11,425 matches
-
ieșit din comun." Conexiunea aceasta, extrem de rară în opinia lui Kassner, explică probabil și poziția net antiintelectualistă a filosofului Keyserling, adversitatea sa față de tipul gânditorului pur, pe care îl ridiculiza susținând că ar fi exact cel reprezentat de Rodin în statuia cu aceași nume: "Un tip mărginit care-și macină creierul." Indiferența față de problematica mai mult sau mai puțin fictivă a omului abstract, adică a omului reconstruit cu mijloacele artificiale ale speculației și subordonat exigențelor pur formale ale acesteia, era la
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
finețurile și limitele ei. Al doilea, în încheierea unei serii de (aproape) instantanee, este o poveste, condensată, despre afinitățile (și repulsiile...) elective, într-o anume măsură aceleași pentru toată generația. O generație care a întors, în perspectivă, módele, făcînd, din statui, holograme... Dumitru Chioaru, Developări în perspectivă, Ed. Cartea Românească, București, 2004
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
vârste diferite, trăirăm experiența... (Un cinic pretinde că scrisul ar fi și el o formă de sclavie)... Totalitarismul nostru, deci, ar fi putut întări opinia. Iar realismul socialist, - dacă ne mai aducem bine aminte, - avea, într-adevăr, ceva din poziția statuii multimilenare. Atât că a noastră ședea în patru labe. Să fi fost fraza lui Henry Michaux o parolă?... Iar cucoana bucureșteană, spirituală, să fi avut dreptate, când exclama: Qui s'aiment, se taquinent?... La pagina 165 a volumului meu de
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
nou mă întorc la Napoleon și la obiectele lui muzeale păstrate la Carnavalet pe care îl revăzui abia ieri, la 1 iulie 2002... Carnavalet, muzeul municipalității. Rue Pavé colț cu rue Francs Bourgeois, aproape de Madame Sévigné, strada... Vitraliile, la intrare, statuia lui Ludovic XIV, în curte. O vacă feudală, (firmă de băcănie) lângă multe chei vechi cu aspectul lor de unelte de lucru primitive, ori de științe încă de pe vremea când se credea că soarele se învârte în jurul pământului... înăuntru, în
Instigatorul ocult by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11770_a_13095]
-
emblemă spirituală a patriei sale (percepută de/în toată lumea - grație lui și ca un omagiu întors către el - drept "un cuib de lebădă") și eclipsînd orice posibilă concurență (inclusiv a contemporanului Sřren Kierkegaard, atît de sever cu el). Datorită lui, statuia Micii Sirene (fie ea întreagă sau vandalizată) rămîne simbolul Copenhagăi și, prin extindere, al întregii Danemarce. Impunerea (fără drept de apel) în conștiința publică are resorturi greu de identificat și pare să fie, mai degrabă, rezultatul unei misterioase (al)chimii
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
de a intra în dicționare/ încă înainte de a intra în literatură... Vezi,/ locurile pe soclu sînt deja ocupate. O altă generație a puterii,/ care mătură totul în calea ei, care din orfelinata cenaclieră/ a sărit direct în manuale, vezi, la statuia lor/ silexul verbului lucra încă înainte de litera A.../ Cum plouă cu elogii, atmosfera a devenit de-a dreptul/ sufocantă, așa că voi ieși repede la aer curat" (Occident). Neîndoios astfel de imprecații contribuie la conturarea omului "vechi" care este autorul Opiumului
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
ani și jumătate. Erau, probabil, prea sărace sau prea șterse: imagini ale unor biserici mohorîte și vechi, zvonul de fiare ruginite al tramvaielor, forfota străzii Lăpușneanu... Dacă totuși ar fi evocat unele lucruri memorabile, acestea ar fi fost, cu siguranță, statuile. Se născuse, s-ar putea spune, cu o statuie sub ochi. Locuința de pe Săulescu 2 (un vechi imobil adăpostind numeroase apartamente, magazine, ateliere etc. și care, la origine, fusese hotel - celebrul Hotel Petersburg, intrat în istorie prin adunarea de la 27
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
șterse: imagini ale unor biserici mohorîte și vechi, zvonul de fiare ruginite al tramvaielor, forfota străzii Lăpușneanu... Dacă totuși ar fi evocat unele lucruri memorabile, acestea ar fi fost, cu siguranță, statuile. Se născuse, s-ar putea spune, cu o statuie sub ochi. Locuința de pe Săulescu 2 (un vechi imobil adăpostind numeroase apartamente, magazine, ateliere etc. și care, la origine, fusese hotel - celebrul Hotel Petersburg, intrat în istorie prin adunarea de la 27 martie 1848 a revoluționarilor moldoveni) avea o latură spre
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
Moldovei, cărora încă nu li se găsise un loc în peisajul vechii capitale. În preajma Bisericii Trei Ierarhi ședea într-un jilț Gheorghe Asachi. În piața Palatului Administrativ, Ștefan cel Mare își strunea energic armăsarul de bronz. Dar nici una din aceste statui nu egala monumentul aflat pe aleea centrală a Copoului, unde copilul se plimba de mînă cu mama: Piramida leilor. Despre ea nu trebuia să întrebi nimic, pentru că vorbea singură cu o limpezime extraordinară. “În mijlocul aleii de intrare, C-o eleganță
