2,655 matches
-
pătrunde prin ușa deschisă. Căruța cu cai trece în sens invers pe lîngă cursă, auzindu-se galopul potcoavelor pe asfalt. Bătrînul a făcut din sacul de cînepă o glugă și a pus-o peste căciulă. Stă țeapăn în scaun, cu statura lui de țăran înalt, purtîndu-și mîndria ca pe un blazon și îndeamnă caii lovind hățurile de spinările lor. Mihai o să te aștepte chiar de-i vreme rea strigă el șoferului, care a urcat la volan și a deschis fereastra din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
șofer să nu-mi spui că n-ai lanțuri pentru roți că mor. Mor întroienit, de gît cu dumneata ori cu cei care te conduc. Luat prin surprindere de tînărul de pe la mijlocul cursei, căruia vocea atît de sigură îi modifică statura, făcîndu-l mai bine legat și mai înalt, șoferul se încruntă, vrînd să riposteze, dar își dă seama că el era puterea în această cursă atît timp cît o conducea bine, supunînd-o voinței sale, necesităților pasagerilor. Și dacă n-am? găsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
oprită de curentul venit din față, tremură lovind mărunt fereastra, apoi, încet, se depărtează doi-trei metri, e oprită de balustradă, unde cele două părți ale vîntului scurs pe lîngă clădire se unesc mai puternic, umflă creanga, o saltă pînă la statura unui om și-o lasă apoi să cadă spre fundul iazului secat. Și dacă vîntul ăsta smulge acoperișul clădirii? întreabă un călător apropiindu-se de bar. Cum să-l smulgă? se miră arhitectul. E ancorat solid în stîlpii de rezistență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de la mansardă: "în discuțiile elevate, folosește-l pe este, nicidecum e-ul de maidan și să nu te mai aud cu asta! Te doare gura să pronunți corect și elegant aceasta?" O să vă dezamăgesc surîde Maria Săteanu, dominîndu-l atît prin statura ei dreaptă, dincolo de măsuță, cît mai ales prin privirea-i îndreptată pieziș în jos -, dar și aceasta are năut. Înseamnă că măiestria dumneavoastră de-a o prepara a înnobilat-o răspunde Mihai simplu, ridicînd privirea, înfruntînd-o pe-a femeii. Maria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
că fata, fecioară desigur, ajunsă în patul lui, ar fi de acord să i se dăruiască, dar apoi, speriată, ar putea să-l evite. În holul locuinței, cînd tocmai se ștergeau de praf, mama fetei, ieșindu-le în întîmpinare, cu statura ei impunătoare, gravă mereu, și-a frînt nervoasă degetele, măsurîndu-și fiica îndelung cu privirea, ignorîndu-l pe Vlad. Zău, mama, am stat la club, am asistat la un antrenament condus de Grig s-a scuzat iarăși fata. Da, doamnă, a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
știți... O clipă, Radu îl fulgeră cu privirea, amintindu-și că Paula i-a vorbit de niște bani aflați pe un cec pe numele băiatului, care a fost chemat. Anica Rotaru? Da-da, așa o cheamă, o femeie mică de statură... Fii pe pace! îl lovește Radu cu palma. A fost operată, e în afară de orice pericol. Dorin ar vrea să mulțumească, dar îl îneacă lacrimile și, tremurînd tot mai tare, caută un loc pe saltea, unde se prăbușește, începînd să plîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Erai căutat să scrii două-trei replici de haz, să fie un personaj șchiop, altfel se amînă premiera. Mai bine să se amîne. Uită că mi-ai spus. Chiar te rog! Nu vreau să fie premiera deseară. Un medic mic de statură, rotunjior, cu ochelari puternici de vedere, vine în fugă spre ei: Lazăre-băiatule, fratele meu omul, vino să te pup, mă, te-am văzut din cabinet și nu m-am putut abține; ăsta-i costumul meu, nu-ți stă rău. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o cantitate atât de mare de bere Lamot, încât se trezise la St Simon cu o sumedenie de lucruri interesante de povestit. După doar câteva săptămâni, fusese ciocănită de un membru ocazional al grupului, un fost oțelar velș mic de statură, dar teribil de arătos. Scena stârnise rumoare și provocase numeroase discuții în pauzele de cafea, dat fiind că grupul se împărțise în tabere rivale ce se acuzau reciproc de delicte terapeutice și morale. Dave 2 se simțea în elementul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de altfel inutile, constituiau o sursă permanentă de resentimente pentru les artistes. Razza Rob nu-l cunoștea pe Bull, dar deja circula o descriere a acestuia. Nu erau chiar așa de mulți cronicari de divertisment în Londra care să aibă statura lui Bull, claia lui de păr de culoarea ghimbirului și trăsăturile lui cioplite cu barda. — Hei! Tu de colo! strigase Razza Rob pe un ton ascuțit. Bull decisese să nu se întoarcă. — Da, tu de colo! Razza arăta cu degetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
