301 matches
-
înghiță, Iară Florin - inima-n el e moartă - 52 {EminescuOpVI 53} {EminescuOpVI 54} {EminescuOpVI 55} Când vede solzii, dinții cei de criță. Sărind la el și-nfipse a lui spadă 160Și de pământ îl țintui de coadă. Apoi din munte stanuri el răstoarnă, Le grămădește crunt peste balaur - Acesta iar se sbate, se întoarnă Și în durerea-i muge ca un taur, 165Dar el mereu pe dânsul pietre toarnă Pân nădușit plesni acel centaur. Trecu - nainte - două lancii scurte - Pân- ce
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sălcii pitice și buruieni. Din ierburi apărea pe neașteptate ca într-un film, o scară nesfârșită parcă a timpului și oboseai numai coborând zigzag-urile cenușii din beton până pe plajă. Cam așa au fost acele dimineți liniștite când eroul nostru Stani mergea la școala și liceul Mircea cel Bătrân din orașul de pe malul mării; totul se repeta gradual începând exact de la mijlocul lunii septembrie, în fiecare an, când vedeai orașul agitat, dimineața, de copiii care veneau de-acasă cu capul încărcat
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și Stelică, un coleg își spune ușurat: - Ufff... am scăpat și ora asta! Eliberat de stresul care îl simțea de fiecare dată la această materie își dădu drumul la o ghidușie. Magi prevăzând ce se poate întâmpla, îi șoptește lui Stani: - Fii atent.. Stelică o ia pe coajă! Și îi arătă ceasul bătând ușor în geam; nu a terminat bine că profesorul îl ridică în picioare pe Stelică; mai avea un singur minut și ar fi scăpat. L-a pus să
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
minut și ar fi scăpat. L-a pus să copieze lecția de 25 de ori, totuși era un record neobișnuit, iar dacă n-o făcea ar fi fost în acel trimestru mai mult ca sigur corigent și s-a conformat. Stani nu știa cum se simțeau ceilalți colegi însă această materie i-a scos peri albi și abia în ultimul an a simțit o oarecare destindere din partea profesorului care nu le-a mai dat să copieze lecțiile... era simpatic, glumeț dar
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
oprea din avânt doar să-și mai tragă sufletul și să mai plescăie. Pe marii poeți i-a îndrăgit... a citit undeva că și poeții sunt buni la calcule așa că a decis: - Așa este! Doar și mie îmi place matematica! Stani făcea poezii pe bandă dar fără să știe nimeni. Nu avea cum să se compare cu Doina... s-ar fi făcut de râs, deși probabil toți din clasă scriau poezii. Aveau unii colegi o atât de mare ușurință în exprimare
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
a înțeles-o și n-a mai ascultat-o. Pentru ea a fost învățătură de minte și așa a devenit model, adică învăța toate lecțiile... chestie de opțiune! În timp ce întâmplarea i-a cauzat Gabrielei dragostea specială pentru latină, băieților ca Stani, în combinata lor psihologie le provoca numai bucurie când scăpau neascultați și cu nota nepusă la latină. În clasa 9-a a venit la muzică un alt profesor; l-a chemat să cânte la clarinet într-o trupă, îi plăcea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
orele de cultură muzicală; teoria era interesantă, viața muzicienilor antrenantă însă când se trecea la practică sau partituri, adică muzică, pe el îl apucă fie joaca, fie somnul! Astfel s-a încheiat cultura și scurta lui carieră muzicală! Dar lui Stani îi plăceau calculele, aici era domeniul lui, de data asta Magi ocupa locul doi, pentru el matematica însemna o mare necunoscută copia după el tot. În prima oră a intrat în clasă un tip îmbrăcat în costum, puternic, masiv, greoi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
trei nici nu se gândesc să își taie părul, el mai fricos, când ajunge acasă îi întreabă pe părinți, - Spuneți... am eu părul mare?! - Da este cam mare, du-te să te tunzi la Ionel! Îi răspunde tatăl cu bunăvoință. Stani făcea întotdeauna comparații; Neli, apărătorul lui din copilărie la 16-17 ani a ajuns student, făcuse 10 clase, deci acum ar fi trebuit să fie student, în armată sau la muncă în conjunctura acelor vremuri și în ideea că era aproape
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
nu are curaj să ne lase... suntem clasa a XII-a ! Ora următoare când intră în clasă s-a înroșit până în vârful urechilor, însă nu a mai zis nimic. Îl scoate pe Kemi la tablă și îi dictează un exercițiu. Stani își dă seama că era mortal pentru cei trei, poate și pentru el care învățase ceva.. Kemi scria foarte frumos vroia să dea la arhitectură, a trecut pe tablă exercițiul și atât...nu știa cum să-l înceapă dar toți
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
obiceiul să le spună tare să audă toată clasa. Băieții din clasă se uitau derutați unul la altul... în recreație au vorbit între ei însă ascultau și fetele, multe dintre ele sunt la fel de dezorientate. - Cu Neacșu am încurcat-o! Spune Stani. Mie nu îmi este frică, însă colegii mei ce se vor face, mai ales Magi care este bâtă la matematică ? totuși nu credeau că va lăsa corijenți. În clasa XII se făcea în special calculul integral care este destul de simplu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
