1,236 matches
-
Apoi a sosit și seara care avea să fie ultima. Tom și Amory, care dimineața se Îndreptaseră spre terenuri de instrucție diferite, pășeau ca de obicei pe potecile umbrite și aveau impresia că zăresc În jur fețele băieților cunoscuți. — Mișună stafiile prin iarbă În seara asta. — Tot campusul e viu din cauza lor. S-au oprit lângă Little ca să admire răsăritul lunii, care colora În argintiu acoperișul de ardezie de la Dodd și În vinețiu arborii foșnitori. — Știi, a șoptit Tom, ceea ce simțim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
până când a găsit un taburet sub un bec electric. Și-a căutat În buzunar carnețelul și creionul și a Început să scrie Încet și laborios: „În seara asta pornim... Tăcuți, umplurăm strada pustie și mută, Coloană de-un gri argintat, Stafiile s-au deșteptat la căderea tăcută A pașilor pe drumul neluminat. Docurile umbrite răsună de pașii celor o sută Ce din ziuă În noapte-au plecat. Așa zăbovim pe punțile fără de vânt, Văzând pe țărmul spectral Umbrele zilelor mii, epave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
revedem, N-o să ne sinchisim. Dragă... nici o lacrimă nu vărsa pentru asta... După o vreme... Nici o părere De rău nu ne va anima, amintindu-ne de un sărut. Nici măcar acea tăcere În care ne-am cunoscut Nu va Îndemna vechile stafii să hoinărească pe mal, Suprafața mării n-o vor Încreți... Dacă umbre gri se scurg dincolo de val, Nici nu le vom zări...“ S-au certat aprig, fiindcă Amory susținea că „Încreți“ și „zări“ nu pot fi folosite ca rime. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pruncului. S-a cutremurat. Dar dacă Într-o bună zi echilibrul avea să fie răsturnat, iar el va deveni o creatură bună de speriat copiii, care se va strecura În dormitoare pe Întuneric și va stabili o neagră comuniune cu stafiile care șoptesc secrete sumbre nebunilor din continentul acela negru de pe Lună...? Amory a zâmbit ușor. - Te cufunzi prea tare În tine Însuți, a auzit pe cineva șoptind. Iar apoi: - Ieși În lume și lucrează ceva. - Nu-ți mai bate capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cap. - Vă mulțumesc, domnule Ferrenby, dar trebuie să-mi continuu călătoria. Bărbatul cel masiv i-a Întins mâna. Amory a Înțeles că faptul că-l cunoscuse pe Jesse cîntărea mult mai mult decât orice iritare provocată de opiniile sale. Ce stafii erau oamenii cu care aveai de-a face! Până și omulețul firav cel a insistat să-i strângă mâna. - La revedere! i-a strigat domnul Ferrenby În timp ce mașina lua colțul și Începea să urce pe alee. Noroc bun dumitale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Bosfor, la celalt mal, Din zecime în zecime, Taie-n Asia grecime; Când noi, a Turciei floare, Într-o slavă stătătoare Dăm cu sâc Din Isarlîk! IN MEMORIAM 1 Primăvară belalie Cu nopți reci de echinox, Vii și treci Și-nvii, stafie, Pe răpusul câine Fox! Fox frumos Cu dinți oțele Și preț mare La cățele, Fox nebun Scurt de coadă Stihuri pentru pomenirea unui câine cu numele nemțesc, e drept (dăruit autorului de un prieten franc). Crescut însă la Isarlîk. Fuge
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
să-i răspundă, dar tocmai atunci Claudia a intrat în cameră, radiind de fericire. S-a oprit văzând fața tristă a Anei și i-a spus pe un ton ironic. -De ce te uiți la mine parcă ai fi o stafie? Ești foarte palidă și nu înțeleg de ce nu te ocupi puțin de persoana ta? O să mă căsătoresc curând cu Andrei și vom intra în lumea bună, iar eu nu vreau să mă faci de rușine. Arăți ca o menajeră! A
FRAGMENT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364438_a_365767]
-
apostat Astrul efemer. Gânduri răzlețite Vise izolate Se pierd insolite În eternitate Tăceri și himere Renasc amintiri În vremi austere Rechemând iubiri Vechile ispite Rostite-n blestem Deși inedite Rareori le chem În noaptea târzie Pierdut în pustiu Devin o stafie Cu sufl etul viu Sună în neant Implorând speranță Tare dezolant Sfânta ambulanță Porumbelul păcii Cade sângerând, L-au cerut escrocii Ucis la pământ. Pe cărări celeste Trece la amurg Astrul de poveste Ca un demiurg LUMINA DIN SUFLET M-
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
au la școală cerneală și hârtie Arar un trecător venea cu-o lumânare Jelea din toți rărunchii un grup de bocitoare. Când am ajuns acasă ușa era-ncuiată Și apa din fântână demult era secată Pe ulița pustie eu păream o stafie Din crânguri dispăruse cântul de ciocârlie BLESTEMUL SINGURĂTĂȚII Conviețuind cu singurătatea Îi ascult poveștile despre viață, În vreme ce mediocritatea Ne-a vândut chiar și trecutul la Piață. De ani buni suportăm sărăcia Bulversați de confruntări inumane, Cum de a învățat veșnicia
