796 matches
-
România” are dreptul acum la un pic de lejeritate comodă, la fel ca ”tweenie Spania”, care își asuma nu demult moștenirea asupririi, ne-mai-încovoindu-se însă sub ea? Ce vreau eu să subliniez este că se iese din inerție, se pune puțin stavilă risipei grandomane. Chiar dacă ne mișcăm, din păcate, destul de brownian, măcar suntem vigilenți și ageri. Iar legile încep să se ia în serios, intrând în vigoare. În facultăți, dar și în politică sunt și examene care se iau pe merit; bandiți
ROMÂNIA ÎN VIGOARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375278_a_376607]
-
marea... De ce nu ești și-acum ca altădată? De ce tresari de-a mâinii adiere? De ce te-ascunzi în spatele durerii? Urmeză dorul inimii-n tăcere... Și lasă-ți trupul pradă mângâierii. Nu poți iubirii să-i înfrângi puterea, Nici gândului o stavilă să-i pui. Căci viața și iubirea sunt averea. De restul... nu-i mai pasă nimănui. Ți-am ascultat tăcerile din șoapte, Cuvintele rostite din privire, Dorințele din visele de noapte... Și toate sunt... doar viață și iubire. Referință Bibliografică
ŢI-AM ASCULTAT TĂCERILE DIN ŞOAPTE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373105_a_374434]
-
în urmă cu 40 de an, când pârjolul devastator al invaziei inamice germano-aulice din toamna anului 1916 (cardinal, pentru români!) se întindea rapid și în Rucăr și apoi în întregul principat-regat, cu toate mijloacele (unele eroice!) de a-i pune stavilă. „Ciuma teutonică” căpătase aproape o expresie endemică și era pe cale să disloce un popor întreg și o țară, să le abată de la rosturile lor, să le strice rânduielile devenirii istorice, identității de neam, independente și suverane. Aveam cunoștințe vagi despre
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
Emil Șușnea, publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. Lecția de istorie 2 (După revoluție) Aveam un munte de pădure Te uită, vezi cum a chelit? Au lăsat ca să ne-o fure Și mita i-a înbogățit. Fără stavilă puhoae Dau azi năvală peste sat Și la fiecare ploaie Ne-au sărăcit, ne-au înecat. Acum vin, parcă visez, Vorbesc frumos, promit cu toți Și mă îndeamnă să votez S-aleg pe unul dintre hoți. Adese ori m-am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
au unit apoi cu toți , Ca să-l omoare de Crăciun, ... Citește mai mult Lecția de istorie 2(După revoluție) Aveam un munte de pădureTe uită, vezi cum a chelit?Au lăsat ca să ne-o fureși mita i-a înbogățit.Fără stavilă puhoaeDau azi năvală peste satși la fiecare ploaieNe-au sărăcit, ne-au înecat.Acum vin, parcă visez,Vorbesc frumos, promit cu toțiși mă îndeamnă să votezS-aleg pe unul dintre hoți.Adese ori m-am întrebat : -Ne cred ei oare idioți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
ISTORIA LITERATURII ROMÂNE-ANTOLOGIE-RAMURI SENTIMENTALE (I) Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1584 din 03 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ramuri sentimentale -poezii minimale- 1. În căutarea iubirii Cu raza dimineții prinsă-n plete, pornesc în a iubirii căutare. Dar stavilă voinței stau regrete, când dragostea sfârșește prin trădare! * * * 2.Al nemuririi vis real Când doru-mi ține companie prin univers sentimental, îmi răstignesc în poezie, destinul vieții la final. În altă soartă să învie al nemuririi vis real. * * * 3. De iubire
SCRIERI PENTRU ISTORIA LITERATURII ROMÂNE-ANTOLOGIE-RAMURI SENTIMENTALE (I) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379775_a_381104]
-
Dorințele se mistuie-mpreună / Eșarfele de raze de pe plai / Vor împleti trăirilor cunună / Să preamărească pământescul rai // Sublima dăruire cu tandrețe / Reverberează-n clipocit de râu / Luceferii dau stelelor binețe / Când sunt culese spicele de grâu // De amirat iubirea fără stavili / Pe un pământ pierdut în infinit / De admirat gândirea fără pravili / Ce-nfruntă secolul dezlănțuit”. (De admirat). În viziunea lui Virgil Ciucă, lumea este iadul, care „se hrănește cu toteme”, condusă de „imbecilii generali” și de șarlatani care „Au vândut
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
fi știut că ele se duseseră cu toate pentru tămăduirea lui... Atunci silabisi cu voce întâi numele straniei făpturi, Silvan. ... Apoi, ori de câte ori nevoia o prididea, prietenul nevăzut o sprijinea. Gândul acestui nesperat ajutor o-mbărbăta împuternicind-o să răzbească orice stavilă. Anotimpurile curseră pentru Fata Pădurii parcă altfel decât de obicei. Viața îi părea mai ușoară, mai frumoasă, căci tot ce făcea i se-mplinea după voie. Se adunaseră flori și buruieni de leac o groază. N-avea unde să le
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
