347 matches
-
2) din actul de aderare. Pentru fiecare din categoriile următoare de nave se transmite o listă separată: * navele de pescuit merluciu, alte specii demersale și stavrid la nord de frontiera Rio Minho, * navele de pescuit merluciu, alte specii demersale și stavrid la est de frontiera Rio Guadiana, * navele de pescuit pești migratori mari alții decât tonul (pește-spadă, rechin albastru, plătică de mare), * navele de pescuit ton alb. 2. Listele menționate la alin. (1) pot fi revizuite cu efect începând din prima
jrc1051as1985 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86190_a_86977]
-
La cererea statului membru interesat, Comisia adaptează desemnarea autorităților de control competente menționate la alin.(7) din anexă. Articolul 7 Fără a se aduce atingere Regulamentului (CEE) nr. 171/83 și cu excepția navelor de pescuit merluciu, alte specii demersale și stavrid, pentru navele aflate sub pavilion portughez se aplică următoarele măsuri tehnice: (a) se interzice pescuitul cu plase cu ochiuri mari; (b) navele nu pot deține la bord nici o unealtă de pescuit în afară de cele necesare practicării pescuitului pentru care au fost
jrc1051as1985 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86190_a_86977]
-
vizate la alin.( 4) (1): - A: crevete nordic (Pandalus borealis), - B: merluciu (Merluccius merluccius), - C: halibut negru (Reinbardtius hippoglossoides), - D: cod de Atlantic(Gadus morhua), - E: eglefin (Melanogrammus aeglefinus), - F: halibut (Hippoglossus hippoglossus), - G: macrou de Atlantic(Scomber scombrus), - H: stavrid (Trachurus trachurus), - I: grenadier de stâncă (Coryphaenoides rupestris), - J : cod negru (Pollachius virens), - K: merlan (Merlangus merlangus), - L: hering (Clupea harengus), - M: pește-lance (Ammodytes sp.), - N: șprot (Clupea sprattus), - O: cambulă (Pleuronectes platessa), - P: capelin norvegian (Trisopterus esmarkis), - Q: mihalț-de-mare
jrc1051as1985 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86190_a_86977]
-
1.32. sabița (Pelecus cultratus) 20 1.33. rechin (Squalus acanthias) 100 1.34. scobar (Chondrostoma) 20 1.35. somn (Silurus glanis) 50 1.36. scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 1.37. scrumbie albastră (Alosa maeotica) 23 1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 1.39. salău (Stizostedion sp.) 40 1.40. știuca (Esox lucius) 40 1.41. șip (Acipenser sturio) 110 1.42. sprot (Spratus spratus) 7 1.43. văduvita (Leuciscus idus) 30 1.44. viza (Acipenser nudiventris) 100 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
sub dimensiunile minime de cel mult 2% socotit la numărul de bucăți. 6. La pescuitul marin se admite un procent de pești sub dimensiunile legale din totalul cantității pescuite de 5% pentru scrumbie de Dunăre și de 20% pentru chefal, stavrid și scrumbie albastră. 7. Dimensiunile minime ale ochiurilor la uneltele de pescuit sunt următoarele: a) 2,4 cm la Dunăre, bălti, lacuri, râuri colinare și de șes și în Delta Dunării; ... b) 4,0 cm în Complexul Razelm-Sinoe, în ghiolurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
râuri colinare și de șes și în Delta Dunării; ... b) 4,0 cm în Complexul Razelm-Sinoe, în ghiolurile și bălțile din delta și în lacurile litorale; ... c) ● pescuitul activ (traul): sprot 2a - 0,7 cm; hamsie 2a - 0,10 cm; stavrid 2a - 0,12 cm; ● pescuitul staționar (unelte pasive): la talian 2a - 0,8 cm; la setca 2a - 0,100 cm. NOTĂ: Reproducem mai jos prevederile art. ÎI din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea și completarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
de pescuit sub această limită este evaluată global pentru fiecare zonă de pescuit. Articolul 10 În conformitate cu art. 4 și 8 din Regulamentul (CEE) nr. 3760/92, Consiliul stabilește, până la 31 decembrie 1995, totalul admis al capturilor pentru diferitele stocuri de stavrid în zonele CIEM X și COPACE și repartizează aceste posibilități de pescuit între Spania și Portugalia, în zonele respective. Articolul 11 1. În conformitate cu art. 9 din Regulamentul (CEE) nr. 3760/92, statele membre interesate procedează la un schimb al posibilităților
jrc2777as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87932_a_88719]
-
VI, VII Apele de sud-vest VIII, IX și X (apele din jurul Insulelor Azore) și diviziunile CECAF 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0 (apele din jurul Insulei Madeira și din jurul Insulelor Canare) Rezervele de pești pelagici (merlan albastru, macrou, stavrid, hering) Toate zonele (cu excepția Mării Baltice și Mării Mediterane) Flota pentru pescuitul în larg Toate apele din afara CE 1În sensul prezentei decizii, zonele ICES sunt după cum se definesc în Regulamentul (CEE) nr. 3880/91 (JO L 365, 31.12.1991, p.