te întreții singur. Ți-am dat de mâncare din milă. Mai crezi că aștept vreo răsplată?" Han a fost cuprins de rușine. În Huaiyin, orașul său natal, mulți tineri considerau că el era un om fricos, deși era mare de statură și purta sabie la brâu. Într-o zi, un băiețel l-a oprit pe o stradă din centrul localității, spunându-i: Dacă ai curajul, lovește-mă cu sabia! Dacă ești fricos, să treci printre picioarele mele." Lumea adunată în jur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de atenția suveranului, lui Dongfang Shuo i-a venit o idee. Într-o zi, i-a spus unuia dintre pitici: Am auzit, nu demult, de la Măria-Sa, că vrea să ucidă toți piticii ca voi, pentru că sunteți prea mici de statură, foarte slabi la muncile câmpului și în luptă cu dușmanii, consumând fără rost banii și hrana împărăției." Speriat, piticul a început să plângă. Atunci, Dongfang Shuo i-a spus: "Eu am, însă, o soluție." Recunoscător, piticul l-a rugat să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
tot dădeau din cap și ziceau dom’ inginer așa și dom’ inginer pe dincolo, iar el descria cu mâna dreaptă linii și cercuri imaginare, romburi și ovaluri, vorbea cu înfrigurare, nota ceva într-un carnețel, râdea, făcea schițe, mic de statură, dominator și foarte bine dispus. Când mama l-a întrebat seara „ce rău ți-au făcut, Aurele, oamenii ăștia?“, el a oftat apăsat, ca un motan atoateștiutor și i-a răspuns „ai răbdare“. Și s-a dus să citească, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fetele acasă, a mai ciocănit cineva la ușa noastră (unde soneria, ca de obicei, nu funcționa). Era Mircea. Gâfâind puțin. Îmi adusese în dar un Pegas verde, modelul cel mai scump, cu ghidonul și cu șaua reglabile, gata potrivite pentru statura mea. Ca să nu se prăfuiască roțile, venise cu bicicleta în brațe de la Valea Argeșului, din stația de autobuz. Două-trei ore, până aproape de miezul nopții, a stat cu mine printre blocuri, eu gonind în față, departe, el venind în urma mea agale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
dădea o Înfățișare destul de bovină. Și, avînd partea din față atît de dezvoltată, aveam o tendință puternică de a mă apleca În față de ziceai că vin În nas, spre amuzamentul celorlalți. Asemenea corpolență, atît de grotescă la o creatură de statura mea, era cu atît mai neavenită În perioada respectivă, cînd ajunsesem la o etapă din viața mea care-ți cere maximă agerime și tonus ridicat. În timp ce nimic din comportamentul fraților mei nu sugera că și creierele li se dezvoltă odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mașina de scris s-a Întîmplat la fel. Am scotocit după descrieri cît mai detaliate și schițe ale diverselor modele, și le-am văzut chiar la lucru, În filme. Verdictul era categoric : prea mari, prea grele. CÎnd ești mic de statură, nu e suficient să fii un geniu. Chiar dac-aș fi putut apăsa pe taste, poate sărind pe ele de la Înălțime, n-aș fi putut niciodată să bag coala pe tambur - șobolanii nu sînt prea buni la manevrat butoane - sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
unul dintre cele două fotolii și Începu să-și treacă degetele prin părul plin de mătreață. Era limpede că se simțea mai bine șezînd; În această poziție, umerii largi Îi ieșeau În relief și-i dădeau o Înfățișare atletică, ascunzîndu-i statura măruntă. — Am venit la timp, zise el, și-și aprinse o țigară, fără să-i ofere una și gazdei. În Încăpere se răspîndi o duhoare amăruie de tutun ieftin. Vă servesc cu niște biscuiți? Întrebă Rowe, deschizînd dulapul. Ca mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
stau în garajul plin de căzi din fundul grădinii - mă întreb din care din trecuturile mele sosește persoana care vine să mă caute chiar și aici: poate e doar trecutul de ieri și din acest cartier, măturătorul arab, scund de statură, care începe în octombrie turneul bacșișurilor, casă cu casă, cu felicitarea cu urări pentru Anul Nou, căci spune că bacșișurile din decembrie sunt luate de colegii lui, iar el nu se alege cu nici un ban. Dar poate fi și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
