10,408 matches
-
2008, disponibil pe internet la adresa http://whqlibdoc.who.int/hq/1991/WHO MCH 91.9.pdf. 359 Florina Șerbănescu, Leo Morris și Mona Marin, Reproductive Health Survey Romania, 1999. ARSPMS, CDC, București, 2001. 360 Charlene E. Miall, "The Stigma of Adoptive Parent Status: Perceptions of Community Attitudes toward Adoption and the Experience of Informal Social Sanctioning", în Family Relations, 1987, vol. 36, nr. 1, pp. 34-39. 361 Ibidem, p. 39. 362 Ibidem 363 David M. Brodzinsky, Daniel W. Smith și Anne B. Brodzinsky
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a view, among other important figures of the Romanian public life of the time (for example Nichifor Crainic and Cezar Petrescu). The country had passed a law on cremation, the Criminal Code issued in 1936, which gave it equal legal status with the practice of burials. On the other hand, Romanian cremationists had achieved important victories by the year 1934: the opening of the crematorium was the most significant because it meant that the idea of Romanian cremation had come to
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în diviziunea rolurilor în familie, modul în care sunt satisfăcute funcțiile familiei. Principalele direcții de schimbare au fost în sensul atomizării familiei și al diminuării anumitor funcții (cum ar fi cele de socializare a copiilor, de îngrijire, de conferire a statusului social), care au fost preluate parțial de către alte instituții din cadrul comunității (școală, mass-media). În paralel, s-au extins și au devenit tot mai populare formele alternative de familie (uniunile consensuale, familia afectivă 2). În societatea românească actuală, a avea copii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Din gama de probleme care se pot aborda cu sens pentru o familie monoparentală, am avut în vedere doar aspecte referitoare la părintele singur, mai precis a mamei singure, probleme pe care le întâmpină trăind într-o astfel de familie, statusul său social, șansele sale generale de viață 16. Ipoteza metodologică asumată a fost aceea după care, atât în cercetare, cât și în viața de fiecare zi, tendința firească este aceea de a căuta răspunsuri mai cu seamă problemelor pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
În comparație cu familia tradițională, care îndeplinea mai multe funcții cu impact pozitiv asupra societății - funcțiile de reproducere, de socializare a copiilor, de îngrijire, de protecție, de asigurare a unui mediu securizant și a unui climat afectiv suportiv, de conferire a unui status și de reglementare a comportamentelor sexuale (I. Mihăilescu, 1993, p. 242)29 -, familia monoparentală este un efect al funcției reproductive, se regăsește în socializarea copiilor, oferă îngrijire și protecție membrilor ei, dezvoltă un climat de strânsă afectivitate. În cadrul acesteia, nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
plan public, cât și privat (părintele unic muncește adesea mai mult pentru a susține economic familia, rezolvă mai greu și în timp mai îndelungat treburile administrativ-gospodărești, este solicitat mai mult în sprijinirea copiilor etc.). Transmiterea moștenirii în cadrul familiei (proprietate, nume, status) se realizează fie matriliniar (pe linia mamei), fie patriliniar (pe linia tatălui), fie biliniar (pe linie maternă și paternă). În cazul existenței căsătoriei între părinți, atunci, în cele mai multe situații, numele purtat de copii este cel al tatălui. În modul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
membri, astfel că, dând curs unei supoziții metafizice, consider că familia, în ansamblu, este un întreg, mai mult decât suma „elementelor” care o alcătuiesc. În general, structura familiei are două semnificații: o componență numerică (structura pe generații, precum și setul de statusuri și roluri aferente) și o componentă ce ține de diviziunea rolurilor în interiorul familiei și exercitarea autorității 30. La o primă evaluare, familia monoparentală (formată din mamă și copil sau tată și copil) este calificată drept o structură familială atipică (M.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familia monoparentală în socialismtc "1. Politici publice privind familia monoparentală în socialism" În societatea românească, înainte de 1989, șansele de care beneficiau cetățenii, indiferent că erau femei sau bărbați, erau acelea de a deveni „oameni noi, multilateral dezvoltați”, prin traversarea unor statusuri succesive: de la șoim al patriei, pionier, U.T.C.-ist, la membru de partid. Marea șansă acordată de societatea socialistă decurgea însă din dreptul și obligația la muncă 1. Relațiile de familie erau marcate în perioada socialistă, pe de-o parte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
