369 matches
-
București, 1967, 62-64; Massoff, Teatr. rom., III, 342, 386, IV, 19, 25, 55, 77; Ist. teatr. Rom., II, 215-217; Ion Petrovici, Prin meandrele trecutului, București, 1979, 218-224; Brădățeanu, Istoria, II, 70-73; Modola, Dramaturgia, 239, 255-256, 265-266; Firan, Profiluri, I, 428-429; Stanca, Fragmentarium, 196; Rebreanu, Opere, XIV, 13-14; Haralamb G. Lecca, DRI, III, 107-118; Dicț. scriit. rom., II, 734-735. O.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287764_a_289093]
-
prezent în actele vremii cu numele ucrainizat în forma familiară Stețco; de altfel ucrainismele onomastice sunt majoritare - Oleksandr, Oleksandro, Ilija etc. -, dovadă a predominanței slavonei de redacție ucraineană în hrisoavele moldovenești) în țara Românească, în iunie 1433, Iliaș a poruncit ca Stanca, mama lui Ștefan, să fie înecată. Au urmat luptele dintre frați - în care se amestecau muntenii, turcii, polonezii -, războaie dinastice (care nu erau nicidecum o descoperire a spațiului moldav - Constantin Rezachevici), aspre, apoi răgazul, de coabitare a celor doi pe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
flori”, veselă (tipsii, talere), tacâmuri („24 de linguri și 12 cuțite și 12 furculițe și o solniță tot de argint, taleri 150”), obligatoriile lighene cu ibricele lor pentru spălatul mâinilor, sfeșnice și, evident, „1 burduhan și 1 ghiuluptan de argint”. Stanca îi mai aducea beizadelei Radu Iliaș „calul de ginere”, o caretă cu „6 telegari”, „1 rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, o turmă de oi, cirezi de boi și de vaci (cu viței), o herghelie de iepe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
24 aprilie 1510, dat la Curtea de Argeș (vezi DRH.B. țara Românească, vol. II, pp. 142-143. 153. Marele clucer Radu Florescu, boier „di antica famiglia” și apropiat al lui Radu Șerban, a fost omorât de niște „tâlhari” sosiți din Transilvania. Soția lui, Stanca din Drăgoești, era rubedenie cu boierii Buzești. 154. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 439. 155. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 229. 156. Ibidem, p. 385. 157. Ibidem, p. 63. 158. Ibidem, pp. 210. 347. 373. 159. Ibidem, p. 373. 160. Pe Lupu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Voevod, Domn al țării Moldovei, și s-a pus în ruga sa, mănăstirea cea nouă ce se chiamă Bârnova, în anul 7174 [1665], luna lui septembrie, 11 zile, 2 ceasuri”79; „Și s-au pus această piiatră de dumneaei jupâneasa Stanca Cantacuzini [la Mănăstirea Brâncoveni], care au fost jupâneasă Papei postélnicul, moța iunie, dni, leat 7176 [1668]”80 „ Această piatră a făcut-o și împodobit-o Safta dumisale jupânului ei Ioan [...] Vistier, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubitorului Io Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
după cum îi era obiceiul, Constantin Brâncoveanu s-a oprit și la Tătărani, „la ginerile mării sale, Șerban vel stolnic Greceanu”) avea rigorile ei. Ilinca intra în „grupul în negru” și trebuia să renunțe (aș fi putut lua foarte bine exemplul Stancă, a cărei foaie de zestre era compusă dintr-un număr impresionant de bijuterii - cunună, lefturi, cercei, brățări, inele strălucind de nestemate -, haine scumpe - multe îi „cu leasă de mărgăritari”, „cu mărgăritare și cu sârmă”, „cu șireturi de fir”, „cu mătăsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
calculată cu grijă în taleri), al hainelor, al așternuturilor și fețelor de masă ori șervetelor. Nu lipseau vesela, tacâmurile, lighenele cu ibricele lor pentru spălatul pe mâini, sfeșnicele și, desigur (am mai spus), „1 buhurdan și 1 ghiluptan de argint”. Stanca îi mai aducea beizadelei Radu Ilaș (scoțându-l - remarca cronicarul - din starea de paupertate care îl apăsase la Stanbul) „calul de ginere”, o caretă cu „6 telegari”, „1 rădvan cu 6 telegari”, „6 telegari cu o cuhnie”, turme de vite