32004D0585-ro () [Corola-website/Law/292470_a_293799]
-
Peștele pilot ("Naucrates ductor") este un pește teleostean pelagic din familia carangidelor, cu o lungime de 25-50 cm cm, răspândit în Oceanul Atlantic, Indian și Pacific, Marea Mediterană. Seamănă, în general, cu un stavrid, de care se deosebește prin lipsa plăcilor țepoase de pe linia laterală. Culoarea corpului este cenușie-albăstrie, iar corpul este încins cu 5-7 dungi verticale negre-albăstrui. Este remarcabilă biologia acestui pește, care i-a atras și numele de pește-pilot. Într-adevăr, s-
Pește pilot () [Corola-website/Science/330760_a_332089]
-
cele pectorale, sunt rudimentare sau lipsesc. Dinții sunt mici sau lipsesc. Fosilele au fost găsite din Eocen. le au o mare importanță economică. Familia cuprinde aproximativ 148 de specii și 32 genuri. Pe litoralului românesc al Mării Negre trăiesc 2 specii: stavridul negru ("Trachurus trachurus") și stavridul mediteranean ("Trachurus mediterraneus"). Carangidele cuprind pești de formă și mărimi diferite. Cele mai multe specii au o lungime totală sub 100 cm, dar unele cresc peste 250 cm. Forma corpului este extrem de variabilă. Cele mai multe specii au corpul
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
lipsesc. Dinții sunt mici sau lipsesc. Fosilele au fost găsite din Eocen. le au o mare importanță economică. Familia cuprinde aproximativ 148 de specii și 32 genuri. Pe litoralului românesc al Mării Negre trăiesc 2 specii: stavridul negru ("Trachurus trachurus") și stavridul mediteranean ("Trachurus mediterraneus"). Carangidele cuprind pești de formă și mărimi diferite. Cele mai multe specii au o lungime totală sub 100 cm, dar unele cresc peste 250 cm. Forma corpului este extrem de variabilă. Cele mai multe specii au corpul înalt, puțin alungit și comprimat
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
stomac chiar o copită de cal mort, ce fusese aruncat în Dunăre. În Marea Neagra, între mai și septembrie morunul se adună în apropierea coastei înainte de a intra râuri se hrănește cu pești marini, în principal cu scrumbie albastră ("Scomber scombrus"), stavrid ("Trachurus mediterraneus ponticus"), hamsie ("Engraulis encrasicolus") și șprot ("Sprattus sprattus"). Exemplarele pescuite în mare, la talian lângă țărm, aveau în stomac guvizi ("Gobiidae"), hamsii, crevete, crabi; la cei prinși în larg, conținutul stomacal era reprezentat prin barbun ("Mullus barbatus ponticus
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
1981”. Atunci sunt reintroduse cartelele desființate în 1954, fiind raționalizate pâinea, laptele, uleiul, zahărul și carnea. În magazine nu se găseau în mod curent carne (pui, porc, vită), ouă, lapte. Ca produse din carne puteai găsi curent doar pește înghețat (stavrid, cod, merluciu) sau proaspăt (crap, caras, biban, știucă, roșioară, guvizi-în localitățile de lângă mare, șalău și somn-care erau scumpe), conserve de pește (rusești), tacâmuri de pui (gheare și gâturi), picioare de porc (numiți adidași), salam cu soia, scoici albaneze, creveți în
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
la locurile de plecare, unde se și reproduce. Depune icre pelagice. În Marea Mediterană, Marea Marmara și Marea Neagră depunerea icrelor are loc în mai-iulie. Este un răpitor lacom și nesățios și se hrănește în principal cu pești (sardeluțe, hamsii, scrumbii, șprot, stavrizi, puiet de chefal și puietul propriu), mai rar cu crevete și calmari. Are valoare economică mare și se pescuiește comercial și sportiv. Carnea este destul de bună și uneori (toamna, mai ales) destul de grasă. Se pretează la conservat atât afumat, cât
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
povestește exact cum s-a întâmplat. Polițistul nu a scris declarația lui Nakata pentru că nu era credibilă. La plecare Nakata îi spune polițistului că în ziua următoare să aibă o umbrelă la el, deoarece o să plouă cu pești - sardele și stavrizi. A doua zi după ploaia cu pești, poliția a fost anunțată de descoperirea cadavrului unui bărbat omorât prin înjunghiere, moment în care tânărul polițist a realizat că a greșit în ceea ce-l privește pe Nakata, dar decide să păstreze pentru
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
Întreprinderii Piscicole” din Brăila și ale „Întreprinderii de Industrializare și de Desfacere a Peștelui” din Tulcea, care aduceau la mal tonaje mici de pești bentici cum ar fi sturionii, morunii, calcanii, cambulele, și de pești pelagici printre care dominau chefalii, stavrizii și hamsiile. Oferta era mult inferioară cererii. În anii 1964-1965 au fost comandate șantierelor navale din Japonia două mari traulere oceanice : „Constanța” și „Galați”, bazate în portul la frigorifer din Tulcea. Zece ani mai târziu, ele sunt repartizate „Comandamentului Flotei
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
