666 matches
-
a cunoștințelor medicale ale vremii, în încercarea de a-i proteja pe pacienți. Una dintre cele mai vechi dovezi în acest sens o găsim în Codul lui Hammurabi (rege al Babilonului în sec. XVIII î. Hr./1728-1686 î. Hr.), gravat pe o stelă din diorit, descoperită la Suza în 1902. Acesta conține mai multe articole referitoare la onorariile medicilor, dar și la răspunderea acestora în cazul unor greșeli în intervențiile terapeutice. În situația eșecului profesional, în funcție de specificul acestuia sau de pacient (om liber
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de formations imaginaires, d'ignorances ou méconnaissances d'ordre symbolique. Finalement, est-ce cela que vous appelleriez la réalité ? JL: Sans aucun doute. C'est ce que tout le monde appelle la réalité32. Viena, orașul nașterii psihanalizei, oferă vizitatorilor nu numai stela lui Freud și casa memorială (de la a cărei ușă am fotografiat monograma-logo a cuplului, inserată sub titlul acestui capitol) ci și o asociere inedită a muzicii cu scrierea. Nu-i voi ceda cuvântul contra-opinentului meu fără a te plimba, Cititorule
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
pulbere și hoit. Pe lut și oase / Încremenita de prisos în piatră, / muta, privind cum anii trec puzderii, / de pază-i stă durerii / și amintirii, numai ea, icoana / trecutei tale frumuseți (La portretul unei femei frumoase sculptat în propria-i stela funerară, vv. 1-7).302 În descrierea basoreliefului, oglindă pietrificata a frumuseții, nemișcata într-o liniște golita de sentimente, se află imaginea simbolică a tăcerii și imobilității din lumea de dincolo. Întregul fragment stă sub semnul afirmației inițiale: tal foști, în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a acceptat că varianta foscoliană a Iliadei a constituit un model atât pentru Leopardi, cât și pentru Quasimodo. Chiar si in opera originală a creatorului romantic regăsim o serie de tematici foscoliene, printre care: contemplarea morții din La o antică stela funerară și La portretul unei femei frumoase sculptat în propria-i stela funerară, din Micile opere morale (Corul morților în biroul lui Frederic Ruysch), din Silviei, Brutus cel tânăr, Catre Angelo Mai sau Sieși; apoi respingerea prezentului în favoarea vârstelor antichității
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pentru Leopardi, cât și pentru Quasimodo. Chiar si in opera originală a creatorului romantic regăsim o serie de tematici foscoliene, printre care: contemplarea morții din La o antică stela funerară și La portretul unei femei frumoase sculptat în propria-i stela funerară, din Micile opere morale (Corul morților în biroul lui Frederic Ruysch), din Silviei, Brutus cel tânăr, Catre Angelo Mai sau Sieși; apoi respingerea prezentului în favoarea vârstelor antichității, motiv prezent în Mormintele.448 Din Ultimele scrisori ale lui Jacopo Ortis
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
din ele, fără să-l privez de ceva. Și dacă un cetățean moare doborînd sau încercînd să ucidă vreun trădător, îi voi arăta recunoștința mea, atît lui cît și copiilor săi76." Dovada că nu sunt doar vorbe goale e o stelă de pe Acropole (din anul 409 î.Hr.) care îi onorează pe cei care l-au ucis pe oligarhul numit Phrynichos. Omului grec de care ne interesăm aici îi este teamă mai ales de două posibile: sclavia și tirania. În această lume
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
scurta "escapadă" monoteistă 344 a acestei civilizații aureolează trăsăturile definitorii ale spiritualității unei culturi de mult apuse, care mai trăiește încă prin lucrările de artă redescoperite și valorificate atât în Egipt, cât și în marile muzee ale lumii. Fig. 17. Stela lui Djed-Hor Fig. 18. Stelă egipteană Fig. 19. Statuia zeiței Sachmet Sub aspect stilistic și formal, la egipteni, imaginea sacrului este reconstruită printr-o mare varietate de expresii artistice. Numeroasele monumente și opere de artă înfățișează marea diversitate a formelor
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
acestei civilizații aureolează trăsăturile definitorii ale spiritualității unei culturi de mult apuse, care mai trăiește încă prin lucrările de artă redescoperite și valorificate atât în Egipt, cât și în marile muzee ale lumii. Fig. 17. Stela lui Djed-Hor Fig. 18. Stelă egipteană Fig. 19. Statuia zeiței Sachmet Sub aspect stilistic și formal, la egipteni, imaginea sacrului este reconstruită printr-o mare varietate de expresii artistice. Numeroasele monumente și opere de artă înfățișează marea diversitate a formelor de reprezentare a sacrului, între
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
pe pânză. 135 x 110 cm. 1995. (Credite: Jenö Bartos). Fig. 16. Taur androcefal înaripat Lamassu. Detaliu. Basorelief din palatul regelui assirian Sargon al II-lea din Dur-Sharrukin (Khorsabad). 721-705 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru, Paris). Fig. 17. Stela lui Djed-Hor. Calcar. Circa 220 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 18. Stelă egipteană (Stela lui Iha). Calcar pictat. Circa 580 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 19. Statuia zeiței Sachmet. Granodiorit. 1410-1372 î.Hr.