arătat, familia poate fi abordată și ca instituție, fiind un grup de persoane care împărtășesc valori comune, urmăresc atingerea anumitor scopuri, folosesc ansambluri de mijloace și procedee, au o formă de organizare în care se regăsesc raporturi bine precizate de status și rol77. Instituționalizarea relațiilor interumane privind familia constă în dezvoltarea unui sistem de comportamente așteptate, modelate, predictibile și acceptate social. Relația dintre parteneri se instituționalizează prin căsătoria civilă. Relația dintre părinți și copii se instituționalizează prin însuși faptul nașterii sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nu numai individuale, ci și ale celorlalți, că unele persoane semnificative au trebuințe importante, oră de oră, zi după zi, an după an nu este una confortabilă 7. Dându-le curs, nu se realizează o legitimare onorabilă în plan social, statusurile aferente fiind secundare față de cele cu o anume vizibilitate socială. Familia monoparentală creează o situație de viață care poate fi receptată drept o disidență. O femeie poate, de exemplu, să fie mamă fără să fie soție. Relațiile parentale sunt posibile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ales când, dintr-o cauză sau alta, familia devine incompletă. Pentru că, în condiții normale, diviziunea rolurilor este bine articulată: în cazul dispariției unuia dintre participanți (deces, boală, detenție, separare, divorț etc.), ceilalți membri ai familiei preiau rolul celui absent. Privind statusul social, acesta suferă o degradare, cei rămași singuri fiind tratați drept victime, neajutorați etc. 2.2. Modelul contractualisttc "2.2. Modelul contractualist" Un alt model de familie este cel contractualist (M. Minow, M.L. Shanley, 2001, p. 124). Aici, punctul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o întrebare privind statutul bărbaților care au inițiat o sarcină fără a fi căsătoriți legal cu femeia care devine mamă și care, mai mult, nici nu intenționează să se căsătorească cu aceasta... Căsătoria legalizată este un mijloc de conferire de status mai ales pentru femei: o femeie cu un copil, dar care a fost căsătorită, este mai bine privită față de o mamă care nu a fost căsătorită. Fetele mame sunt în situația cea mai defavorabilă, ca și cum gradul de adecvare față de mecanismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
educație pe care le-a avut o persoană, de boală, de suferință sau chiar de epuizare din cauza suprasolicitării. Pentru un părinte singur, o alegere poate fi gândită ca rezonabilă numai dacă nu afectează suportul pe care îl acordă copilului său. Statusul dominant 79 este tocmai cel de părinte singur. Proiectul său de viață este marcat de importanța pe care o acordă relației cu copilul pe care îl are în grijă. • Recunoașterea faptului că orice persoană este moral valoroasă (dimensiunea etică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
oamenii nu ar trebui să fie tratați ca „buni” sau „răi” în funcție de statutul marital sau de orientarea lor sexuală. O femeie căsătorită nu este cu nimic mai merituoasă decât o femeie ce are o relație nelegalizată sau o femeie singură. Statusurile private ar trebui să fie o expresie a liberului arbitru al fiecăruia. Femeile și bărbații intră însă în relații unii cu alții și le structurează specific sub presiunea modelelor culturale. Uneori, se căsătoresc pentru că așa se obișnuiește și rămân căsătoriți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
un mijloc de emancipare a femeilor în spațiul privat. Aceasta în măsura în care o parte a serviciilor domestice se externalizează în afara casei, iar efectuarea lor implică un anumit tip de recunoaștere socială: remunerarea unora dintre activități, conferirea unei recunoașteri publice, a unui status. Participarea activă în cadrul comunității permite dobândirea unor noi capacități, diminuează izolarea și scade probabilitatea unor abuzuri sau violențe împotriva femeilor. Poate însemna, într-un fel, și ieșirea de sub influența mai mult sau mai puțin persuasivă a celor din familie. Conceptului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
obținute, pentru că pe piața muncii nu există oferta corespunzătoare, care să le antreneze. Educația specifică de gen, autopercepția defavorizantă le determină pe multe dintre femei să nu intre în competiție, să se mulțumească, până la urmă, cu situații mai joase ca status decât ar fi fost îndreptățite conform cu abilitățile pe care le dețin. Inegalitățile, în termeni de avantaje, respectiv dezavantaje sunt transmise de la o generație la alta. În ipoteza că sunt sensibile la gen, politicile publice ar trebui să promoveze egalitatea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
inegalitatea dintre îngrijirea permanentă a copilului și îngrijirea lui ocazională (a susține copilul zi de zi, față de a-l vizita)29; • inegalități la nivel de venituri-consum - veniturile aduse de părintele adult sunt distribuite pentru întreținerea tuturor membrilor familiei; • inegalități de status social - atât părintele singur, cât și copiii săi sunt victimizați, diminuați ca status social; • inegalități privind participarea socială, prezența în spațiul public fiind condiționată și condiționând raportul nevoi/resurse; • inegalități privind oportunitățile de dezvoltare personală. Inegalitățile deductibile pot fi accentuate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