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
a italianului Carlo Marigheto. Prăvălia lui Schlick era instalată într-unul din spațiile comerciale ale pieței «Tăchel Corbu». (Gustați savoarea caragialiană a prenumelui? Ne aflăm pe locul de obîrșie al lui Costăchel, Iordăchel etc.) A lui Marigheto - în spatele scuarului cu statuia lui Kogălniceanu. Confruntați zilnic cu asemenea tentații, locuitorii urbei dispuneau însă și de un binevenit îndemn la cumpătare, aflat în holul central al gării: un frumos cîntar de persoane, pe a cărui suprafață nichelată se putea citi următorul catren: «A
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
spre 5 Av, în Central Park am privit patinoarul, o mașină netezea gheața, cîteva veverițe/ căutau prin iarbă toamna trecută,/ pustiu, era o zi liniștită, fără prea mari speranțe, ce putea fi mai frumos în acea seară,/ trăsurile plecau din fața statuii de aur,/ făceam pași mici, atenți, vom trece apoi pe la Nelu,/ pe Madison, nu-l vom găsi,/ rătăcim printre vitrine, găsim ceva să ne spunem,/ încotro, unde te poți duce prin pădurea asta de sticlă,/ printre beculețe și măști din
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
astea sculptate la sfârșitul secolului nouăsprezece dintr-o sequoia cu o vechime de două sute de ani, de un urmaș direct al căpeteniei Tecumse; hai, numai măștile astea, dacă te lași invitată de universitari cultivați, riști să te învârți mereu printre statui și măști fioroase aduse din toate colțurile pământului de acești cultivați universitari, rod al călătoriilor lor de studiu, amplasate în cochetele lor case de la marginea orașelor, agățate pe pereții vopsiți în alb de muncitorii la negru din Europa de est ori aranjate
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
tot ce-i primitiv. Cu cât e mai erudit omul cultivat, cu atât mai primar dorește să fie primitivismul pe care-l afecționează. Fiecare vizită la erudiți îmi dădea coșmaruri, mă făcea să fiu urmărită până și în somn de statui și măști. Așa încât atunci când am perceput tot mai amenințătoarea primejdie pe care o reprezentau pentru psihicul meu savanții deschiși către lume, mai ales din cauza marelui procentaj de psihologi, psihanaliști, psihiatri și psihoterapeuți aflați printre ei, m-am întrebat care ar
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
nu într-o ordine clară (alfabetică sau cronologică), și prezintă într-o manieră redusă aspectele de mobilitate socială, fapt care este neadecvat cu titlul acestei diviziuni a lucrării. De asemenea, autoarea aduce în discuție elemente iconografice pentru reprezentările de cult (statui, statuete, reliefuri), însă imaginile propriu-zise lipsesc, păstrându-se doar referințele bibliografice incluse în catalogul de la sfârșitul volumului. Totodată, notele de subsol sunt numerotate continuu, nu separat pentru fiecare capitol, deci sunt destul de greu de urmărit. Se întâlnesc și lacune, poate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Realizarea unui asemenea corpus de surse, cu acribie, meticulozitate și spirit critic, este o încercare temerară, pe care autorul a dus-o la bun sfârșit. Deși sunt repertoriate doar monumentele care conțin inscripții, analizele propriu-zise folosesc și monumentele anepigrafe (reliefuri, statui, teracote etc., pentru care este citată bibliografia), pentru a avea o imagine completă. În cazul cultului mithraic analiza se bazează pe 181 reliefuri (54 cu inscripții), 26 de statui (trei cu inscripții), patru teracote la care se adaugă alte 47
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
monumentele care conțin inscripții, analizele propriu-zise folosesc și monumentele anepigrafe (reliefuri, statui, teracote etc., pentru care este citată bibliografia), pentru a avea o imagine completă. În cazul cultului mithraic analiza se bazează pe 181 reliefuri (54 cu inscripții), 26 de statui (trei cu inscripții), patru teracote la care se adaugă alte 47 de inscripții (altare, baze de statui, coloane votive etc.). Subcapitolul dedicate „cultelor siriene și palmiriene” analizează 127 de inscripții, 31 de statui, 16 reliefuri, cinci mâini votive și nouă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
citată bibliografia), pentru a avea o imagine completă. În cazul cultului mithraic analiza se bazează pe 181 reliefuri (54 cu inscripții), 26 de statui (trei cu inscripții), patru teracote la care se adaugă alte 47 de inscripții (altare, baze de statui, coloane votive etc.). Subcapitolul dedicate „cultelor siriene și palmiriene” analizează 127 de inscripții, 31 de statui, 16 reliefuri, cinci mâini votive și nouă temple. Cultele originare din Asia Minor sunt mai slab reprezentate în Dacia, fiind ilustrate prin 42 de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