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Detaliu. Basorelief din palatul regelui assirian Sargon al II-lea din Dur-Sharrukin (Khorsabad). 721-705 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru, Paris). Fig. 17. Stela lui Djed-Hor. Calcar. Circa 220 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 18. Stelă egipteană (Stela lui Iha). Calcar pictat. Circa 580 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 19. Statuia zeiței Sachmet. Granodiorit. 1410-1372 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 20. Venus din Milo. Detaliu. Sculptură în marmură
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
din palatul regelui assirian Sargon al II-lea din Dur-Sharrukin (Khorsabad). 721-705 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Muzeul Luvru, Paris). Fig. 17. Stela lui Djed-Hor. Calcar. Circa 220 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 18. Stelă egipteană (Stela lui Iha). Calcar pictat. Circa 580 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 19. Statuia zeiței Sachmet. Granodiorit. 1410-1372 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu. Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 20. Venus din Milo. Detaliu. Sculptură în marmură de Paros
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
că steaua-ți e-un suflet de înger Ce tremură-n ceruri, un cuget de aur Ce-arunc-a lui raze-n o luncă de laur Cu-al cântului dar. iar, tu, interpretă-a cereștilor plângeri, Credeam că ești chipul ce palida stelă Aruncă pe-o frunte de undă rebelă Pe valul amar. Dar astăzi poetul cu inima-n ceruri, Răpit d-a ta voce în raiu de misteruri, Ș-aduce a minte că-n cerul deschis Văzut-a un geniu cântând Reveria
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nu au aceeași lume de dincolo. Mormântul egiptean, invizibil din afară, este în întregime orientat în interior, spre sufletul defunctului. Se îngroapă aici ofrande, pentru a-l hrăni mai bine și a-l însoți în supraviețuirea lui. Se înalță o stelă vizibilă de departe pentru a perpetua o memorie. În ambele cazuri, spațiul mormântului, casa mortului, este distinct de spațiul templului, casa zeilor. Cultura creștină a fost prima care a introdus rămășițele fizice în spațiul sacru. Acest lucru a început cu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ale limbii: este copilăria semnului. Această originalitate îi dă o putere de transmitere fără egal. Imaginea face bine fiindcă stabilește o legătură. Dar fără comunitate nu există vitalitate simbolică. Privatizarea privirii moderne este, pentru universul imaginilor, un factor de anemie. Stela funerară egipteană, ridicată perpendicular pe sarcofagul îngropat, privește spre apus, fiindcă morții călătoresc împreună cu soarele. Ea are forma unei porți deschise. Căci tocmai aceasta e destinația ei: să-i facă pe cei vii să comunice cu morții. Poartă falsă, dar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
se desfășoară pe micul ecran, "agora electronică" nu mai este cea a Atenei, ci a Cartaginei. Scrisul a fondat în fapt și în drept democrația greacă. El a permis egalitatea tuturor în fața legii sau isonomia. Încrustat pe table, pe o stelă, arătat în plină zi, el poate fi controlat sau interpretat de toți cetățenii. Precum nordul și sudul, ieri, ca și azi, alfabetizarea și democratizarea sunt inseparabile. Se va spune că imaginea-sunet este și mai democratică, de vreme ce chiar și analfabeții au
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
țin minte și acum detalii din aventura lui Stephens)... pădurea virgină și perfidă, țipetele maimuțelor și papagalilor, călăuzele tăind cu cuțitul lianele, exploratorii istoviți, crezând din ce în ce mai puțin în șansa lor, când, deodată, sub plantele care barau drumul au descoperit o stelă impunătoare, acoperită cu hieroglife ciudate... apoi altele, ruine aproape devorate de pădure, unele prinse, înlănțuite de rădăcinile și de ramurile arborilor tropicali... Întâmplarea bizară cu indigenul care s-a apropiat în zilele următoare declarând că era "proprietarul" junglei unde fuseseră
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
