299 matches
-
sector 2 țel: 2407384 0722313733 22901 SARBU I. CARMEN - ALINĂ (n. 1965) Str. Prel. Ghencea nr. 47, sector 6 țel: 0788086933 0788342980 20995 SIMION Ț. MIRELA (n.1967) Str. Într. Andrei Barseanu nr. 5, sector 3 țel: 3233967 0788427914 10139 STAN DOINA CRISTINA (n.1952) Str. Drumul Taberei nr. 35, bl. F5, sc. A, et. 4, apt. 20, sector 6 țel: 7453634 0726150325 22268 STAN M. FLORENTINA (n.1969) Str. Olteniței nr. 162, bl. 3, sc. 1, et. 2, ap. 7
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
32. Giugica - Moara"; - la poziția nr. 27, coloana 3 va avea următorul cuprins: "km 0 + 000 - km 0 + 615. Linia Mică Fane"; - la poziția nr. 28, coloana 3 va avea următorul cuprins: "km 0 + 000 - km 0 + 230. Stere Ioana Stani"; - la poziția nr. 30, coloana 3 va avea următorul cuprins: "km 0 + 000 - km 0 + 190. Sandu Leapa"; - la poziția nr. 51, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Sat Poiana. Suprafață - 6.038 mp. Vecini: N - Grigorescu Elena, E - DJ
HOTĂRÂRE nr. 543 din 25 mai 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
de est. Este un drum ce urmărește creasta Munților Maramureșului. Aici veți găsii priveliști deosebite, imaginile panoramice lasăndu-va fără cuvinte. Dealungul lui veți întâlnii urmele celor două războaie mondiale, cazemate, tranșee, gropi comune ale soldaților, cimitirul evreiesc, dar și multe stani și cabane turistice. Din cel mai înalt punct al drumului veți vedea înspre nord, vechile relee de urmărire și transmisiuni de la granița vechiului URSS. -Monumentul Tătarilor ( este un monument ridicat în cinstea borșenilor care au luptat cu vitejie împotriva hoardelor
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: Din Rona (< magh. rona „neted, câmpie" < sl. ravinŭ „șes, platou") + de + Sus. Comună Rona de Sus este atestata documentar din 14 mai 1360 (possessio olachalis Felseurouna Stani filii Petri Olahy, Felseu Rouna). , într-un document emis de regele Ludovic cel Mare, în care dăruiește localitatea "Felsew Rowna" (Rona de Sus) nobilului român Stan Sarea miocena a fost în trecut exploatată între Rona de Sus și Coștiui prin
Rona de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301588_a_302917]
-
veac, la 30 septembrie 1454, când Vladislav al II-lea ratifică unui anume Dragomir Coman o "ocina" la Negoiești. Satul Popești apare atestat documentar pentru prima oară la 28 mai 1691 , când printre martorii unui proces figurează și un anume Stan, logofăt din Popești. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în 1776, se dă autorizația pentru înfințarea unei manufacturii de hârtie pe moșia Batesti, iar în veacul următor, în 1841, la Popești ia ființă o fabrică de tutun
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
căruia au fost sau sunt. Așa sunt cunoscute fântânile Buna, Buna Bătrână, Bodor, Cânetele, Largu, Măgheran, Sub Teiuș, Samoilă, La Plopi, Recea, Fântâniță etc. Există și câteva izvoare sărate în satul Bârza, cătunul Vale, cel mai cunoscut fiind cel de la Stanul. După inundațiile din 1970 și 1975, între Sânger și Tăureni, satul Moara de Jos, pe albia Pârâului de Câmpie, s-a amenajat un lac piscicol în suprafață de circa 40 hectare; înainte acest loc era o întindere de stuf și
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
sunt niște puțuri, de diferite dimensiuni, care comunică în partea inferioară cu o peșteră sau o galerie subterană. După geneză se diferențiază avene : de coroziune și eroziune, tectonice și de prăbușire. Au adâncimi foarte mari: Izvorul Taușoarelor (415m), Avenul din Stanul Foncii (325m). g)Văile și râurile carstice După lungimea văilor și stadiul de evoluție se pot distinge următoarele tipuri de văi în carst: oarbe, chei, defilee și canioane. Văile oarbe se termină spre avale, la baza unui abrupt, după care
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
www.patriarhia.ro/ro/structura bor/istoric bor 3b.html) Astăzi, cu toată campania de colectivizare și de agricultură intensivă, locuitorii satului poartă încă numele lor cu rezonanță ardeleana, cântă cântece de doina specific ciobanilor de peste munți 9guturale), poartă straie muntenești și au stani pe malurile Râmnicului că ardelenii veniți odinioară. Sărbătorile de iarnă poartă amprenta satelor de munte din regiunea Brașovului, astfel colindele sunt realizate preponderent de către grupuri de bărbați, după model pastoral.