au urmat s-au desfășurat după următorul tipic: le preda aiurea mai multa vreme după care începea să îi asculte. Și-a făcut un obicei.. prima oară îi scotea la tablă pe cei trei după care pe ceilalți băieți...pe Stani și Ionică îi scotea la urmă; de obicei se descurca și atunci nu-i punea nimic în catalog, dar dacă se încurca vreodată îi punea 4. Băieților le mai trăgea un 7 sau 8 să nu spună careva ceva dacă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
un film, când dintr-o curte a apărut Neacșu; îl roagă frumos să-i ia un pachet de țigări Aroma; se apucă să îi explice chiar și unde se găsesc aceste țigări, - Știu de unde se iau Aroma domnule profesor! zice Stani și pleacă iute să-i aducă pachetul, altfel întârzia la spectacol. Primind țigările Neacșu i-a mulțumit politicos... cam prea politicos! La un singur chioșc din cartier descoperise țigările Aroma pentru taică-său și de aceea știa atât bine de unde
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
singur chioșc din cartier descoperise țigările Aroma pentru taică-său și de aceea știa atât bine de unde se luau. La lecția următoare îl ridică în picioare și cu un rânjet triumfător îi spune, - Îți voi anunța părinții că fumezi Aroma! Stani surâde și-i mărturisește profesorului, - Ai mei nu vă vor crede... știu că nu suport mirosul de tutun ! Neacșu a înghițit în sec, iar el a luat loc în bancă... era adevărat că mergea în pauze cu băieții să tragă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
mărturisește profesorului, - Ai mei nu vă vor crede... știu că nu suport mirosul de tutun ! Neacșu a înghițit în sec, iar el a luat loc în bancă... era adevărat că mergea în pauze cu băieții să tragă o pipă, dar Stani nu fuma; profesorul mizase că e băiat, știe atât de bine unde să caute țigările Aroma atât de căutate, deci era fumător. Raționamentul unui diletant răzbunător. În sfârșit a venit vremea tezelor... el este hotărât, dacă nici acum nu îi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și pot intra în bacalaureat! Când a venit olimpiada, care se ținea în trimestrul doi, profesorul Neacșu a scos o hârtiuță din veșnica haină gri și a strigat câteva nume cu elevii care trebuiau să meargă la concurs. Era și Stani trecut pe listă. Se ridică în picioare și îi spune, - Domnule profesor eu cu media 5 nu pot să mă duc, mai bine trimiteți pe cineva care are media mare; eu voi merge la română unde am media 8 sau
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pentru Europa, iar tratatele, monumentele, obeliscul, le păstrează în veci vrednicia și amintirea... Am răsfoit cu pietate capitolul „Fii ai satului”. Numai profesori universitari născuți, crescuți, șco liți mai întâi în satele comunei Dolhești sunt vreo șase: Baciu C. Con stan tin, medic de regiment în 1941-1945, medic la Președinția Consiliului de Miniștri și la Marea Adunare Națională după r ăzbo i, distins cu „Ordinul Coroana României în grad de Cavaler” de Regele Mihai I, dar și de Consiliul de Stat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
să cunoască comorile de limbă, datini, obiceiuri, port etc. și factorii care ne au menținut ca entitate vreme de milenii; ea este un izvor de învățăminte ce se desprind din studierea trecutului.” Alt cititor al cărții, general de brigadă Con stan tin Bucos, cunoscător al operei autorului, care se referă și la viața ostășească, încheie scurt: „Te felicit camara de. Carte ca asta, mai rar. Aș aștepta una asemănătoare și despre Bohotin, satul în care m-am născut la 28 februarie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Avrig 58; str. Domnul Tudor 2. 2168. Dimitriu B. Ion, 5 apartamente, București, str. Aviator Țuică Vasile 46. 2169. Dramandescu Ion, 5 apartamente, București, str. Muzeul Zambaccian 31; str. Isvor 25; str. Popa Soare 63; str. Cuibisev 21. 2170. Drăguț Stan, 8 apartamente, București, Cal. Rahovei 238. 2171. Dobrescu Ion și Ana, 6 apartamente, București, str. Stan Poetaș 6. 2172. Docos A. și Zoie, 8 apartamente, București, str. Halelor 5. 2173. Dorojan Traian (Steliceanu), 6 apartamente, București, str. Mecet 48; str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
mesajului artistic de la creator la receptor prin intermediul operei de artă. Aceasta poate fi transmisă pe cale orală (creația populară) sau scrisă (literatura cultă). Toate aceste forme de comunicare sunt însă dublu determinate de factori intrinseci/structurali și de factori externi/circum stan țiali ce constituie elementele situației de comunicare. Modelul funcțional conceput de către Roman Jakobson (1963) însumează șase elemente: emițătorul (locutorul), destinatarul (receptorul, interlocutorul), mesajul, codul, contactul (canalul), contextul (circumstanțele și referentul). Acestea au caracteristicile următoare. 1) EMIȚĂTORUL, actant în procesul comunicării
