949 matches
-
Sânziene. Cineva a susținut o lucrare - bună, de altfel -, apoi toată lumea s-a angrenat În discuții pe marginea romanului, căutând sensuri foarte grave (atemporalitate, mit, rit, fuga de timpul real În spațiul izbăvitor al timpului „sacru”, al originilor, adică tocmai stereotipiile pe care le găsim oriunde În Eliade), până la un moment dat când cineva a spus că toate lucrurile de până acum sunt frumoase, numai că În roman apare istoria peste tot, distruge tot (mitul, atemporalitatea, ritul, voința personajelor de a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tehnici prin adăugare și ele corespund unei pedagogii intruzive, care intră În conștiința studentului și-i impune anumite lucruri. Sculptura și psihanaliza corespund În schimb unei pedagogii care presupune mai degrabă atragerea studentului, eliminarea părților care constituie niște piedici, a stereotipiilor și preconcepțiilor, a scenariilor explicative de care vorbeam anterior. Scopul unor asemenea metode ar fi eliberarea de blocaje și osificări, cucerirea unei mobilități care să permită reevaluarea și construcția de sine. Care trebuie să fie Însă raportul dintre metodele pedagogice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
A doua Curte a Miracolelor (2004), Made in Romania. Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și Început de secol XXI (2005) și România Înghesuită. Ipostaze ale ghetoizării În comunism și postcomunism (2006). A coordonat volumele T(z)ara noastră. Stereotipii și prejudecăți (2006) și Comunism și represiune În România. Istoria tematică a unui fratricid național (2006). Este, de asemenea, poetă (a publicat șase volume, Între care Oceanul Schizoidian - 1998, Femeia-cruciat - 1999, Veneția cu vene violete - 2002, Kore-Persefona - 2004) și prozatoare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
metaforă). Un prim act teatral (datat 1934, retipărit de sine stătător în anul următor) a cunoscut și o montare pe scena Naționalului din Cluj; „dezamorsând”, cu ironie în subtext, conflictul pe care îl anunță Întâmplarea, F. se amuză persiflând convenții, stereotipii, modele, într-un scenariu căutat, parodic. Atracția spre teatrul de idei, pirandellismul - cu formula teatrului în teatru și uzura măștii - rețin în piese ca Manole și Ana (1935; rescrisă în 1940, în umbra dramei expresioniste a lui Blaga) ori Sala
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
Grigurcu, pe relevarea și totodată pe recuperarea prin textul poetic a golului existențial. În Arta consumului (1996; Premiul Uniunii Scriitorilor), G. experimentează ludic posibilitățile combinatorii ale cuvintelor și ale variantelor de limbaj, pentru a verifica limitele poeticului și a surprinde stereotipiile și banalitatea cotidianului. Fascinat mereu de forța, dar și de precaritatea cuvintelor, poetul explorează, de asemenea, capacitatea acestora de a exprima dimensiunea esențială a existenței și în versurile din Arhipelogos (1997) și din Pantaloni și cămașă (2000), consacrate condiției dramatice
GHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
livrești. Citadinismul de substanță al lui G. se relevă tocmai în dezinvoltura jovial-uimită cu care este asimilat, ca sensibilitate, un univers ciudat, dar nu agresiv. Lexicul însuși se civilizează, neologismul, expansiv, se încorporează firesc într-un limbaj desprins definitiv de stereotipiile tradiționalismului. Există, apoi, o încântare ironică în descoperirea celeilalte sensibilități, precum în această ingenioasă reificare a idealității, o poezie simptomatică atât pentru înclinația spre ludic a autorului, cât și pentru modelul de percepere dereglată a realului: „Umbrela mare și neagră
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
acest volum surprind într-o manieră aproape cehoviană scene grotești din viața cotidiană, a cărei banalitate este caricaturizată. Intervenția unei breșe în monotonia existenței - prin intermediul unui element ce sparge tiparul rutinei - provoacă degringoladă, răstoarnă scara așa-ziselor valori, percutează ansamblul stereotipiilor care dau suport traiului de zi cu zi. Efectul de șarjă vine și din studiul de caractere, a căror dominantă, amplificată, ridiculizată, face evident contrastul dintre aparență și esență (Vrăbioiul alb, Trombonul misterios, Jertfa laudei ș.a.). Socialul, politicul intră deopotrivă
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
de cealaltă, procesul de osificare a sensurilor, de contrafacere a lor, pe măsură ce trec în istorie. A trece în istorie înseamnă a fi aspirat de un imens dispozitiv deformator, care măsluiește sensurile, le malaxează și le țintuiește în formule fixe, în stereotipii, în lozinci și clișee. Prozele demontează minuțios și apoi etalează cu emfază mecanismul. Teatrul predilect al povestirilor este lumea sfârșitului de secol XX, veac al anomaliilor istorice, în care s-au inventat comunismul și nazismul, lagărul de exterminare și gulagul
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
ultrasavantă, eseul de cea mai densă cerebralitate contrapunctează oralități de periferie [...]. Tehnica, în culegerile de proză scurtă e, încă o dată, adesea reportericească [...], dar (pseudo)reporterul e dublat în permanență de un observator al etern omenescului nespectaculos, al tragicomicului banal, al stereotipiei cotidiene absurde și, mai ales, de un eseist contemplativ și sceptic, spirit zarifopolian, cu gustul „ideilor gingașe”. DUMITRU MICU SCRIERI: Curcubeul de la miezul nopții, București, 1984; Închiderea ediției, București, 1984; Parcul Ioanid, București, 1986; Sala de așteptare, București, 1987; ed.
