4,293 matches
-
aceste prevederi făcând referire la categoriile enunțate în cadrul titlului acestei subsecțiuni. În literatura de specialitate autoritatea publică a fost definită ca fiind un organ public, colectiv, organizat de oameni care exercită prerogative de putere publică fie într-o activitate statală, fie într-o activitate din administrația publică autonomă. Delimitarea sferei autorităților publice se regăsește în dispozițiile art. 240 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, aceste organe fiind cele prevăzute în titlul
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
unei autorități publice, indiferent de modalitatea de învestire. Condiția este îndeplinită numai atunci când o autoritate publică poate învesti sau supraveghea/controla activitatea persoanei care exercită un serviciu public. Cu alte cuvinte, funcționarul public trebuie să aibă o legătură cu autoritatea statală. În plus, în expunerea de motive la noul Cod penal se arată că art. 175 alin. (2) vizează acele persoane care, deși nu sunt propriu-zis funcționari, exercită atribute de autoritate publică ce le-au fost delegate printr-un act al
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
plus, în expunerea de motive la noul Cod penal se arată că art. 175 alin. (2) vizează acele persoane care, deși nu sunt propriu-zis funcționari, exercită atribute de autoritate publică ce le-au fost delegate printr-un act al autorității statale competente și sunt supuse controlului acesteia, ceea ce justifică asimilarea lor cu funcționarii. Învestirea sau controlul/supravegherea din partea unei autorități publice cu privire la îndeplinirea serviciului public necesită o analiză atentă: organele de conducere ale partidului sunt stabilite de statutul
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
clasificate, deținute de persoane juridice de drept public și privat aflate pe teritoriul României, cu excepția celor deținute de autoritățile și instituțiile publice prevăzute la alin. (6) . (5) Scopul prezentei legi este prevenirea și contracararea amenințărilor cibernetice derulate de actori statali și nonstatali asupra infrastructurilor de comunicații și tehnologia informației cu valențe critice pentru securitatea națională. (6) Prevederile prezentei legi nu se aplică autorităților și instituțiilor publice cu atribuții proprii în domeniul securității naționale, în domeniul securității cibernetice, apărării naționale și
LEGE nr. 354 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262466]
-
reziliența sistemelor de comunicații și a noilor ecosisteme tehnologice, reziliența față de crize și urgențe complexe, reziliența asigurării continuității guvernării și a serviciilor esențiale, reziliența infrastructurii de transporturi, reziliența statelor din vecinătatea NATO și UE la influențele antioccidentale ale actorilor statali și nonstatali; ... d) RE-EARC - registru intern constituit în format electronic la nivelul E-ARC, cuprinzând informații relevante privind experții asociați, administrat cu respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în
ORDIN nr. 4 din 6 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/263997]
-
și rezonabilă, eșuează să trateze diferit persoanele care se află în situații semnificativ diferite. Pentru a exista discriminare, situațiile în discuție trebuie să fie comparabile. Diferența de tratament devine discriminare, în sensul art. 14 din Convenție, numai atunci când autoritățile statale introduc distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se întemeieze pe o justificare rezonabilă și obiectivă. Așadar, există o încălcare a principiului egalității și al nediscriminării dacă se dovedește existența unui tratament diferențiat aplicat unor situații egale
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
combaterea schimbărilor climatice și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale. Această provocare necesită o schimbare urgentă de direcție. Sunt necesare soluții sistemice și de acțiune pe mai multe paliere: cooperare la nivel internațional, angajamente ferme din partea statelor, implicarea tuturor instituțiilor statale, dar și a mediului privat, academic și, nu în ultimul rând, a cetățenilor. Schimbarea stilului de viață, de la alimentație la energia utilizabilă precum și schimbarea modurile de producție, consum și transport, devine o cerință imediată. Educația este un instrument
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264529]
-
uneia sau mai multor persoane, judecarea litigiului și pronunțarea unei hotărâri definitive și obligatorii pentru ele (conform art. 543 din Codul de procedură civilă), totuși, cererea de recuzare a arbitrilor se soluționează de către o instanță judecătorească din sistemul judecătoresc statal, mai exact de tribunalul în circumscripția căruia are loc arbitrajul, care poate fi chemat să intervină, conform art. 547 din Codul de procedură civilă, „pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi în organizarea și desfășurarea arbitrajului, precum și pentru îndeplinirea
DECIZIA nr. 533 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265177]
-
litigiu, cu atât mai mult cu cât aceștia funcționează în cadrul unei jurisdicții cu caracter privat, așa cum precizează art. 541 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Însuși faptul că în această procedură privată se poate recurge la jurisdicția statală, care, prin intermediul tribunalului de drept comun în circumscripția căruia are loc arbitrajul, se va pronunța printr-o hotărâre judecătorească învestită cu autoritatea specifică puterii judecătorești reprezintă o expresie a dreptului de acces liber la justiție și la un proces