cozi ale topoarelor jefuitorilor, pur și simplu stau pe margine - dar la umbră odihnitoare - și clevetesc prostește despre cei puțini dintre ei care, în limita posibilităților reduse de care dispun se mai opun atâta cât reușesc pentru a pune astfel stavilă distrugerii Țării. Dar nu stau chiar degeaba pentru că ei au mare grijă ca să-i mânjească folosind tot felul de epitete la adresa celor care tot încearcă să facă ceva cât de cât notabil și astfel util României numindu-i fie șovini
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
și-și va tîrî viața făr-a se putea regenera și fără a putea muri; o rasă puternică, însă puțin espusă prin împrejurările istorice, va avea puține afecțiuni de soiul acesta, suportând cu înlesnire evoluțiunile sale. În secolul nostru a căzut stavila care despărțea până mai ieri pe om de toată scara ființelor organice. Deși ridicat, prin rațiunea sa, asupra întregei scări, omul azi a ajuns să recunoască că deosebirea între el și lumea organică inferioară nu este absolută. Cu toată elasticitatea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mult: că spiritul public însuși pierduse capacitatea de-a distinge binele de rău. Bun și patriotic se numea adesea un act de rebeliune; trădare se numea o faptă patriotică. Cine cu sângerândă durere de inimă ar fi-ncercat a pune stavilă acestei sistematice corumperi a singurului organ prin care omul se distinge de animal, a spiritului, era tratat ca trădător al libertăților publice, ca reacționar, ca ciocoi, ca vândut străinilor chiar. Față c-o asemenea priveliște, în care virtutea se consideră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în România, 1951-1955, când, accesul la studiile istorice mai vechi și, în primul rând, la opera „istoricilor burghezi” A. D. Xenopol, N. Iorga, Gh. Brătianu, C. C. Giurescu ș.a. era interzis sau sever restricționat de unii dascăli „universitari” de circumstanță. În pofida tuturor stavilelor și a împrejurărilor descurajante pentru oricare studios ori intelectual al vremii, tânărul student Boicu a avut prestații de excepție de-a lungul celor patru ani de facultate, dobândind calificative maxime („foarte bine”) la toate examenele susținute, inclusiv la examenul de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
concurenței străine pe calea dezvoltării unei industrii naționale. Însă nu-i mai puțin adevărat că desființarea fabricii lui Bühl demonstrează cât de dăunătoare pentru dezvoltarea industriei moldovene erau așa-zisele privilegii exclusive și monopolurile care, neîmpiedicând concurența străină, formau o stavilă în calea sporirii numărului de întreprinderi industriale mecanice în ramura respectivă. O altă încercare de fondare a unei fabrici de postav a fost făcută în 1858 de către un alt fost director al fabricii lui M. Kogălniceanu - Jülich, care își alesese
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
suspine multe. Și-acum se hotăra pe Los să-l piardă, și-acum jos lacrimile îi curgeau. Los cu dispreț stătu-n picioare, roșii scîntei nimicitoare din furiosu-i cap Zburau peste-a' lui Tharmas valuri; fiindu-i milă, Tharmas își stavili Valurile, 50 Căci Enitharmon din răsputeri țipắ, plîngînd: "O, dulcea mea lume, De Arhitectul cel divin zidita, a cărui dragoste pentru Los și Enitharmon În grab' ai răsturnat-o mînios, nesuferite Demon!" "Ce Arhitect Suprem" zise Tharmas, "se-ncúmetă să-mi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
slăbești. Precum un vierme mă înalt în pace, desferecat Din furie. Acuma, cînd mă minii, si mai mult fiarele mă strîng. O, durere! O, durere! Vierme silit! Sînt vierme? 140 Au omul e născut în mare amăgire? Amăgitor foarte Pui stavila furiei mele pentru că viermele să-ncolăcească arborele. Piei, Rece fățarnic! Sînt înlănțuit, altminteri n-ai putea că astfel să mă folosești. Se mînia-va Omul, încătușat cu acest lanț, si viermele tăcut se va tîrî. Mînia-ți nu va înceta. Demone sur
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
scoată pe el În evidență. A preda Înseamnă a pătrunde În intimitatea unui suflet, În miezul lui cel mai plastic, cel mai fierbinte. Înseamnă a disloca obișnuințe, ticuri, moduri de a fi, a face „prăpăd” În ceea ce privește stabilitatea adormitoare, a distruge stavile și a ridica altceva În schimb. Când educi pe cineva Încerci să-l „anexezi”, să-i imprimi un anumit contur, să-i prescrii un „bine” care este al tău. Învățarea presupune spulberarea unui eu pentru a predetermina un „tu” sau
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
prefaceri sociale, constituirea primului stat (țarat) bulgar (679-681) și cristalizarea relațiilor feudale în Imperiul bizantin. Schimbările și prefacerile din zona danubiano-pontică au avut o înrâurire puternică și asupra societății românești din vatra vechii Dacii. Constituirea statului bulgar a ridicat o stavilă în calea legăturilor directe, seculare dintre locuitorii din nordul Dunării și Imperiu, dar nu le-a întrerupt cu totul-flota bizantină a menținut puncte de sprijin și control la gurile Dunării. Aceasta înseamnă că legăturile dintre populația romanică (românească) din nord