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Merișani și Bucșani. Când bunicul ei se afla pe tronul țării Românești, Domnița Marica, trăitoare la Curte, era în floarea vârstei (Ștefan D. Grecianu), iar doi ani mai târziu devenea soția (s-o socotim răspunzătoare pentru această alegere pe Stanca Brâncoveanu-Cantacuzino) lui Constantin Brâncoveanu. „Blândă și milostivă” (Ștefan D. Grecianu), și-a urmat soțul, l-a secondat, i-a stat aproape, i-a născut unsprezece copii, a ridicat împreună cu el lăcașe de închinăciune și și-a pus numele lângă zidiri
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cantacuzino), și el reprezentant al marii aristocrații muntene, amestecat în uneltiri, călător în Creta (unde fusese trimis de turci în surghiun, în 1673), pribeag din pricina inimiciției lui Gheorghe Duca, ziditor harnic de biserici și familiar al temnițelor domnești 311. Pe Stanca marele postelnic Constantin Cantacuzino i-a dat-o lui Papa Brâncoveanu, fiul marelui ban Preda Brâncoveanu (probabil că nu doar interese materiale - Preda Brâncoveanu a fost ctitor al multor lăcașe de închinăciune, bogat peste măsură, dorit pe tron de o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de la Curtea principilor Ardealului recomandau, în ultimele decenii ale veacului al XVII-lea încă, comprese cu bălegar de cal sau cu praf de bălegar de măgar 549. Nu știm nimic despre felul în care s-a încercat să fie tratată Stanca Brâncoveanu, fiica văduvă a Voievodului, care a contractat, pe 9 martie 1714, o tuberculoză galopantă. La câteva zile după ce boala (care îi omorâse cu două veacuri înainte, și pe Neagoe Basarab și, poate, pe Theodosie, fiul lui) a învins-o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
STANCA, George (7.V.1947, Buftea), poet și publicist. Este fiul Anișoarei (n. Crăciun) și al lui Nicolae Stanca, economist. Urmează la București Liceul nr. 25, trecând bacalaureatul în 1965, și Facultatea de Construcții Civile, absolvită în 1973, precum și un curs
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
diferite. Și să nu pomenim, de asemenea, că ceea ce ținea de latura stângă a fost - cam pretutindeni - considerat ca slab. Un etimologist de ocazie, de profesie miliardar și român - din exil și de acasă - găsise etimonul mâinii stângi, ca obosită: stanca, în latinește. Fantezist, probabil, dar sugestiv! Un cunoscut om de litere francez demonstra, cu fotografii, într-o celebră revistă de la finele secolului trecut, expresiile diferite ale celor doi ochi omenești. Unul melancolic, introvertit, neliniștit, bănuitor, altul vivace, scrutător, participativ. O
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
schi nautic, parașutism acvatic, plimbări cu ambarcațiuni de croazieră, iole, bărci sau mici croaziere pe lacurile din zonă. A. -M. P. La mare, prin sindicat l Tarife, la început de iulie Șefa Agenției de turism a „U. J.S.L. Timiș“, doamna Stanca Munteanu, ne-a informat că noile tarife ale biletelor de odihnă în stațiunile de pe Litoral - prin sindicat - care se practică în prima parte a lunii iulie sunt următoarele (lei/persoană/10 zile): Jupiter, între 6 765 000 de lei (hotel
Agenda2003-25-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281161_a_282490]
-