DECIZIA nr. 533 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265177]
-
expres, procedura de instituire și de prelungire a stării de alertă, măsurile care pot fi dispuse pe parcursul acesteia, perioadele de timp pentru care pot fi luate și prelungite astfel de măsuri, condițiile implementării lor, precum și autoritățile și instituțiile statale implicate. Astfel, măsurile vizând restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți pe care Guvernul le poate dispune în temeiul Legii nr. 55/2020 sunt consacrate, în primul rând, la nivelul legii, Guvernul neavând decât competența de a reglementa modul de
DECIZIA nr. 340 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258553]
-
interzice nici măcar temporar executarea unei hotărâri judecătorești. Totodată, așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, este adevărat că autoritățile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătorești îndreptate împotriva sa, dar, în situații de excepție, cum ar fi îndatorare excesivă, încetare de plăți, dificultăți financiare deosebite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă
DECIZIA nr. 289 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258755]
-
sintagma „reziliența statului“). ... 17. În ceea ce privește norma propusă pentru lit. p) a art. 3 din Legea nr. 51/1991, se arată că aceasta permite calificarea ca infracțiune a faptelor de exprimare a unor opinii neobediente prin raportare la acțiunile statale (de exemplu, opinii referitoare la campania de vaccinare), a faptelor de adresare a unor întrebări incomode sau a celor de formulare a unor opinii contrare politicii oficiale a statului; drept urmare, calificarea ca amenințări la adresa securității naționale a unor
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
vulnerabilitate nivelul redus de securitate cibernetică a infrastructurilor de comunicații și tehnologia informației din domenii strategice (inclusiv ca efect al vulnerabilităților tehnologice și procedurale ale infrastructurilor deținute de operatorii de comunicații), care facilitează derularea de atacuri cibernetice de către actori statali sau nonstatali. Se face trimitere, în acest sens, la considerentele Deciziei nr. 455 din 4 iulie 2018. Sunt invocate, totodată, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene referitoare la standardele de calitate a
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
de comunicații de interes național; ... o) acțiuni, inacțiuni sau stări de fapt cu consecințe la nivel național, regional sau global care afectează reziliența statului în raport cu riscurile și amenințările de tip hibrid; ... p) acțiuni derulate de către o entitate statală sau nonstatală, prin realizarea, în spațiul cibernetic, a unor campanii de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituțională. ... ... ... 32. Dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, ale art.
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 832/2021 pentru aprobarea Strategiei militare a României, la capitolul I lit. A și B , capitolul II lit. A și B , capitolul IV și capitolul V. ... 124. Art. 3 lit. p) - acțiuni derulate de către o entitate statală sau nonstatală, prin realizarea, în spațiul cibernetic, a unor campanii de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituțională. Autorii sesizărilor de neconstituționalitate consideră că sintagma prevăzută la art. 50 din legea supusă controlului de constituționalitate cu referire la
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
de natură a afecta ordinea constituțională. Autorii sesizărilor de neconstituționalitate consideră că sintagma prevăzută la art. 50 din legea supusă controlului de constituționalitate cu referire la art. 3 lit. p) din Legea nr. 51/1991 („acțiuni derulate de către o entitate statală sau nonstatală, prin realizarea, în spațiul cibernetic, a unor campanii de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituțională“) încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind lipsită de claritate, precizie și previzibilitate. ... 125. La fel ca în
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
interes național“; lit. o) - „acțiuni, inacțiuni sau stări de fapt cu consecințe la nivel național, regional sau global care afectează reziliența statului român în raport cu riscurile și amenințările de tip hibrid“; lit. p) - „acțiuni derulate de către o entitate statală sau nonstatală, prin realizarea, în spațiul cibernetic, a unor campanii de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituțională. “ ... 147. Curtea constată că în raport cu argumentele invocate, critica privind afectarea unor drepturi și libertăți fundamentale nu este întemeiată
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru motivul că aceste norme ar permite calificarea ca infracțiune de comunicare de informații false, a faptelor de exprimare a unor opinii neobediente prin raportare la acțiunile statale, a faptelor de adresare a unor întrebări incomode, a celor de formulare a unor opinii contrare politicii oficiale a statului sau a unor poziții publice contrare politicii oficiale a statului. Critica nu poate fi reținută, întrucât infracțiunea prevăzută la art.