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
satul Cornet -monument de arhitectură; -Capelele Talănci și Bădulesti; -Cheile Cernei; -,Piatra spânzurata, - monument al naturii pe Valea plopilor, sat Izvoru- Rece; -Piua pe apă din satul Vaideeni; -Defileul râului Luncavăț; Din Vaideeni, două drumuri de plai, cu acces la stani, constituie trasee turistice de intrare, dinspre sud, în masivele Căpățâna și Parâng. Unul se desfășoară pe cumpănă apelor dinspre răsărit și urmează traseul Dealul Mare-Frăsinet-Jariștea-Cârciuma lui Dincă-cabana Vârful Roman-Vârful Ursu, de unde se desprinde drumul de picior spre Groapă Mălăii, Dârjala
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
cu ochii de sus până jos și de jos până sus și cum se învârtea hora ba o strângea pe fată de mână ba o călca pe picior ba ba nu stăpâne lasă pe mine că știu eu ce fac stan era om tăcut în felul său dar și când da câteo vorbă dintrînsul vorba era vorbă la locul ei și nul putea răpune te miri cine apoi dă nu știu cine ția mai putea intra și ție în voie măi chirică mulți
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
schimbarea locului articularii consoanelor. De exemplu s trece în š înaintea consoanelor ć, dž, č, đ, lj și nj: "păziți" „a fi atent” > "pažljiv" „atent”, "nositi" „a purta” > "nošnja" „port” (îmbrăcăminte). De asemenea, n trece în m înaintea lui b: "stan" „locuința” > "stambeni" „locativ”. Conform principiului fonemic al grafiei sârbe, asimilările sunt în general redate în scris, dar există și excepții. De exemplu asimilările dintre consoane nu sunt redate în scris la sfârșit de cuvânt ("Šef bi" "bi voleo da radimo
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
crîncine dintre moldoveni și turci, ce s-a dus în valea satului, „se vărsară atîta sînge, încît acesta ajungea pînă la gleznă căilor”, de aici și denumirea - Sîngeră. Conform recensămîntului populației din anul 1772-1775 Sîngeră se află în ținutul Hîrlău, stanul Bahluisc și aparținea lui Enache Damur. În localitate se numărau 6 gospodării, țărani dependenți, 3 aprozi care slujeau pe lînga divan și nu plăteau impozit. După datele recensămîntului din 1774 în sat existau 6 case. Alte date privind recensămîntul populației
Sîngera () [Corola-website/Science/305253_a_306582]
-
Șoplea și Miclea din Șoplești, Dragomir din Cozleci, Craina din Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din 1545, ale Brașovului, care țineau evidența târgoveților din Țara Românească, veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: Gherghița, Târgșor, Breaza, Slănic, Comarnic, Filipești, Văleni . La 11 ianuarie 1581, Mihnea Turcitul consemna printr-o carte domnească lui Ursu și Oancea, cu feciorii lui, ca să le fie lor moșie la Urlați
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
haz apariția„Omului cu umbrela roșie”... CORNELIU ȘERBAN „Din nou printre păpușarii ploieșteni” în ziarul Flamura Prahovei,din 10 noiembrie 1971. „...o nouă dramatizare după Ion Creangă.De dată aceasta este vorba despre un spectacol al carui erou va fi „STAN PĂȚITUL”. Dramatizarea aparține Agripinei Hăulică și Lidiei Ionescu,scenografia baș- mului va fi semnată de Irina Borowschi și Marcela Fenato, iar muzică LEONIDA BREZEANU,regia Cristian Mihalache.”... pentru păpuși) din Walbrzych-Polonia,anunță premi- era spectacolului ”Chlopiec z czerwona parasolka” piesa
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
ridicării bisericii a fost consemnat înr-o inscripție pe portalul de la intrare: "„D[i]n zile[le] lu[i] Co[ns]tanti[n] v[o]d[ă] în lu[na] lu[i] ma[rtie] în 2 d[ene] +v[leat] 7264. Stan meșt[e]r Miron m[e]șt[e]r To[a]der mește[r]”". Inscripția datează construcția din anul 7264, după era bizantină, de la Adam, care în cronologia actuală, de la nașterea lui Isus, înseamnă anul 1756, așadar în timpul domniei lui
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
TV, prezentată de Virgil Ianțu și produsă de Creative Vision International. Premiul cel mare era de un miliard de lei vechi (100 000 de lei noi). Lista completă de premii a fost următoarea: Primul sezon al variantei bulgărești a emisiunii, "Stani bogat" ("Стани богат"), a fost filmat în studioul Prima TV, fiindcă nu exista unul în Bulgaria. La "Vrei să fii miliardar?", premiul de 1 000 000 000 de lei vechi a fost câștigat de două ori:
Vrei să fii milionar? () [Corola-website/Science/314274_a_315603]
-
altul decât pârcălabul de pe pisania de la intrarea în naos, iar numele care îl urmează sunt foarte probabil membrii ai familiei sale și alți ctitori locali. În centru se poate citi: "„Pominighi leatu pan Ianache veac[u] veacului jupăneas[a] dumisale Stan...”". Această parte se poate referi la un proprietar de pământ din localitatea de origine. Trebuie remarcat că pe portalul cu pisania apare schițată în colțul stâng o biserică într-un dreptunghi, care sugerează lăcașul și terenul pe care este așezat
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
și Miclea din Șoplești, Dragomir din Cozleci, Craina din Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din [[1545]], ale [[Brașov]]ului, care țineau evidența târgoveților din [[Țara Românească]], veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: [[Gherghița]], [[Târgșor]], [[Breaza]], [[Slănic]], [[Comarnic]], [[Filipeștii de Pădure, Prahova|Filipești]], [[Văleni]] . În Urlați a început să se învețe carte abia din [[1860]], se știe din nizamul (regulamentul) lui [[Ioan Gheorghe Caradja]], emis
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
se înțelesese la telefon în jurul orei 17:00 cu logodnica fiului lor să meargă la un film, plan pe care Olof Palme l-a auzit când s-a întors acasă la locuința lor din strada Västerlånggatan nr. 31, cartierul Gamla stan, cam la ora 18:30. Palme le dăduse liber bodygarzilor ceva mai devreme. Apoi l-a sunat la telefon pe fiul lor, Mårten, ca să stabilească dacă să meargă la cinematograful Grand sau la Spegeln, dar aflând că acesta avea deja
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
anchetă nu a putut dovedi că Palme și soția fuseseră urmăriți în drum spre casă după vizionarea filmului. Olof Palme a luat dejunul cu Lisbet Palme, iar la ca. 20:30 au plecat pe jos la stația de metrou Gamla stan. Au mers cu metroul până la stația Rådmansgatan și de acolo au mers pe jos până la cinematograful Grand din strada Sveavägen. Acolo i-au întâlnit pe Mårten și pe logodnica acestuia. Era aproape ora 21:00. Olof Palme a cumpărat el
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
închisă cu dărîmături și depozite de colmatare. Peștera Moanei, care face parte dintr-un sistem carstic bine definit, a fost săpată de apele ce se pierd prin Ponorul Văii Macră și, probabil, de cele captate în subteran prin Ponorul de sub Stanul Ciuții.
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
Italia și Mexic. În 1968, semnează o altă scrisoare deschisă, publicată în presa franceză, prin care se protestează împotriva intervenției militare în Cehoslovacia a țărilor ce semnaseră Pactul de la Varșovia. În decembrie 1981 protestează împotriva introducerii Legii Marțiale în Polonia ("stan wojenny w Polsce"), prin care guvernul Republicii Populare Polone impune restricții drastice, într-o încercare de a elimina opoziția de pe scena politică. În 1990 devine cetățean onorific al Cracoviei (primește "Honorowe Obywatelstwo Stołecznego Królewskiego Miasta Krakowa").. În 1996 se întoarce
Sławomir Mrożek () [Corola-website/Science/328108_a_329437]
-
secretar general al Instituției prefectului județului Vaslui și secretar al Comisiei Județene de Fond Funciar Vaslui, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, LUCA (fostă STAN) GABRIELA, la data faptei funcționar public în cadrul Instituției Prefectului județului Vaslui, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, PRUNILĂ DANIEL, la data faptei
Gigi Nețoiu, urmărit penal într-un nou dosar by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104949_a_106241]
-
asupra terenurilor Călărași și TUDOR LUCIAN, MARCU NICULAE, CULEA DUMITRU, GIUREA CONSTANTIN, MANEA VICTOR, CHIRICĂ CONSTANTIN și DOROBANȚU DOREL, primari ai localităților Gurbănești, Sărulești, Valea Argovei, Nicolae Bălcescu, Lupșanu, Tămădău, Fundulea și președinți ai Comisiilor locale de fond funciar și STAN AUREL, în calitate de reprezentant al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași. în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: Inculpatul Dorobanțu Dorel
DNA trimite în judecată 17 oficiali într-un prejudiciu cu terenuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105182_a_106474]