era de fapt deci revolta egipteană despre care la Roma toți vorbiseră cu neplăcere, distrați și fără milă. Pe mile întregi nu se vedea altceva. În cele din urmă, spre asfințit, între nisip și palmieri se ivi în depărtare o stelă de piatră cu vârful aurit, în care se oglindea soarele. Apoi din nisip începu să se ridice un enorm zid de granit. — Sais, spuse călăuza arătând într-acolo, apoi tăcu. Era templul faimos în întreaga Mediterana pentru biblioteca milenară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de la Ephesus nu le ajung nici măcar până la genunchi, șopti Gajus. Zaleucos privea fără să răspundă. A doua curte interioară era înconjurată de un portic; și ea era pustie. În spate se zărea a treia trecere. Iar acolo se ridica uriașa stelă de granit roșu, cu vârful aurit, pe care o văzuseră strălucind de departe. Sacerdotul întinse mâna - pielea lui brună se lipea de oasele lungi, subțiri ale degetelor -, arătă spre stelă și întrebă: — Voi, grecii, o numiți obeliskos, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
se zărea a treia trecere. Iar acolo se ridica uriașa stelă de granit roșu, cu vârful aurit, pe care o văzuseră strălucind de departe. Sacerdotul întinse mâna - pielea lui brună se lipea de oasele lungi, subțiri ale degetelor -, arătă spre stelă și întrebă: — Voi, grecii, o numiți obeliskos, nu-i așa? Adică micul obilos, dacă nu rostesc eu rău, mica suliță. Surâse îngăduitor, dar acel surâs pe fața brăzdată de riduri izvora, poate, dintr-un sublim dispreț. — Vouă vă place să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
pe sanctuar, voi așeza un splendid cap al Meduzei, din bronz aurit; din punct de vedere astrologic, ea guvernează fascinanta zodie a Fecioarei în care te-ai născut tu, Augustus. — La Mendes, adăugă Imhotep, lângă aqenu, lacul sacru, pe o stelă de piatră sunt incizate legile ritului, pentru ca amintirea lui să nu se piardă: phar-haoui se urcă pe Ma-ne-djet, rotește marea timonă și îndreaptă corabia spre lumină. Dar ea nu are vâsle și nici vele. Cei șaizeci de vâslași de pe Me-se-ket
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
uimiți lunga călătorie a monumentului aceluia enorm și indescifrabil, ce mersese de-a lungul Nilus-ului, străbătuse Mediterana și apoi urcase pe Tiberis până la poalele colinei Vaticanus. Se adunaseră cu miile, ținându-și respirația, în timp ce funiile umede ridicau încet spre cer stela imensă cu vârful de elektron. Cluvius Rufus, scriitorul, care urmărise cu inima bătându-i nebunește spectaculoasa înălțare a monumentului, întrebă: — De ce și acel obeliskos? Aș vrea să știu de ce întrebi asta! se revoltă celălalt, cuprins de-acum cu totul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
urmă cu treizeci și cinci de secole, deschizând astfel, în fața ochilor uluiți ai romanilor vremii sale, ce se încăpățânau să nu creadă, o poartă spre trecut. Chiar și astăzi, puțini dintre cei care ajung la celebrele coloane ale lui Bernini și contemplă stela gigantică știu cum și de ce, acum douăzeci de secole, a fost adusă din Egipt la Roma, traversând o jumătate din Mediterana. Podul cu patru arce s-a prăbușit însă în timpul unei revărsări a Tibrului. După nouăsprezece secole a fost înlocuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
aprinde muzica petrecerii. A petrecerilor de altă dată. Din casa veche. Din grădinile suspendate ale Semiramidei. Pământ adus cu spatele și pus să rodească În lăzi pe acoperiș. Aurel , „fiară siberiană”, În luptă cu Byron. Râsul lui, plin de viață. Stela cu frica și grija celor doi lupi tineri, copiii lor, atenți la tot ce zboară. Ah, poeții ăștia care „condamnă” țara la Înapoiere, la pierderea independenței, afectând viitorul țării și al poporului. Cum nu vor ei să rabde de foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
nelipsita de pe afișul marilor spectacole și din emisiunilor posturilor TV; mai mult, este moderatoarea plină de farmec a emisiunii “Ceasuri de folclor” de la TV Favorit, unde în ultima vreme au fost invitați și reprezentanți ai muzicii ușoare, cum ar fi Stela Enache sau Alexandru Jula. Ca să încheiem cu capitolul muzică populară, trebuie subliniat că Emilia Dorobanțu a cucerit, în ciuda vârstei, cele mai importante distincții ale genului, în frunte cu cele de la Mamaia, Târgu-Jiu (“Maria Lătărețu”) și Craiova (“Maria Tănase”). Interesant este
3 ?n 1: frumuse?e ?i talent by Violeta NIC?? () [Corola-journal/Journalistic/83826_a_85151]
-
bine, dar atunci de ce ținuse să se recăsătorească? Nu există ființă care să țină loc altei ființe fără să se anuleze pe sine. Chiar dacă ar vrea, ar fi imposibil... La început, da, cât timp și ea, Matilda, o iubise pe Stela alături de el, fuseseră fericiți. "Dar era oare firească această fericire?'' mă întrebă. " De ce nu? zisei turnând în pahare. Nu te costa nimic." Matilda se indignă. Nu e vorba aci de costat. Nu facem negustorie, mă costă sau nu mă costă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]