min. 55). Oltchim a câștigat primul meci din Liga Campionilor, în aplauzele interminabile ale fanilor, care au oferit un spectacol pe măsura celui din teren. Marcatoare: Oltchim - Bulatovici 10 goluri, Manea 5, Barbosa 4, Jovanovici 2, Brădeanu 2, Managarova 2, Stanca 2, Neagu 2, Nechita 1; Hypo Viena - Acimovici 6 goluri, Do Nascimento 5, Diniz 4, Cavaleiro 3, Temes 2, Rodrigues 2, De Moura 2, Da Silva 1. Cea de-a doua partidă a grupei A este programată luni, între Randers
Oltchim a debutat cu o victorie în Liga Campionilor () [Corola-journal/Journalistic/75484_a_76809]
-
C. Dobrogeanu- Gherea (n. 1855) 7.05.1925 - s-a născut G. I. Tohăneanu (m. 2004) 7.05.1931 - s-a născut Ștefan Iureș 7.05.1937 - a murit George Topîrceanu (n. 1886) 7.05.1947 - s-a născut George Stanca 7.05.1950 - s-a născut Constantin Oprică 7.05.1968 - a murit G. Ciprian (n. 1883) 7.05.1997 - a murit Ioana Crețulescu (n. 1943) 7.05.2007 - a murit Octavian Paler (n. 1926) 8.05.1908 - s-a
CALENDAR by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/4687_a_6012]
-
se întâlneau în poienița și încingeau hore de răsună tot codrul. "De aia i-a rămas numele de Poiana Dragostei. Cum au lăsat-o bătrânii, așa am găsit-o și noi" spun localnicii, potrivit stirileprotv.ro. În apropierea poieniței sunt stăncile numite Piatră Craivii. Aici, legenda spune că sunt ascunse comori de pe vremea dacilor. Bătrânii spun că cei care au încercat să le găsească nu s-au mai întors. Stigătele lor se aud în inima pădurii. Autoritățile din Bucerdea Vinoasa vor
Legendele inimii din Alba. În "Poiana dragostei" urlă sufletele celor în căutare de comori by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/64923_a_66248]
-
din cer s-a așezat În palmă icoanei Maria-sfințită. De atunci mă Întorc din târg mult mai bărbat Și stăm la masa În doi: eu și ursita.”(MARIA) Și astfel am aflat ca Poetul s-a oprit din alergarea printre stăncile timpului constatând că sub linia orizontului, Ea, purtându-și sufletul de mână, s-a așezat lângă el și a reinventat iubirea. Iubirea. Cât de multe Încap În acest cuvânt! Dacă strecor lavă analogiilor În simplitatea limbajului, ajung la o altă
Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
leu-n salturi, Zburlindu-și coama viforos, Urlă, și păsări din înalturi, Si fiara-n munți cu răget crud, Al apei vuiet îl aud ; Și nouri auriți, în zare, Plutind alene dinspre sud, Îl însoțesc spre nord, spre mare ; Iar stăncile, ce-n grea grămadă În mreji de taine pirotesc, Isi pleacă frunțile să vadă Cum valuri repezi licăresc ; Înalte turnuri de castele, Din stânci privesc cumplit și treaz - Sunt uriașe santinele, La poarta mândrului Caucaz ! Sălbatică și minunată Era divină
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
misterioasă a OZN-urilor, fenomene ciudate întâmplate în noaptea de Sânziene și dispariții de persoane, precum în Triunghiul Bermudelor. 10. La Zăplaz, porți către altă dimensiune Urcând de la Refugiul Spirlea pe traseul La Lanțuri, din Piatră Craiului, găsești spărturile în stanca și nu te poți opri să nu te întrebi "cum a fost posibil?" Aceste înălțimi, au fost cândva fund de mare. Iar mărturie stau grămezile de cochilii pietrificate, pe care dacă sunteți căutători cu ochi atent, le puteți zări la
Descoperă zece fenomene bizare din România by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63627_a_64952]
-
de lei (50 lei), în funcție de stațiune și meniu; se practică, de asemenea, echivalentul în bonuri valorice ale acestor sume și, la cerere, se poate opta numai pentru mic dejun și cină sau doar pentru mic dejun. Șefa agenției „TURISM-SIND”, doamna Stanca Munteanu, ne-a informat că salariații societăților comerciale beneficiază de reduceri de până la 50% din tarif, conform prevederilor incluse în contractul colectiv de muncă. Alte detalii se pot obține la sediul din strada Dr. Liviu Gabor (fostă 7 Aprilie) nr.
