325 matches
-
1967) cu versuri, iar în volum, cu monografia Mihail Săulescu (1970), urmată de o ediție din opera literară a acestuia (Versuri. Proză. Teatru, 1974). O primă perioadă poetică va fi abandonată în favoarea unei abundente producții romanești. Versurile sale cântă în stanțe corecte patria, pământul românesc, pacea, devotamentul femeilor-ostași sau, atunci când e vorba de o tematică mai personalizată, mama care apără/veghează somnul copilului, îndrăgostita care își descoperă vârsta. Romanele semnate de G.-M. impun în primul rând prin darul povestirii, firească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287368_a_288697]
-
nu mai detaliem aici. Faptul că cineva din Iași a comandat, în anul 1896, la firma „Mayer Wilhelm și Fritz Wilhelm”, din Stuttgart, medalii similare după un desen, cum arată Secăsanu, este o realitate care poate fi probata și cu stanțele existente în patrimoniul Muzeului Unirii din Iași. Această însă nu exclude posibilitatea existenței unei realizări de epocă, mai ales că prezența medaliei sub forma unei litogravuri de epocă, aparținând lui Gheorghe Asachi, este o realitate care nu poate fi negata
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
era încă Domnitor ci numai Colonel, când avea favorite”{\cîte 76}. În 1989, contrapuneam în esență celor de mai sus următoarele: - medalia nu putea fi realizată la Stuttgart, ci într-un atelier ieșean. Dovadă o credeam a fi existența matrițelor (stanțe), expuse la Muzeul Unirii din Iași, alături de medalie. - în scrierea legendei întâlnim caractere slavone - pentru ,,p”, ,,g ’’ și pentru ,,r”; pentru „i” și „s” se oscilează între caracterele slavone și cele latine. Considerăm că în situația unei medalii realizate în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fost comandata în 1896, după un desen care i-a fost trimis; Numele autorului nu-l cunosc, medalia fiind comandata de un necunoscut (Precauțiune de altfel dibace dar inutilă, fiindu-ne persoană destul de cunoscută); Nu-mi poate da nici o medalie, stanța fiind luată de acel ce a comandat-o (așa cum am aratat și mai sus, stanța este acum în patrimoniul Muzeului Unirii din Iași, n.n.). În fața acestor probe, conclud că avem de a face cu o medalie inventată”{\cîte 78}. Din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
-l cunosc, medalia fiind comandata de un necunoscut (Precauțiune de altfel dibace dar inutilă, fiindu-ne persoană destul de cunoscută); Nu-mi poate da nici o medalie, stanța fiind luată de acel ce a comandat-o (așa cum am aratat și mai sus, stanța este acum în patrimoniul Muzeului Unirii din Iași, n.n.). În fața acestor probe, conclud că avem de a face cu o medalie inventată”{\cîte 78}. Din această intervenție se vede că Severeanu nu cunoștea faptul că desenul nu a fost inventat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
În brațele-amoroase Îl strînge cu ardoare; el mai ardent o strînge, Și sîn la sîn ferice se-mparadisă mirii Ținîndu-se de mînă În mutuali afecții, Adam duce pe Eva În leagănul d-aproape De flori și de verdeață. Nici un talam vreodată Din stanțele regale augustelor mirese N-avu atîta artă, nici adornare simplă Cu-atîta maiestate, decor mai admirabil Flori, vițe În festoane, cum nu produce arta, În toată abondanța În toată frumusețea Suav decora bolta, pereții și intrarea, Extazia vederea și Încînta mirosul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fiindcă este românească. Nici pentru el producerea unei opere românești nu era un merit, dacă opera nu i se părea bună. Așa, de pildă, să se citească articolul de