9,717 matches
-
terțe care se află ilegal pe teritoriul unui stat membru partajând capacitățile existente pentru organizarea zborurilor comune. (4) Este important să se evite pasivitatea Comunității în cadrul organizării zborurilor comune. (5) Începând cu 1 mai 2004, Consiliul nu va mai putea statua la inițiativa unui stat membru. (6) Consiliul și-a epuizat toate posibilitățile de a obține la termen avizul Parlamentului European. (7) Date fiind aceste circumstanțe excepționale, decizia ar trebui adoptată în lipsa avizului Parlamentului European. (8) Statele membre pun în aplicare
32004D0573-ro () [Corola-website/Law/292461_a_293790]
-
nr. 85 din 4 februarie 2016. 13. Având în vedere că textul de lege criticat în redactarea anterioară modificării prezentate a fost incident în litigiul în soluționarea căruia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate și ținând seama de cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma "în vigoare" cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275099_a_276428]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 666 din Codul de procedură civilă și a constatat că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale. Curtea a statuat că nu este de competența executorului judecătoresc să dispună el însuși executarea titlului executoriu, acesta putând efectua numai acte de executare în cadrul procedurii declanșate de către o instanță judecătorească. În același timp, Curtea a subliniat că intervenția instanței judecătorești nu se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275099_a_276428]
-
895 din 17 decembrie 2015 , prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. De asemenea, Curtea reține că, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 , paragraful 28, a statuat cu privire la efectele pe care această decizie le produce în privința instanțelor de judecată și a legiuitorului. Totodată, Curtea observă că, ulterior pronunțării Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015 , textul de lege criticat a fost pus de acord cu dispozițiile Constituției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275099_a_276428]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244440_a_245769]
-
din 3 noiembrie 2003, în sensul respingerii excepției. De altfel, în jurisprudența sa, de exemplu în Decizia nr. 27 din 25 mai 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 15 iulie 1993, Curtea Constituțională a statuat că: "Partea care a invocat excepția nu o mai poate reitera, întrucât, fiind contrară puterii lucrului judecat, ea este inadmisibilă. Dacă excepția respinsă este din nou invocată, dar de către altă parte, nu există putere de lucru judecat. Decizia anterioară de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154471_a_155800]
-
astfel că atât timp cât motivele care au justificat-o subzistă în continuare, fiind aceleași, rezolvarea excepțiilor ulterioare de aceeași natură nu poate fi alta." Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea soluției pronunțate, cele statuate prin Decizia nr. 357 din 30 septembrie 2003 își mențin valabilitatea. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154471_a_155800]
-
atac împotriva unei hotărâri ar fi constituit, într-adevăr, un criteriu de constituționalitate. De altfel, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a statuat că "semnificația art. 21 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia accesul la justiție nu poate fi îngrădit prin lege, este aceea că nu se poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nici o categorie sau grup social
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146630_a_147959]
-
autorul invocă critici de neconstituționalitate atât extrinsecă, cât și intrinsecă. I. Relativ la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, care se raportează, de fapt, la întreaga ordonanță de urgență: a) în ceea ce privește dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat în mod constant că situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun, aspect întărit și prin adăugarea sintagmei "a căror reglementare nu poate fi amânată". Curtea a mai arătat, prin Decizia nr. 1.008 din 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260841_a_262170]
-
art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , prin raportare la critici similare, în sensul constituționalității acestora. Astfel, prin Decizia nr. 508 din 5 decembrie 2013 *), nepublicată la data pronunțării acestei decizii, Curtea Constituțională a statuat că, în legătură cu problema instituirii taxelor judiciare de timbru, s-a pronunțat de nenumărate ori, concluziile reținute fiind aplicabile pe deplin și speței de față. ----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260841_a_262170]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 7 martie 2011 (Cererea nr. 34.621/03) În Cauza Ahmed împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, președinte, Corneliu Bîrsan, Bostjan M. Zupancic, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, Ann Power, judecători, și Santiago Quesada, grefier de secție, după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 22
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
de acordare a statutului de refugiat politic reclamantului, care era pendinte și care nu permitea îndepărtarea acestuia de pe teritoriu din cauza dreptului său de ședere în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la pronunțarea unei decizii definitive care să statueze asupra cererii sale de acordare a statutului de refugiat politic. Oficiul Național pentru Refugiați menționa Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România*) ca temei legal. ------------ *) Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 a fost abrogată prin art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
în posesia unui document de transport valabil. 11. Prin Sentința din data de 7 aprilie 2003, Curtea de Apel București a admis această cerere și a prelungit măsura plasării reclamantului până la data de 8 iulie 2003. Curtea de apel a statuat, pe de o parte, că Ordonanța din 10 martie 2003 era încă valabilă, nefiind desființată prin nicio hotărâre judecătorească, și, pe de altă parte, că reclamantul nu avea document de călătorie și făcea obiectul unei proceduri de acordare a statutului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
Prin Sentința din 21 aprilie 2003, Judecătoria Sectorului 5 București a respins plângerea formulată de reclamant împotriva unei decizii a Oficiului Național pentru Refugiați, prin care acestuia i s-a refuzat statutul de persoană refugiată pe teritoriul României. Instanța a statuat că simplul refuz al reclamantului de a se înrola în armata irakiană din cauză că se considera o persoană pacifistă și că nu era de acord cu politica militară irakiană nu era un motiv suficient pentru a i se acordă statutul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