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
întuneric că-mi pot băga deștele-n ochi de unu’ singur! N-am chef să umblu prin stufăriș după fundu’ tău! Bărbații se strecurară unul după altul prin ierburile înalte, cu undițele ridicate ca niște baionete în fața lor. Păreau două stafii pe fundalul de catran al nopții îngreunate de norii groși, apropiați amenințător de malurile Mureșului. O înjurătură înfundată se pierdu de-a lungul apei cu sclipiri uleioase. -- Ce-ai mă? -- Mi-am agățat cârligu’ de nădragi! -- În față sau în
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]
-
întrebe absolut nimic. Ea însă nu-i dădu nicio atenție, continuă să privească filmul, absorbită până la uitare de sine. Desigur nici nu găsea de cuviință să-l salute, l-a uitat de mult; pentru ea, nu putea fi decât o stafie care întâmplător s-a rătăcit prin părțile locului și a trecut, din greșeală, prin casa ei. Norman puse valiza alături și așteptă. Se simțea al naibii de prost și regretă că nu s-a dus undeva la un adăpost pentru hăituiții soartei
LORDUL VAGABOND de HARRY ROSS în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362283_a_363612]
-
bancuri, ghicitori sau se bârfește; o- bicei neaoș românesc. Pușulenta, bună de gură, o cunoaște toată comuna, tocmai își intra- se în rol. - Ce dracu vorbiți, fă, de mine? le întreabă Sofica peste gard. - Dar tu ce stai, fă, ca stafia și asculți? - Trecui Șasa, să mă duc până la Daniela lu` Dinuț. Are un model frumos de carpetă. Poate mi-l dă și mie. - Apoi, te lăudam, zise Lila; nu vorbirăm nimic de rău. Sunteți o familie împlinită, o familie fericită
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
o lume că aceea descrisă în carte, mama care lucra la CAP, frații cu idei foarte diferite despre ei înșiși, dar care cumva se ajută. O lume la doar un deal de coastele prezentate în carte. Aceleași povești cu draci, stafii și superstiții. Milena Munteanu-Litoiu Referință Bibliografica: Viața că o punte de Titina Nica Țene, cronică de MILENA MUNTEANU-Litoiu / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1314, Anul IV, 06 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA ŢENE, CRONICĂ DE MILENA MUNTEANU-LITOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361083_a_362412]
-
trece. Mâine avem treabă destulă de făcut. Gabriel l‑a salutat pe milițian și a plecat. După ce a adus sticla cu țuică și a mai strâns din resturile rămase pe masă, Ioana s‑a retras tăcută și nevăzută ca o stafie, după ce i‑a mai tras o privire furișă, plină de silă și ură, omului în uniformă. „Până nu bagă în el pe săturate, nu se mai ridică de la masă, piază rea și lacom ce este el. Cine știe ce‑o să ceară ca să
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
Oprind biet trup din umblet. Aduce spor, noroc și bani, Alungă ghinionul, Lungește viața peste ani Ca remful și tarhonul... Dar vă-ntrebați, cu Dochia Ce va fi fost să fie, Pe unde-și poartă rochia De nu o fi stafie? Gurile rele cică zic, Doar să se afle-n treabă, Că nu e bună de nimic Și e demult o babă Pusă mereu pe stricăciuni Și-afurisită-n clanță, Cu vestea printre băbăciuni Că-i mare cotoroanță Și într-un Mărțișor, de
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
că e o scenă de film iar regizorul făcea glume pe seama ei. *** - Mă bucur de revedere, draga mea. - Ai o chemare, așa ... să sperii oamenii. Nutresc speranța, că vom termină repede dar te rog, să nu apari mereu că o stafie. Madame zâmbi ușor: - S-ar putea chiar să-mi placă de tine. - Oh ... să-mi fac probleme ? - Ești nostima. - Din întâmplare. Nu te baza pe asta. - Nu din întâmplare te-am ales!. Ți-a fost pregătită cameră. Va fi pe
ENIGMA (PARTEA I) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364174_a_365503]
-
sub un clar de lună de pe altă vecie parc-ar veni din neguri un fel de arătare un călăreț de calu-i călărit pe câmpie [15] Și în lumina lunii și-a straniei vedenii unul un sunet pare celălalt o stafie că te întrebi de nu sânt o ființă laolaltă dintr-o lume mai moartă ca lumea asta vie [16] Și când se-arată-n lume străinul Inorog dacă nu sfârșitul acestei lumi l-aduce el care e călăul îți pare-n zarea
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