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
la Îndoctrinare” au manifestat mai cu seamă studenții de la teologie (Jungen Gemeinde) și de la medicină veterinară. Foarte puțini au fost cei În măsura să-și mai amintească de conținutul acestui Învățământ. Pentru cea mai mare parte au rămas mai ales stereotipiile, rezumatele caricaturale, reziduurile unei pregătiri rapide pentru examene, precum și citatele rituale. Au fost semnalate cazuri În care profesorii nu-și schimbaseră cursul mai mulți ani la rând, cursuri practic recitate sau citite de asistenți. Această formă de birocratizare și de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
113 5.4. Piața maritală. Mariajul ca „afacere” (schimb) 115 5.5. Căsătoria ca proces multifactorial 118 Capitolul 6 Dinamica rolurilor în familie. Ciclul vieții familiale 6.1. Rolurile și așteptările de rol în grupul familial 121 6.1.1. Stereotipii sociale privind diferențele dintre bărbat și femeie 122 6.1.2. Teorii despre structura și dinamica rolurilor în familie 125 6.1.3. Complementaritate și conflict de rol. Mișcarea feministă 131 6.2. Distribuția sarcinilor domestice. De la ideologie la fapte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Leeder, 2004), în viziunea căreia oamenii, bărbații, dar cu deosebire femeile, ar trebui, mai mult decât o fac prin postmodernism, să arate ostentativ, cu prețul de a fi etichetați ca stranii, în toată gama de comportament, că se opun categoric stereotipiilor și prejudecăților de gen social, atât de profund prezente (transparent sau ascuns) în viața socială și familială curentă. După cum se poate vedea ușor și din poziția de mai sus, multe dintre autointitulatele „teorii” nu îndeplinesc nici măcar condițiile minime pentru a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
au trăsături comune? Acest lucru ar fi posibil având în vedere efectul similarității: există mecanisme sociale și psihologice prin care oamenii se grupează după asemănări, iar odată grupați seamănă mai mult între ei. (Sunt de luat în considerare și anumite stereotipii sociale, modele generale de apreciere, care ecranează diferențele individuale.) De aceea, aportul metodei grilei de repertoriu în investigația valorilor ar crește substanțial prin formularea instrucției de așa manieră, încât subiectul să indice persoane din medii sociale eterogene și, mai ales
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
destul de larg. Specificitatea și claritatea așteptărilor sunt mai accentuate, în general, în cazul rolurilor înnăscute, impuse (ascribed), unde diferențele sunt predominant de ordin biologic, mai evidente deci. Așa se întâmplă și cu rolurile de sex (gender), bărbat-femeie. 6.1.1. Stereotipii sociale privind diferențele dintre bărbat și femeietc "6.1.1. Stereotipii sociale privind diferențele dintre bărbat și femeie" Ceea ce indivizii dintr-o anumită cultură se așteaptă din partea unui bărbat sau din partea unei femei, de la un tată sau de la o mamă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în cazul rolurilor înnăscute, impuse (ascribed), unde diferențele sunt predominant de ordin biologic, mai evidente deci. Așa se întâmplă și cu rolurile de sex (gender), bărbat-femeie. 6.1.1. Stereotipii sociale privind diferențele dintre bărbat și femeietc "6.1.1. Stereotipii sociale privind diferențele dintre bărbat și femeie" Ceea ce indivizii dintr-o anumită cultură se așteaptă din partea unui bărbat sau din partea unei femei, de la un tată sau de la o mamă se confundă în mare măsură cu stereotipiile care circulă în legătură cu aceste
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
femeietc "6.1.1. Stereotipii sociale privind diferențele dintre bărbat și femeie" Ceea ce indivizii dintr-o anumită cultură se așteaptă din partea unui bărbat sau din partea unei femei, de la un tată sau de la o mamă se confundă în mare măsură cu stereotipiile care circulă în legătură cu aceste așteptări. Respectivele stereotipii și clișee sunt de multe ori afirmații false, dar care la nivelul conștiinței comune circulă cu valoare de adevăr și au consecințe acționale. Inge Broverman (1970), împreună cu o echipă de cercetători au rugat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
diferențele dintre bărbat și femeie" Ceea ce indivizii dintr-o anumită cultură se așteaptă din partea unui bărbat sau din partea unei femei, de la un tată sau de la o mamă se confundă în mare măsură cu stereotipiile care circulă în legătură cu aceste așteptări. Respectivele stereotipii și clișee sunt de multe ori afirmații false, dar care la nivelul conștiinței comune circulă cu valoare de adevăr și au consecințe acționale. Inge Broverman (1970), împreună cu o echipă de cercetători au rugat un lot de 80 de experți în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mult mai emoționale, mai mult preocupate de felul cum arată, mai puțin obiective și mult mai puțin interesate de știință. Ceea ce e de reținut aici nu este diferența în sine a aprecierilor față de bărbat și femeie, ci faptul că aceste stereotipii sunt atât de înrădăcinate, încât chiar și experții în domeniu (indiferent de sex) le practică. În cele mai multe culturi și societăți, stereotipiile de sex sunt foarte pronunțate și, cu extrem de puține excepții, ele sunt în general pozitive în favoarea bărbatului și mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