181 reliefuri (54 cu inscripții), 26 de statui (trei cu inscripții), patru teracote la care se adaugă alte 47 de inscripții (altare, baze de statui, coloane votive etc.). Subcapitolul dedicate „cultelor siriene și palmiriene” analizează 127 de inscripții, 31 de statui, 16 reliefuri, cinci mâini votive și nouă temple. Cultele originare din Asia Minor sunt mai slab reprezentate în Dacia, fiind ilustrate prin 42 de inscripții, 11 statui, cinci reliefuri și două temple. Situația este asemănătoare și în cazul divinităților de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
etc.). Subcapitolul dedicate „cultelor siriene și palmiriene” analizează 127 de inscripții, 31 de statui, 16 reliefuri, cinci mâini votive și nouă temple. Cultele originare din Asia Minor sunt mai slab reprezentate în Dacia, fiind ilustrate prin 42 de inscripții, 11 statui, cinci reliefuri și două temple. Situația este asemănătoare și în cazul divinităților de origine egipteană adorate în provincia Dacia, pentru care autorul a identificat 30 de inscripții, 37 de statui, două reliefuri și trei temple. Toate aceste monumente sunt analizate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
reprezentate în Dacia, fiind ilustrate prin 42 de inscripții, 11 statui, cinci reliefuri și două temple. Situația este asemănătoare și în cazul divinităților de origine egipteană adorate în provincia Dacia, pentru care autorul a identificat 30 de inscripții, 37 de statui, două reliefuri și trei temple. Toate aceste monumente sunt analizate metodic și unitar, urmărindu-se distribuția geografică (răspândirea cultelor în localitățile provinciei), problemele de cronologie și ana liza dedicanților din prespectivă sociologică. Partea a II-a se încheie prin discutarea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nu-mi dau seama, iar prietenul Haralampy vorbește singur în spatele blocului după ce-a aflat de la Jurnalele Tv că, în sfârșit!, UDMR și PSD, re-înfrățindu-se, au încins un ceardaș “Conciliant” în municipiul Arad, exact pe locul unde va fi amplasată statuia celor 13 generali maghiari. Ceardașul a fost urmat de câte o “Învârtită de pe Someș” cu final de “Periniță” în holul fiecărei nou-înființate facultăți cu limbă de predare maghiară. Cele două dansuri - prelucrări contemporane de folclor pe o temă mai veche
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
se află și ștergerea memoriei, producătoare a unor goluri în care se instaurează impostura. În locul personalităților autentice, exponențiale, răsar oameni ai conjuncturii, în locul eroilor sînt montați falși eroi: „Trecem prin fața fostului Spital Parhon. Ne oprim. Întreb portarul a cui este statuia în curs de edificare: «A primului intelectual care a fost președintele României: C. I. Parhon»(...) Parhon are deja o statuie. Dar Iuliu Maniu?“. Și un fenomen nu în mai mică măsură dureros: defecțiunea intelectualilor, în rîndul cărora putem adesea decela
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
ai conjuncturii, în locul eroilor sînt montați falși eroi: „Trecem prin fața fostului Spital Parhon. Ne oprim. Întreb portarul a cui este statuia în curs de edificare: «A primului intelectual care a fost președintele României: C. I. Parhon»(...) Parhon are deja o statuie. Dar Iuliu Maniu?“. Și un fenomen nu în mai mică măsură dureros: defecțiunea intelectualilor, în rîndul cărora putem adesea decela, vai, „corupție, complicitate, spirit descurcăreț fără scrupule, minciună, o teamă ascunsă și o fatalitate mai veche, aceleași structuri politice și
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
dispus să bage mâna în foc sau la abuzurile de care Cicero îl acuza pe Catilina. Alte abuzuri îi sar acum în ochi și își găsesc expresia în catrenele ce încă mai tapetează, la fel ca acum două sute de ani, statuia lui Pasquino - un fel de Bulă local, o statuie antică cu identitatea rămasă incognito, învestită cu onoarea de a fi „vox populi” - iar campanilismul cel mai autentic îl regăsești la o terasă înțesată cu microbiști, în jurul unei pizze în Testaccio
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
de care Cicero îl acuza pe Catilina. Alte abuzuri îi sar acum în ochi și își găsesc expresia în catrenele ce încă mai tapetează, la fel ca acum două sute de ani, statuia lui Pasquino - un fel de Bulă local, o statuie antică cu identitatea rămasă incognito, învestită cu onoarea de a fi „vox populi” - iar campanilismul cel mai autentic îl regăsești la o terasă înțesată cu microbiști, în jurul unei pizze în Testaccio, dar și acolo unde se păstrează vie memoria romanilor
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]