zi de zi, față de a-l vizita)29; • inegalități la nivel de venituri-consum - veniturile aduse de părintele adult sunt distribuite pentru întreținerea tuturor membrilor familiei; • inegalități de status social - atât părintele singur, cât și copiii săi sunt victimizați, diminuați ca status social; • inegalități privind participarea socială, prezența în spațiul public fiind condiționată și condiționând raportul nevoi/resurse; • inegalități privind oportunitățile de dezvoltare personală. Inegalitățile deductibile pot fi accentuate de structura atipică a familiei monoparentale. Așa se face că raporturile părinte/copil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
atipică a familiei monoparentale. Așa se face că raporturile părinte/copil sunt asimetrice, uneori de dominație brutală, chiar de impunere cu forța a voinței adultului. Inegalitățile care decurg din structura familiei vizează un aspect cantitativ (componența numerică și rețeaua de statusuri și roluri familiale) și unul calitativ (diviziunea rolurilor în cadrul familiei și modul de exercitare a autorității - Ioan Mihăilescu, 2003, p. 160). În cazul familiei monoparentale, numărul de persoane adulte care sprijină dezvoltarea copilului este, în cele mai multe situații, mai mic decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
venit (adus de persoana adultă din familie) este distribuit astfel încât să acopere necesarul întregii familii (la care, pe lângă minorii din întreținere, se pot adăuga și persoane în vârstă, dependente etc.30). Uneori, diferențele de venituri conduc și la diferențe de status. Persoanele din familiile monoparentale sunt mai sărace, deci mai vulnerabile, iar statusul lor este diminuat. Inegalitățile de status dintre părinții căsătoriți față de cei necăsătoriți, divorțați sau văduvi pot fi remarcate în toate societățile care se fundamentează pe o structură de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
necesarul întregii familii (la care, pe lângă minorii din întreținere, se pot adăuga și persoane în vârstă, dependente etc.30). Uneori, diferențele de venituri conduc și la diferențe de status. Persoanele din familiile monoparentale sunt mai sărace, deci mai vulnerabile, iar statusul lor este diminuat. Inegalitățile de status dintre părinții căsătoriți față de cei necăsătoriți, divorțați sau văduvi pot fi remarcate în toate societățile care se fundamentează pe o structură de tip patriarhal 31. Dar chiar și între un tată singur și o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
minorii din întreținere, se pot adăuga și persoane în vârstă, dependente etc.30). Uneori, diferențele de venituri conduc și la diferențe de status. Persoanele din familiile monoparentale sunt mai sărace, deci mai vulnerabile, iar statusul lor este diminuat. Inegalitățile de status dintre părinții căsătoriți față de cei necăsătoriți, divorțați sau văduvi pot fi remarcate în toate societățile care se fundamentează pe o structură de tip patriarhal 31. Dar chiar și între un tată singur și o mamă singură se pot observa diferențe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
afirmarea profesională cu familia, iar femeile care cresc singure copii au șanse reale mult diminuate pentru împlinirea în carieră și pentru formarea unei familii complete. Astfel, aceste persoane sunt tratate ca defavorizate, ca persoane care, experimentând dependența economică, au un status precar. Corelat acestei stări, se poate ajunge la închiderea în privatitate, la izolarea și marginalizarea persoanelor din familiile monoparentale: În calitate de concept politic abstract, privatitatea semnifică granițele de includere și excludere socială. În primul rând, are semnificația hotarelor de includere și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și întreruperea legăturilor profesionale, prin dispariția familiei de origine și prin raritatea relațiilor private). Practicile curente 68 privind relațiile dintre oameni, ca relații de putere, le impun femeilor un anumit conformism social. Un aspect semnificativ este asumarea rolului de mamă. Statusul de mamă are o importanță aparte, iar în unele cazuri devine chiar status dominant. • Punând accente, în concluzii se reiau, inevitabil, anumite aspecte de analiză și, de aceea, devin obositoare prin repetitivitate. De pildă, observația pe care am făcut-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
private). Practicile curente 68 privind relațiile dintre oameni, ca relații de putere, le impun femeilor un anumit conformism social. Un aspect semnificativ este asumarea rolului de mamă. Statusul de mamă are o importanță aparte, iar în unele cazuri devine chiar status dominant. • Punând accente, în concluzii se reiau, inevitabil, anumite aspecte de analiză și, de aceea, devin obositoare prin repetitivitate. De pildă, observația pe care am făcut-o permanent este aceea că prezența majoritară a femeilor ca părinți singuri e rezultatul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]