despre un nenorocit de naufragiat... Se uită În jur. Unde e domnul Garret...? — O să urce Îndată, domnule, veni răspunsul timid. M-am gîndit că l-aș putea lăsa să mai doarmă puțin... Căpitanul Lazemby Îl studie de la Înălțimea incredibilei lui staturi pe necoptul ofițer trei, așa cum cineva examinează compoziția picioarelor unui scarabeu. — Tinere! Îi atrase el atenția. Dumneata nu te afli aici ca să gîndești, ci ca să primești ordine. O să te coste o lună de salariu. Făcu un gest din mînă În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
zîmbet, foarte îngrijit, încît să nu modifice armonia încremenită a obrazului său. "Ar fi mai bine să luați loc, domnule adjutant, doar știți bine că nu veți cîștiga absolut nimic dacă veți încerca să mă dominați, ca să zic așa, prin statură, prin poziție. Ceea ce vă propun eu este o alianță între egali, domnule Popianu. Cred că sînteți unul dintre aceia care știu ce înseamnă asta." Radul Popianu nu știa ce înseamnă asta, dar era destul de inteligent încît să nu piardă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
părea că zumzăie, că freamătă de entuziasm, de nerăbdarea de a fi totuna cu Italo Balbo. Eșarfa albastră a unei decorații îi traversa pieptul bombat, făcîndu-l să pară mai mare, mai impunător decît era în realitate. Mai degrabă mărunțel de statură și cam grăsuliu, ochii negri și umezi, tenul închis și din păcate poros, nasul cu nări largi, fremătînde, buzele bine conturate, cam cenușii, poate de oboseală, gîtul scurt, puternic, toate, chiar și picioarele ușor curbate, linia lor fiind scoasă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ce să-i spună. Leonard Bîlbîie a zîmbit cu toată gura, îl cuprinse cumva pe după umeri, era destul de greu să faci un asemenea gest de apropiere cu Basarab Cantacuzino, nu doar că îți trebuia puțin curaj și impertinență, dar la statura lui impresionantă gestul comporta oarecare riscuri, "e minunat excelență, e minunat, înainte de toate e minunată ideea care ați avut-o, să-l invitați pe Balbo într-o asemenea companie, hm, cum să zic, mai puțin oficială. E atît de greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
că era din Siria, poate chiar din Anatolia. De fapt, chiar el Întețea misterul, căci, de câte ori era Întrebat asupra obârșiei sale, el răspundea printr‑o deschidere largă a brațelor, care cuprindea, deopotrivă, denecuprinsul pământesc, ca și cel ceresc. Era de statură mijlocie, vânos, cu‑n păr Învâlvoiat negru și creț, care Începuse să se rărească În creștet, barba Însă, la fel de Învâlvoiată și creață, era deja Înspicată. Avea nas coroiat și profil de oaie. Un ochi părea mai mare decât celălalt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
a evenimentelor se chinui să-l escaladeze. Bătrâna venea din urmă gâfâind, hotărâtă și cu o privire de foc. Luana, când arunca ocheade înapoi și tremura din tot trupul de groaza ochilor aprinși, când privea gardul mult prea înalt pentru statura ei măruntă. Nu și-a dat seama când a ajuns bunica lângă ea. A simțit doar, peste chiloțeii subțiri, arsura cruntă a nuielei buclucașe. O singură lovitură și Bica se întoarse la treburile ei. Luana rămase agățată de gard, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
se retragă spre adăpostul clădirii. De-abia aștept să descopăr țara asta (Încă o ușoară ezitare), mai bine zis să te revăd. Pe când traversa curtea cu pantofii lui superbi, părea cum nu se poate mai elegant și mai mic de statură. Odată ajuns la jumătatea curții, s a Întors să-și fluture amândouă mâinile În chip de rămas bun, mâinile lui bine Îngrijite, o dată, de două ori, ca și cum n-ar fi fost sigur cum se salută, ca și cum de-abia În ziua
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
larg deschis. Stătea acolo, cu capul plecat într-o parte în fața ziarului,pierdut în gânduri. Ce rar ticăia ceasul! Peste o săptămână veni în vizită Elena, împreună cu Ștefan, însoțiți de domnul Simion, tatăl tânărului. Ștefan era un băiat potrivit de statură, cu părul lins, pieptănat într-o parte. Îi ședea bine în costumul bleumarin cu dungi albe, cu revere mari, rotunjite, părea foarte serios. Ținea în mână o servietă diplomat, știa că asta face impresie, ramele metalice luceau de-ți luau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]