critică, publicat de Alecsandri în Propășirea, în anul 1844, îndreptat împotriva "stanțelor epice" (Prințul romîn) ale lui Aristia. Citez numai începutul: "Bateți din palme, românilor, și strigați ura! căci în sfârșit, după o lungă-largă așteptare de vreo câteva mii de ani, v-ați învrednicit a dobândi un poem epic! ă Cum ar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru Resurse Minerale, Gheorghe Buliga București, 16 decembrie 2005. Nr. 189. Anexă LISTA perimetrelor scoase la concurs public de oferte pentru concesionarea activităților miniere de explorare, Rundă nr. 47/2005 ──────────────────────────────┬────────────────┬──────────┬───────────┬──────── Nr. Denumirea │ Coordonate │ Supra- │ │Sub- pe perimetrului ├───────┬────────┤ față │ Jude��ul │stanța rim │ X │ Y │ -kmp- │ │ ──────────────────────────────┴───────┴────────┴──────────┴───────────┴──────── 1 Leurda - Valea Porcasa 369.125 341.200 1,414 Gorj Lignit 370.400 342.500 370.225 343.000 368.880 342.450 369.250 342.000 368.525 341.350 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 Zegujani Vest 365
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173039_a_174368]
-
2,.4) 3663.22 Stilouri cu penița și stilouri pentru desen 9608.3 3663.23 Accesorii pentru articole de scris 9608(.5 -.9) 3663.24 Creioane 9609 3663.25 Articole diverse pentru scris (tăblițe și plăci 9610 - 9612 de ardezie, stanțe de litere sau numere, riboane, tușiere) 3663.3 Umbrele, bastoane, nasturi și fermoare 3663.31 Umbrele, bastoane, bice și cravase 6601 (.10,.91, .99.90), 6602 3663.32 Părți și accesorii pentru umbrele, bastoane, bice și cravase 6603 3663.33
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
p. 94. 11Ibidem, pp. 15-16. 12Idem, Cortina de cuvinte, p. 256. 13Alexa Visarion, Goana pe nisip, p. 86. 14Ibidem, p. 55. 15Ibidem, p. 111. 16Idem, Spectacolul ascuns, Editura Buna Vestire, Blaj, 2010, p. 310. 17Ibidem, p. 104. 18 Giorgio Agamben, Stanțe. Cuvântul și fantasma în cultura occidentală, traducere din italiană de Anamaria Gebăilă, Editura Humanitas, București, 2015, pp. 246-247. 19 Alexa Visarion, Spectacolul ascuns, Editura Buna Vestire, Blaj, 2010, p. 309. 1 Foucault, Michel, Ce este un autor?, Ed. Idea Design
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
București, absolvit în 1929. Se înscrie și frecventează Facultatea de Drept (finalizată în 1937) și, în paralel, fără să o absolve, Facultatea de Litere și Filosofie la Universitatea din București. În revista liceului, în 1927-1928, publica Psalmi, după ce, cu alte stanțe, fusese prezent, în 1926-1927, în „Universul” și „Lumea copiilor”. În 1928-1929 va scrie în „Dimineața copiilor” și „Foaia tinerimii”. În 1929 Tudor Arghezi îi tipărește câteva poeme în „Bilete de papagal”, în același an semnează în „Falanga” și în „Ritmuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
sfântă” la care râvnea, versurile din cartea de debut a lui Ș. condamnă egoismul și nepăsarea contemporanilor și pledează pentru încrederea într-o renaștere a neamului. Sunt evocați Ștefan cel Mare, Heliade („nemuritorul”), Bălcescu („martirul fără mormânt”), Alecsandri (poetul „deșteptării”). Stanțele antimonarhice au vigoare protestatară și limpezime, dar aparțin mai mult cronicii politice decât liricii. Volumul Poeme și maxime (1885) cuprinde versuri erotice și elegiace, fade ca expresie a sentimentului, precum și declarații de adeziune la o poezie militantă. SCRIERI: Procesul epocei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289790_a_291119]
-