Agenda2005-27-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283907_a_285236]
-
Dărăbanți Alexandru, 74 ani l Băbău Silviu, 81 ani l Clitan Saveta, 73 ani l Mitrofan Semenica, 84 ani l Seimanu Cornel, 78 ani l Cristureanu Olga-Natalia, 97 ani l Retter Anna, 86 ani l Stăncuță Ștefan, 68 ani l Stanca Ioan, 61 ani l Nemes Irma, 80 ani l Pleșa Andrei, 74 ani l Cereguț Lena, 84 ani l Oprea Maria, 80 ani l Cialma Petru, 85 ani l Pușcaș Petre, 82 ani l Cristea Elena, 53 ani l Zamfirescu
Agenda2004-32-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282742_a_284071]
-
Universității clujene și dispersarea absolvenților; este secvența cea mai importantă pentru definirea cerchismului, care se bazează pe textele, afirmațiile și proiectele tinereții creatoare; la sfârșitul anului 1945, "Sibiul e atât de abătut" încât e de nerecunoscut, după cum îi scrie Radu Stanca lui Deliu Petroiu: "Sibiul e total mort. Închipuie-mă, prin urmare, în acest trist cimitir și plânge-mă" (v. Deliu Petroiu, Cartea prietenilor mei, Ed. Universității de Vest, Timișoara, 2006, p. 17). De aceea, Radu Stanca gândește cu disperare o
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
l Popescu Gheorghe, 79 ani l Mihu Victoria, 85 ani lOichea Ioana, 70 ani l Lazăr Alexandru, 53 ani l Mureșan Florica, 77 ani l Irimin Ana, 61 ani l Gombaș Sandor, 82 ani l Tonenchi Violeta, 70 ani l Stanca Cornel-Constantin, 49 ani l Kruzslic Pavel-Carol, 60 ani l Novacovici David, 4 luni l Chiroță Gheorghe, 67 ani l Goia Diana, 3 luni l Horhoianu-Ludwig Eugenia-Antoaneta, 75 ani l Demuth Elena, 90 ani l Ionuțescu Gheorghe-Alexandru, 53 ani l Biță
Agenda2004-36-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282847_a_284176]
-
Varșendan Ioan, 83 ani l Ianosiga Magdalena, 78 ani l Giurgiu Marioara, 77 ani l Precupaș Mărioara, 77 ani l Szeles Maria, 76 ani l Hulpoi Ildiko, 26 ani l Ursan Luciana, 54 ani l Micșa Sabina, 70 ani l Stanca Dumitru, 52 ani l Iancu Maria, 81 ani l Veliceasa Vioara, 71 ani l Cărpenișan Milita, 79 ani l Bănățeanu Terezia, 70 ani l Udrea Mircea, 52 ani l Eremia Ilona, 70 ani l Ciup Ruja, 69 ani l Bălan
Agenda2004-29-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282665_a_283994]
-
mineral de siliciu care conține fier și magneziu și este numit peridot, atunci când este transformat în bijuterie. Valurile sunt uneori puternice și înotul este periculos, mai ales din cauza curenților puternici. Totuși, apa turcoaz, clară, înconjurată de nisipul verde și de stăncile sculpatate în stilul Gaudian sunt o splendoare ce merita văzută. Plajă Hyams Plajă Hyams a intrat în Cartea Recordurilor pentru cel mai alb nisip din lume. Hyams Beach este localizată în New South Wales (Australia) de-a lungul coastelor Jervis
Cele mai ciudate plaje din lume - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/69056_a_70381]