de luat vederi. Care, într-o clipită, cam imprudent! îți dezvăluie măruntaiele antipozilor. Uitarea! Era și ăsta un refren, mai dincoa'. Popor pașnic, neanexionist (oare?) am găsit, unanim, soluția rezolvării crizei de stabiliment (era să spunem establishment): Uităm. Sau ne facem că uităm. Ne trece repede. Uitarea. Vorba refrenului. Totu-i să nu aruncăm cu pietre. 25 aprilie E tentant, din cînd în cînd, să fii desuet. Tentant, ba chiar de bonton. În jurul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
anumite împrejurări istorice. Pentru înfăptuirea ei sunt necesare, în linii mari, două condiții: a) acumularea unui suficient de mare capital în mâna întreprinzătorilor; b) existența unui mare număr de oameni liberi. În felul acesta se creează posibilitatea ca din micile stabilimente industriale „să răsară” manufacturile, care-și întemeiază producția pe relații tipic capitaliste și în care procesul de producție capătă un caracter social. Pe această bază, manufactura determină „o puternică creștere a diviziunii muncii, o însemnată specializare și perfecționare a uneltelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încercării izbutite a lui Goldner, întâlnim în acea epocă și alte inițiative de fondare a unor fabrici de prelucrare a cărnii de vită. Una aparține hamburghezului Johan Krodop, care, în septembrie 1847, a cerut domnitorului un hrisov pentru deschiderea unui stabiliment de preparare „a cărnii sărate” prin metode asupra cărora privilegiul exclusiv al lui Goldner nu se extindea. Deasemenea, în anul 1852, A. Pavel a solicitat un privilegiu „pentru a face o fabrică de tăiat vite la Galați”. Dacă despre soarta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]