care-i văd în visuri revenind numai unii [31] Și Calul nu mai vine și noaptea-ncet se lasă nu într-o Europă bătrână și pustie ci în lumea întreagă care se subțiază și pare-n clarul lunii o stranie stafie [32] Și-atunci s-aprinde focul asemeni unui munte nu mai așteaptă Calul Troian să mai apară ci singuri inventează un Cal Troian în forma-i și totul se petrece ca odinioară [33] Și se-aprind iarăși torțe femeile-n
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
atunci în prima seară , după ce și-a anunțat părinții de căsătorie, s-a întâmplat ceva teribil. Noaptea, în timp ce tinerii îndrăgostiți dormeau, au fost uciși în somn, cu multe lovituri de ciocan... De atunci se spune că, casa este bântuită de stafii. Se aud permanent strigăte înfiorătoare, disperate în noapte... - Ce tragedie! exclamară uimiți Paul și Isabela. Mulțumim mult de tot pentru informații! spuseră în cor Paul și Isabela. “Ce ciudat! “ gândi Paul. “De ce povestirea a fost un șoc pentru el? Un
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
aruncat atunci când vizitaseră prima dată casa, ca spre o soluție . .. - Oare ce o fi? întrebă în șoaptă, speriată Isabela. - Poate stă vreo nebună în clădirea de vizavi, o liniști Paul. Dar strigătele se auziră mai puternic, mai înfiorător. Povestea cu stafiile nu o crezuseră deloc, dar acum... - Poate stă cineva la mansardă! Acolo unde era o ușă metalică nouă, la fel ca a noastră și la fel ca cele din toată casa. - Dar groaznica poveste... șopti Isabela, tremurând de frică - Ei
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
de rost, cuvânt cu cuvânt, Sfânta Evanghelie de la Matei ori de la Ioan, ori câte o epistolă, mai ales epistola Sfântului Iacob. Mâncarea, puțină, slabă și mizerabilă, lipsa de aer, nemișcarea, a făcut din bieții deținuți niște ființe albe-albăstrui, ca niște stafii, slăbiți pe dinafară dar tari pe dinlăuntru, cu nădejdea că nu vom muri în această necropolă a Aiudului, unde, totuși, mulți și-au încheiat viața aceasta pământească, între care și Părintele Daniil, inițiatorul “Rugului Aprins”, care de multe ori a
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366815_a_368144]
-
de rost, cuvânt cu cuvânt, Sfânta Evanghelie de la Matei ori de la Ioan, ori câte o epistolă, mai ales epistola Sfântului Iacob. Mâncarea, puțină, slabă și mizerabilă, lipsa de aer, nemișcarea, a făcut din bieții deținuți niște ființe albe-albăstrui, ca niște stafii, slăbiți pe dinafară dar tari pe dinlăuntru, cu nădejdea că nu vom muri în această necropolă a Aiudului, unde, totuși, mulți și-au încheiat viața aceasta pământească, între care și Părintele Daniil, inițiatorul “Rugului Aprins”, care de multe ori a
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
Capitolul 5, Înapoi la Oranki, p. 202-203) La Mihailovo era un fel de lagăr-filtru, unde se triau și se expediau între solstiții și echinoxuri prizonierii sovieticilor. Dintre toate gările cu rănile de război încă necicatrizate prin care mișunau umbre și stafii, încadrate între garnituri de soldați balșoi-ceasovoi, Voronejul se deosebea prin numărul excesiv de mutilați și invalizi. Garniturile de bou-vagoane nu pridideau să adune mulțimea răniților. O astfel de garnitură a pus față în față într-una din zile două grupuri de
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
bucurau de mare prestigiu. Mai toate familiile înstărite ale Țării Bârsei, respectiv ale Țării Făgărașului erau profund creștine și militau pentru nădejdea scăpării Țării de sub jugul comuniștilor interni și cel al ocupanților sovietici. Perspectiva colectivizării le dădea târcoale ca o stafie bântuită de setea de distrugere a proprietăților lor, strămoșești-testamentare. Astfel că, recrutarea lui Vasile s-a făcut pe fondul bucuriei și parcă al așteptării întregii familii Bucelea. Mezinul Vasile și-a dăruit și bocancii noi, proaspeți primiți de la părinți, alături de
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
strivit în loc nepotrivit, spălam ofuscat buzunarul scos afară din găoacea șubei... Și asta, aducându-mi aminte de “oul lui Columb”, de cum să stea “oul în vârf”, fără efecte colaterale. “Trebuia numai să-ți vină în gând, netotule! Atât!”, îmi șopti stafia lui Columb. “Deh, farmecul vieții la țară, pe timp de iarnă”, îmi șoptesc în barbă, consolându-mă instantaneu. Miroslovești, 10 ianuarie, anul Domnului 2017 Referință Bibliografică: BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]