criticat nu oprește părțile interesate de a apela la instanțele judecătorești, de a fi apărate și de a se prevala de toate garanțiile procesuale care condiționează într-o societate democratică procesul echitabil. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin Hotărârea din 5 octombrie 2000, pronunțată în Cauza Maaouia contra Franței) că «deciziile privind intrarea, șederea și expulzarea străinilor nu privesc drepturile și obligațiile civile ale reclamantului și nici acuzații de natură penală, în sensul art. 6 pct. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
procedura acordării statutului de refugiat în România, aflată pe rol, care îi conferea, în temeiul art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 , un drept de ședere pe teritoriul României timp de 15 zile de la pronunțarea unei decizii definitive ce statuează asupra cererii sale de acordare a acestui statut. 44. Curtea constată de la început că, în caz de expulzare, în afară de protecția ce le este oferită în special prin art. 3 și 8 din Convenție coroborate cu art. 13, străinii beneficiază de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
plânge de imposibilitatea de a formula un recurs împotriva măsurii de plasare în centrul special, din cauza necomunicării motivelor acestei măsuri. 58. Având în vedere concluziile sale prevăzute în paragrafele 35-39 de mai sus, Curtea apreciază că nu este cazul să statueze asupra admisibilității și temeiniciei acestor capete de cerere (a se vedea, mutatis mutandis și, printre altele, Laino împotriva Italiei [MC], nr. 33.158/96, § 25, CEDO 1999-I, Zanghi împotriva Italiei, 19 februarie 1991, § 23, seria A nr. 194-C, Biserica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
Curtea constată că nu există nicio legătură de cauzalitate între încălcările stabilite și prejudiciul material pretins. Totuși, Curtea apreciază că reclamantul a suferit un prejudiciu moral incontestabil din cauza încălcărilor constatate. Ținând seama de toate elementele aflate în posesia sa și statuând în echitate, așa cum prevede art. 41 din Convenție, aceasta hotărăște să îi acorde reclamantului suma de 8.000 EUR în acest sens. B. Cheltuieli de judecată 64. Reclamantul nu solicită nicio sumă drept cheltuieli de judecată. C. Dobânzi moratorii 65
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230269_a_231598]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 337 din 20 mai 2009 (Cererea nr. 16.382/03) În Cauza Bota împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, președinte, Elisabet Fura-Sandstrom, Corneliu Bîrsan, Bostijan M. Zupancic, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, judecători, și din Stanley Naismith, grefier adjunct de secție, după ce a deliberat în camera de consiliu la data de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211388_a_212717]
-
prezenta cauză și consideră că Guvernul nu a furnizat niciun fapt ori argument convingător susceptibil de a conduce la o concluzie diferită. În particular, aceasta relevă că, în cauză, Hotărârea din 28 noiembrie 2001, prin care Curtea Supremă de Justiție statuase, în ultimă instanță, asupra unui litigiu civil ce îl opunea pe reclamant administrației, a fost anulată ca urmare a intervenției procurorului general, care nu era parte în procedura civilă. Curtea nu poate specula asupra concluziei la care s-ar fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211388_a_212717]
-
de daune morale este excesivă și că, în orice caz, o eventuală hotărâre de condamnare a statului român ar putea constitui în sine o reparație satisfăcătoare a acestui prejudiciu. 63. Față de ansamblul elementelor ce se află în posesia sa și statuând în echitate, după cum prevede art. 41 din Convenție, Curtea îi alocă reclamantului 14.000 euro cu titlu de daune materiale și 2.000 euro cu titlu de daune morale. B. Cheltuieli de judecată 64. Reclamantul nu a solicitat nicio sumă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211388_a_212717]
-
republicata, în măsura în care înlătura moștenitorii testamentari de la beneficiul acordării compensațiilor pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, contravin dispozițiilor art. 16, 42, 49 și 135 din Constituție, precum și practicii Curții Constituționale, care, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, a statuat că legea recunoaște toate formele succesiunii, atât cea legală, cât și cea testamentara. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate și arată că textul de lege criticat, limitând acordarea de compensații la foștii proprietari și la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980]
-
limitarea impusă prin art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 contravine dispozițiilor textului constituțional. Curtea constată, de asemenea, că este întemeiata și critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție. Astfel, în jurisprudența să, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că aplicarea unui tratament juridic diferențiat este justificată numai prin existența unor situații diferite. Calitatea de moștenitor legal sau testamentar nu ii plasează însă pe titulari în situații diferite, din punctul de vedere care interesează aici, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980]
-
ca neîntemeiată. Avocatul Poporului arată că prevederile criticate sunt constituționale. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, consideră că aceasta este neîntemeiată. În acest sens este invocată jurisprudența constantă a Curții Constituționale, care a statuat că principiul egalității și al nediscriminării este aplicabil numai cetățenilor, nu și persoanelor juridice. În plus, se precizează că din analiza textului de lege criticat nu rezultă existența vreunei dispoziții de natură să instituie o inegalitate. Cu privire la critica de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165331_a_166660]
-
vizau încălcări ale principiului autonomiei locale prin instituirea unor obligații pentru consiliile locale. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 123 din 25 aprilie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 4 iunie 2001, Curtea a statuat că "principiul autonomiei locale nu include și absolvirea autorităților administrației publice locale de la obligația respectării legilor cu caracter general și valabilitate pe întreg teritoriul țării". De asemenea, prin Decizia nr. 136 din 3 mai 2001 , publicată în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165331_a_166660]