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
treia critică de neconstituționalitate în ceea ce privește completarea art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României se referă la introducerea, în cuprinsul articolului menționat, a literei p), cu următorul conținut: „acțiuni derulate de către o entitate statală sau nonstatală, prin realizarea, în spațiul cibernetic, a unor campanii de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituțională“. Pentru început, reținem că singura expresie ce beneficiază de o definiție legală, în chiar cuprinsul actului normativ criticat, este cea
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
cibernetic“, dispozițiile art. 2 lit. z) definindu-l ca „mediul virtual generat de rețelele și sistemele informatice, incluzând conținutul informațional procesat, stocat sau transmis, precum și acțiunile derulate de utilizatori în acesta“. Spre deosebire de aceasta, în cazul expresiilor „entitate statală“, „entitate nonstatală“, „campanii de propagandă“ și „campanii de dezinformare“, legiuitorul nu a reglementat vreo definiție legală și nici nu a adoptat vreo dispoziție în legătură cu acestea pe baza căreia să se poată discerne eventuale caracteristici/ aspecte care caracterizează termenii/noțiunile
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
este necesară o abilitare specială a autorităților publice și care este supusă controlului acestora (notarii, executorii judecătorești). Deși aceste persoane nu sunt propriu-zis funcționari, ele exercită atribute de autoritate publică ce le-au fost delegate printr-un act al autorității statale competente și sunt supuse controlului acesteia, ceea ce justifică asimilarea lor cu funcționarii“. Se constată, așadar, că, în privința persoanelor care pot avea calitatea de funcționar public asimilat, voința legiuitorului este clară, neechivocă, acestea fiind persoanele fizice ce îndeplinesc în
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
prevăzută de art. 175 alin. (2) din Codul penal este îndeplinită, așadar, numai atunci când o autoritate publică poate învesti sau supraveghea/ controla activitatea persoanei care exercită un serviciu public. Practic, funcționarul public trebuie să aibă o legătură cu autoritatea statală și, așa cum se menționează expres în Expunerea de motive la noul Cod penal, dispozițiile art. 175 alin. (2) «vizează acele persoane care, deși nu sunt propriu-zis funcționari, exercită atribute de autoritate publică ce le-au fost delegate printr-un
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
se menționează expres în Expunerea de motive la noul Cod penal, dispozițiile art. 175 alin. (2) «vizează acele persoane care, deși nu sunt propriu-zis funcționari, exercită atribute de autoritate publică ce le-au fost delegate printr-un act al autorității statale competente și sunt supuse controlului acesteia, ceea ce justifică asimilarea lor cu funcționarii». ... 20. Curtea observă că, în Expunerea de motive a noului Cod penal, legiuitorul oferă două exemple de persoane care se încadrează în dispozițiile art. 175 alin. (2
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
privind executorii judecătorești). Referindu-se la această categorie de persoane asimilate funcționarilor publici, legiuitorul precizează că, «deși aceste persoane nu sunt propriu-zis funcționari publici, ele exercită atribute de autoritate publică, ce le-au fost delegate printr-un act al autorității statale competente, și sunt supuse controlului acesteia». ... Totodată, s-a arătat că, „pentru ca o persoană să fie considerată funcționar public în sensul textului de lege menționat, este suficient ca aceasta să își desfășoare activitatea în cadrul unei persoane juridice al
DECIZIA nr. 9 din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266239]
-
de comunicații de interes național; ... o) acțiuni, inacțiuni sau stări de fapt cu consecințe la nivel național, regional sau global care afectează reziliența statului în raport cu riscurile și amenințările de tip hibrid; ... p) acțiuni derulate de către o entitate statală sau nonstatală, prin realizarea, în spațiul cibernetic, a unor campanii de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituțională. ... Articolul 51 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată
LEGE nr. 58 din 14 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265677]