Prut (1941), Brățări (1944) și Lirica lui Virgil Treboniu (1944). Poezii ale sale sunt incluse în antologiile Primăvara, vara, destinul, Dumnezeu, toamna, iarna (1938), Dragostea văzută de șapte poeți (1939), scoase în aceeași colecție. Mai multe pasteluri, în genere autumnale (Stanțe, Teama, Sfârșit, Final, Umbre), din placheta Versuri, creionează climatul apăsător al unei amărăciuni provocate de nefericiri familiale (moartea tatălui, părăsirea casei părintești), maladii fizice ori nevroze, despărțiri. Versul clasic face loc deseori celui liber, aspirând să capteze duritatea cotidianului, însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
70| 6,91| 1,15| 2,82| 2,94| 12.|Cala- | | | | | | | |rași | 74,60| 22,40| 12,91| 1,96| 5,12| 5,83| 13.|Cluj |433,12|129,40| 41,50| 6,13| 17,99| 17,38| 14.|Con- | | | | | | | |stanța|414,20|124,26| 51,98| 7,86| 20,49| 23,63| 15.|Covas-| | | | | | | |na | 1,50| 1,50| 0,58| 0,08| 0,23| 0,27| 16.|Dambo-| | | | | | | | vită |176,66| 53,00| 17,33| 2,83| 7,49
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207414_a_208743]
-
128 | 39 | 9,01| 1,52| 4,46| 3,03| 21,92| 3,48| 9,58| 8,86 13.|Cluj | 241 | 71 | 95,51| 2,73| 35,77| 57,01|137,01| 8,86| 53,76| 74,39 14.|Con- | | | | | | | | | | |stanța| 144 | 44 | 35,25| 5,63| 16,47| 11,15| 85,23| 13,49| 36,96| 34,78 15.|Covas-| | | | | | | | | | |na | 99 | 31 | 39,75| 1,14| 14,73| 23,88| 40,33| 1,22| 14,96| 24,15 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207414_a_208743]
-
și 165,2 Combinatul de comercială B-dul Muncii nr. comercializarea în țară și străinătate a --------------- utilaj greu pe acțiuni 18 jud. Cluj liniilor tehnologice, prototipurilor de (132,3+17,7) Cluj-Napoca - (Ș.A.) utilaje, sculelor așchietoare speciale, Secția de dispozitivelor, matrițelor, stanțelor, sculărie și ea pieselor de schimb, inclusiv servicii și activitatea de asistență tehnică. prototipuri 168. "Tehnomagcug" - Societate Cluj-Napoca, Prestări de servicii în domeniul 3 Combinatul de Ș.A. comercială B-dul Muncii nr. cercetării, proiectării și studii de --------------- utilaj greu pe acțiuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195995_a_197324]
-
analizat cu spectrul etalon (din cataloage sau monografii) la care s-au precizat valorile benzilor de absorbție caracteristice și care trebuie să fie prezente și în spectrul substanței de analizat. Spectrul etalon se obține utilizând drept substanțe așa - numitele sub- stanțe de referință pentru IR (s.r.i.r.) înscrise în capitolul ′′Standarde′′ al farmacopeelor. Menționăm câteva dintre substanțele medicamentoase înscrise ca monografii în farmacopeele internaționale (USA, British) și a căror identificare se face spectrometric în IR: acetazolamidă, acid iopanoic, acid
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
scrie el în Examen la Andromeda, trebuie să ne servim în teatru de versuri care sunt cel mai puțin versuri, și care se amestecă cu limbajul comun, fără să ne dăm seama, mai des decât altele." De aceea apără el stanțele de care contemporanii săi i-au reproșat că abuzează 34 invocând faptul că suplețea construcției lor, libertatea ritmului lor, le conferă un aspect natural. "Pentru același motiv, adaugă el, versurile stanțelor sunt mai puțin versuri decât alexandrinul, fiindcă în limbajul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
seama, mai des decât altele." De aceea apără el stanțele de care contemporanii săi i-au reproșat că abuzează 34 invocând faptul că suplețea construcției lor, libertatea ritmului lor, le conferă un aspect natural. "Pentru același motiv, adaugă el, versurile stanțelor sunt mai puțin versuri decât alexandrinul, fiindcă în limbajul nostru comun se folosesc mai multe din aceste versuri inegale, unele scurte, altele lungi, cu rime încrucișate și îndepărtate unele de altele, ca și din acelea a căror măsură este totdeauna