e de reținut aici nu este diferența în sine a aprecierilor față de bărbat și femeie, ci faptul că aceste stereotipii sunt atât de înrădăcinate, încât chiar și experții în domeniu (indiferent de sex) le practică. În cele mai multe culturi și societăți, stereotipiile de sex sunt foarte pronunțate și, cu extrem de puține excepții, ele sunt în general pozitive în favoarea bărbatului și mai puțin pozitive pentru femeie. I. Broverman și colaboratorii (1970) au demonstrat experimental acest lucru, rugând experții clinicieni să examineze aceeași listă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai mult de ceea ce simt alții, mai centrate pe casă și familie. De la bărbați se așteaptă, în schimb, să fie mai independenți, mai competitivi, mai controlați emoțional, mai raționali și mai puțin interesați de sentimentele altora. Cât adevăr există în stereotipiile de sex? Să menționăm întâi diferența de nuanță dintre „așa se așteaptă societatea (cultura) de la bărbați și de la femei să se comporte” și „așa sunt ei în realitate”. Cercetările au relevat în acest sens că: a) Multe dintre diferențele prezumate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sex? Să menționăm întâi diferența de nuanță dintre „așa se așteaptă societatea (cultura) de la bărbați și de la femei să se comporte” și „așa sunt ei în realitate”. Cercetările au relevat în acest sens că: a) Multe dintre diferențele prezumate prin stereotipii nu au acoperire. Astfel, în ceea ce privește capacitățile intelectuale s-a constatat o oarecare superioritate la băieți (bărbați), începând de la 11 ani, în abilitatea de calcul matematic și reprezentare spațială, iar la fete (femei), începând tot de la 11 ani, o superioritate în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Baron, Byrne, 2000). Datele de laborator nu arată diferențe semnificative nici în multe dintre trăsăturile de personalitate, cum sunt dependența, ascultarea, înclinația de a-i ajuta pe alții. Diferențe marcante s-au confirmat experimental și prin observații sistematice pe linia stereotipiilor în ceea ce privește agresivitatea și dominanța la bărbați și tendința mai pronunțată de afiliere (grija de contact cu alte ființe umane) la femei. Există, de asemenea, o deosebire pertinentă între bărbați și femei referitor la locul de control (locus of control): femeile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mare însemnătate controlului factorilor externi, față de cei interni asupra vieții lor decât bărbații. b) Așteptările de rol creează diferențe reale între comportamentele bărbaților și ale femeilor, în special prin socializare. Altfel spus, cele mai multe caracteristici de personalitate și acționale atribuite prin stereotipii nu sunt naturale, biopsihologice, ci induse prin diverse mecanisme psihosociale. Este vorba de efectele etichetării, legea previziunilor (profețiilor) care se autoîndeplinesc. Cercetările lui J. Money și A. Erhard (1972) au arătat că în cazul hermafrodiților - unde cinci dintreindicatorii de sex
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai mare cititului, televizorului, iar nevasta, treburilor casnice. S-a constatat că mariajul tradițional (în care bărbatul lucrează, iar femeia nu) face bărbații căsătoriți mai sănătoși fizic și mental decât cei necăsătoriți, în timp ce la femeie situația este inversă. Diferențele prin stereotipie afectează și indirect viața în familie, mai ales în ceea ce privește puterea într-un cuplu conjugal, aceasta fiind legată direct de câștigul financiar pe care femeia îl aduce în bugetul familial. Or, femeile sunt mult mai puțin angajate în câmpul muncii; ele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
deși nu e ușor cuantificabilă. Să menționăm că mișcarea feministă nu cuprinde doar femei. Majoritatea specialiștilor din domeniul științelor socioumane (desigur și alți mulți bărbați) sunt profeminiști. Unii dintre ei subliniază că modelul tradițional (curent încă) de complementaritate format pe stereotipia de roluri este costisitor pentru femei în primul rând, dar și pentru bărbați. Faptul că tatăl este cel care asigură în exclusivitate (sau oricum mult mai mult) veniturile bănești duce la o potențială atitudine mercantilă a membrilor familiei față de el
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]