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vrem să facem ceea ce ni se cere. Nimeni nu se poate certa cu un "disc stricat", așa încât cel care vroia să ne manipuleze, de obicei va renunța. Următoarele dialoguri-model ilustrează modul în care putem folosi această neprețuită deprindere. Dialogul 1 STAN: Oh... bună, Genevieve. GEN: Bună, Stan. Ce mai e nou? STAN: Păi, am venit să-ți ofer ocazia să-ți poți ajuta aproapele ( Folosește un clișeu, ) GEN: Chiar așa. Cum aș putea-o face? (Cere detalii. ) STAN: Ei bine, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
mult pân’ departe!” ..................................................... ..................35 Arta de a trăi, în Scrierile lui I. Creangă ...............................,,.................... .......43 Soacra cu trei nurori ( poveste ) ..................................................... .................44 Capra cu trei iezi ( poveste ) ..................................................... ....................46 Punguța cu doi bani ..................................................... ...............................48 Dănilă prepeleac( poveste ).................................................... .........................49 Povestea porcului............................................. ..........................................52 Povestea lui stan pățitul.............................................. .................................53 Povestea lui harap-alb ..................................................... ............................56 Fata babei și fata moșneagului.......................................... ................................62 Ivan turbincă(poveste) ..................................................... ............................63 Amintiri din copilărie ..................................................... ............................65 Poveste.............................................. ...................................................75 Moș nichifor coțcariul ..................................................... ............................75 Povestea unui om leneș................................................ ..................................78 Moș Ion Roată(anecdotă ) ..................................................... ..........................79 Popa duhu ..................................................... .........................................80 Cinci
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
să-i fi speriat pe culturnici este mise en abîme folosită de Pintile când devoalează echipa filmând în România contemporană : cum adică, toată mahalaua asta mizeră e acum, aici, la noi, nu în secolul nouășpe ? ! Sezonul pescărușilor cinematografiază un scenariu stan dard, văzut până atunci de zeci de ori : inginerul Popescu e curajos și inventator, inginerul- șef e carierist și impostor, cel dintâi pare că va fi învins, dar intervine Secretarul de Partid care lămurește lucrurile, punându-i la locul lor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de granit, Cu fruntea trăsnită ce norii despică Și vulturii-n creieri palate-și ridică Ș-uimiți stau în soare privindu-l țintit, Acolo prin ruini, prin stânci grămădite E peștera neagră săhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur copacii de fag. Vuind furtunoasa-i și strașnică arpă Trec vânturi și clatin pădurea de brad, Prăval pietre mari din culmea cea stearpă, Aruncă bucăți cu pomi și cu iarbă Ce-n urlete
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
PD 173 VOICHIȚA BOTA PD 174 CORNELIU DORNEANU PD 175 MARIA RITIU PD 176 FELICIA BAIU PD 177 GHEORGHE BANTU PD Hunedoara 178 IOAN MARCU PD 179 FLORIN POPOVICIU PD 180 IONEL MOȘ PSDR 181 NICULITA MANG PSDR 182 MARIN STAN PD 183 TRAIAN BARBURA PSDR 184 FLORIN-TATIANA POPA PD 185 OVIDIU BABEȘ PSDR 186 SORIN-MIHAI SZILAGYI PD Ialomița 187 CONSTANTIN PIRVU PD 188 DOINA ORTENSIA TENTEA PD 189 IOAN VEDE PD 190 MIHAIL VINTEANU PD 191 ANETA ȘTEFAN PD Iași
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198844_a_200173]
-
131. SANDU Ghe., Formarea capitalului firmelor private, Editura Economică, București, 2000; 132. SPETEANU I., Impozitele mici nu garantează prosperitatea, 15 noiembrie 2006, www.euractiv.ro 133. STAN I. N., Teoria generală a impozitelor indirecte, I.A.G. „Lupta”, București, 1945; 134. STAN I.N., Contribuțiuni la cunoașterea evoluției economiei publice românești, 1932-1944, Institutul de arte grafice Marvan, București, 1945; 448 135. STANCU I., Finanțe Teoria piețelor financiare, Finanțele Întreprinderilor, Analiza și gestiunea financiară, Editura Economică, București, 1996; 136. STANCU I., Finanțe, Editura Economică
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]