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
comun se folosesc mai multe din aceste versuri inegale, unele scurte, altele lungi, cu rime încrucișate și îndepărtate unele de altele, ca și din acelea a căror măsură este totdeauna egală, iar rimele bine împerecheate." Corneille atrage atenția că, dacă stanțele nu sunt apte de a traduce sentimente violente, în schimb, ele sunt potrivite în exprimarea emoțiilor nuanțate. "Mânia, scrie el în Examen la Andromeda, furia, amenințarea, și alte exprimări violente nu le sunt proprii, dar neplăcerile, nehotărârile, neliniștile, dulcile reverii
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Surpriza agreabilă făcută urechii de această schimbare de cadență neprevăzută recheamă puternic atențiile rătăcite." Desigur că el este foarte conștient de obstacolul care îl pândește pe scriitor. Nu este bine să cizelezi prea mult versurile, cu riscul de a transforma stanțele în pure exerciții de stil, și de a face ca vorbirea să-și piardă aparenta spontaneitate 35. El însuși recunoaște că a dat un ton prea retoric stanțelor lui Rodrigue, în Cidul. "Trebuie evitată o prea mare afectare. Prin asta
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
este bine să cizelezi prea mult versurile, cu riscul de a transforma stanțele în pure exerciții de stil, și de a face ca vorbirea să-și piardă aparenta spontaneitate 35. El însuși recunoaște că a dat un ton prea retoric stanțelor lui Rodrigue, în Cidul. "Trebuie evitată o prea mare afectare. Prin asta stanțele Cidului sunt inexcuzabile, iar cuvintele durerea și Ximena 36, care formează ultima rimă a fiecărei strofe, semnalează un joc din partea poetului, ce nu are nimic natural în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în pure exerciții de stil, și de a face ca vorbirea să-și piardă aparenta spontaneitate 35. El însuși recunoaște că a dat un ton prea retoric stanțelor lui Rodrigue, în Cidul. "Trebuie evitată o prea mare afectare. Prin asta stanțele Cidului sunt inexcuzabile, iar cuvintele durerea și Ximena 36, care formează ultima rimă a fiecărei strofe, semnalează un joc din partea poetului, ce nu are nimic natural în ceea ce-l privește pe actor. Pentru a ne îndepărta mai puțin de acest
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
simți ardoarea și elanul unui spirit ce nu are decât pasiunea drept ghid, iar nu regularitatea unui autor care le rotunjește în același fel." Unii teoreticieni ai clasicismului, d'Aubignac în special, au încercat să justifice verosimilul perfecțiunii formale a stanțelor prefăcându-se a crede că personajul le-a compus în culise, înainte de a intra în scenă. Corneille subliniază absurditatea unei astfel de explicații. "Însă nu aș putea aproba ca un actor, scrie el în Examen la Andromeda, foarte impresionat de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a intra în scenă. Corneille subliniază absurditatea unei astfel de explicații. "Însă nu aș putea aproba ca un actor, scrie el în Examen la Andromeda, foarte impresionat de ceea ce i se întâmplă în tragedie, să aibă răbdarea de a forma stanțe, sau să aibă grijă să-i fie făcute de altul, și să le învețe pe de rost, pentru a-și exprima neplăcerea în fața spectatorilor. Acest sentiment studiat nu i-ar impresiona mult, pentru că acest studiu ar marca un spirit liniștit
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]