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
principal, în paginile noii serii a «Convorbirilor», de la Mircea A. Diaconu la Daniel Ștefan Pocovnicu, Constantin Dram, Adrian Dinu Rachieru, Anton Adămuț, Dan Bogdan Hanu, Dragoș Cojocaru, Sergiu Ailenei, Marius Chelaru, Vasile Spiridon ș.a., la foarte tinerii Mircea Platon, Andrei Stavilă, Ioan Alexandru Tofan, Ovidiu Morar ș.a. Nu lipsesc scriitori semnificativi care semnează în continuare eseuri, cronici, recenzii: Lucian Vasiliu, Bujor Nedelcovici, Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian, Andrei Zanca, Daniel Corbu, Liviu Ioan Stoiciu, George Bădărău, Nicolae Panaite, Mircea Petean, Horia
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
nu este pe deplin înțeleasă de parteneri. Guvernele țărilor vorbesc adesea despre parteneriate cu mediul privat, dar nu înțeleg cerințele, implicațiile Și limitele acestora (Sharpley, 2000: 13). În al Șaptelea rând, natura extrem de fragmentată a industriei turistice a reprezentat o stavilă în apariția unor lideri - regionali, naționali sau internaționali, care să genereze Și să promoveze o filosofie Și un plan pe termen lung. În teorie, industria turistică ar trebui să își asume rolul de lider, dar, de fapt, piața este cea
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
descopăr mereu că-s altul / cine sunt eu? / Început, urmare, sfârșit?” Poemele din ultima perioadă sunt expresia detașată a unui sentiment particular: condamnarea la singurătate a statuilor publice: „A trebuit să-nving / să tot înving / Tristeților să pun în mine stavili, / Să umblu-n zale, / sabie să-ncing / Să-mi țin dorința-nlănțuită-n pravili... Când aș fi vrut să zic și eu / Am constatat că limbă n-am, nici gură, / Și că-s ținut sub pază-ntr-un muzeu / Pustie pe dinăuntru
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
scuturat-o din mânecă. Poezia noastră-i ca un copac cu rășină care picură de acolo de unde-i hrănită. // Scânteia nu sare din cremene decât daca scaperi, dar flacăra noastră blândă izvorește de sine și, ca puvoiul, fuge de orice stavilă care i se-mpotrivește. Asta ce-i? {EminescuOpVIII 479} ZUGRAVUL O icoană, domnule. Dar cartea d-tale când iese? POETUL Cum voi prezenta-o, îndată. Ia arată-mi pânza. ZUGRAVUL Bună icoană. POETUL Așa e. Minunat și frumos reiese. ZUGRAVUL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aceasta în realitate. Astfel numai izbuti Isaac Angelos să scape oastea sa de nimicire și de prinsoare și să ajungă Adrianopolul. Pentru că cu toate astea încălcările pustiitoare ale vlahilor se repetau ca și mai nainte, împăratul caută să le pună stavilă sau în persoană sau prin cei mai buni generali ai săi. Asan, spirit isteț și plin de izvodiri, se ferea cu băgare de seamă de orice bătălie la larg și ocolea cu îngrijire orice întîmpinare cu împăratul: dar întreprindea călcări
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a tuturor vasalilor regești, deci și a episcopilor, era neapărată pentru țară, căci aceștia, fiind asemenea vasali, aveau datoria de-a trimite sub steagurile regelui pe vasalii lor inferiori. Curând, și asemenea unei rumperi de nouri, valurile de mongoli rupsese stavilele, nimicise oastea ungurească, inundase Ungaria și o prefăcuse într-un pustiu și-l gonise pe rege afară din țară, unde îmbla cerând ajutor. Bela IV se rugă papei, care însă din {EminescuOpXIV 120} nefericire era rău certat cu împăratul Frideric
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de relele lor, adecă dreptul comun. Împăcare și alianță între Terteres și împăratul. Ca o despăgubire foarte la îndemînă pentru neliniștele de la hotară ce se-ntîmplau pe atunci, a fost pentru împărăția romeică împăcăciunea cu Terteres, care a izbutit cu toate stavilele ce-i stăteau în cale și-n urma căreia numărul protivnicilor Bizanțului scăzu cu unul, și anume cu unul îndestul de însemnat. Terteres, care precum am spus răpise cu totul la sine, după fuga lui Asan, frânele stăpânirii regești din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de primprejur, apoi Agathopolis și Anchialos, suspinau cu cele din urmă răsuflări și se deprindeau cu ideea de a se preda în curând. Andronic împăratul, mâncat de griji, era amețit de nedumerire; căci pe când își dădea toată silința să puie stavilă propășirii inamicului, stările deplorabile de lucruri la răsărit îl chemau și mai neînduplecate pe teatrul de lupte din Asia. Silit de împrejurări ca să ia o hotărâre, rândui totuși în sfârșit pe fiul său Mihail împărat în campanie în fruntea unei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]