Pescuit Oceanic”, privatizat după anul 1990 sub denumirea de „Compania Română de Pescuit Oceanic”. Pescuitul oceanic românesc a avut loc în zone cu mare productivitate biologică din Oceanul Atlantic, îndeosebi în vestul Africii, exploatând specii ca la bonita, pălămida, macroul, chefalul, stavridul și sardina, pe platforma continentală din dreptul litoralului Americii de Nord din dreptul coastelor Labradorului, exploatând heringul, macroul, codul, cambula și sebastul-"Sebastes mentella", prelucrabile în fileuri. Speciile de mai mare valoare gustativă și comercială (tonul-"Thunnus thynnus", pălămida-"Sarda sarda", heringul
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
Squalus blainville". Traiește mai mult izolat la adâncimi de 50-90 metri, în intervalul martie-iunie și octombrie-noiembrie, uneori până la 100 m, foarte rar apropiindu-se de litoral la adâncimi mai mici de 10 m. Se hrănește cu scrumbii, aterine, hamsii, guvizi, stavrizi, crabi și creveți. Câinele de mare are o talie mică. La maturitate masculii ajung la 1-1,5 m, femelele până la 1,7 m, iar greutatea între 6-14 kg. Pielea este acoperită cu solzi mărunți, placoizi. Ambele înotătoare dorsale sunt precedate
Câine de mare () [Corola-website/Science/334646_a_335975]
-
realizau peste 15.000 tone/an, în perioada 1991-2005 captura totală s-a diminuat la circa 2.000 tone/an, pentru ca în ultimii ani să nu depășească 500 tone/an. Peste 90% din debarcări reprezintă speciile de talie mică: șprot, stavrid, bacaliar. Un procent relativ semnificativ din capturile cu traulul îl reprezintă capturile complementare reprezentate de rechin (6-12 tone/an). Debarcările de calcan ale acestei clase de nave reprezintă în prezent 47-48 tone/an, fiind realizate cu cele circa 2.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
amplasate pe adâncimi variabile cuprinse între 5 și 10 metri. O echipă de pescari deservește 1-2 unelte, folosind două ambarcațiuni. Capturile sunt variabile și sunt în general formate din amestec de specii, predominând cele de talie mică (șprot, hamsie, bacaliar, stavrid, guvizi, aterină, barbun). Pe întregul litoral sunt înregistrate un număr total de 1.200 de bucăți de setci de scrumbie, 400 de bucăți de setci de chefal, 150 de bucăți de setci de guvizi, 2.500 de bucăți de setci
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
capturilor de pești din sectorul marin românesc este prezența unui număr mare de specii (peste 20), dintre care de bază sunt speciile de talie redusă (șprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul că ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin, sturioni, stavrid, zărgan, scrumbie de Dunăre, chefal, lufar) continuă să fie scăzută, cu toate că stocurile acestora au o tendință de refacere, menținându-se însă în stare critică. În ultimii ani, pe întreg ansamblul sectorului românesc și pe întreaga perioadă de pescuit (martie-noiembrie), dominantă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
românesc și pe întreaga perioadă de pescuit (martie-noiembrie), dominantă în capturi a revenit în principal speciei șprot/Sprattus sprattus, calcan/Psetta maeotica și scrumbie/Alosa pontica, alături de care au mai apărut speciile tradiționale: bacaliar/Merlangius merlangus ponticus, hamsie/Engraulis encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae și alte specii. Dominantă capturilor realizate prin pescuitul cu unelte fixe este deținută de speciile tradiționale: hamsie (14,8%), șprot (12,8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
ponticus, hamsie/Engraulis encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae și alte specii. Dominantă capturilor realizate prin pescuitul cu unelte fixe este deținută de speciile tradiționale: hamsie (14,8%), șprot (12,8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6%) și aterină (0,6%), iar în cele realizate cu unelte active o deține șprotul (78,2%), alături de care a apărut bacaliarul (4,4%), labanul (0,5%) și chefalul (1,7%). 2.5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
românesc al Mării Negre Stoc (tone) Specia 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Șprot Trebuie remarcat că presiunea asupra stocului de șprot și, mai nou, asupra celui de bacaliar a crescut îndeosebi după ce stocurile de hamsie și stavrid au scăzut extrem de mult datorită pescuitului intensiv și neselectiv în zonele de iernat, făcând ca atenția flotelor din țările riverane Mării Negre să se îndrepte acum și spre noi specii. Stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus, Aleev, 1956) Un declin drastic al abundenței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
de bacaliar a crescut îndeosebi după ce stocurile de hamsie și stavrid au scăzut extrem de mult datorită pescuitului intensiv și neselectiv în zonele de iernat, făcând ca atenția flotelor din țările riverane Mării Negre să se îndrepte acum și spre noi specii. Stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus, Aleev, 1956) Un declin drastic al abundenței stocului a existat după 1995, când acesta s-a diminuat cu 56%. În 1991 stocul de stavrid a scăzut la un minim de 75.000 tone, captura scăzând de asemenea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]