464 matches
-
lipsa de onestitate (călcase o „convenție” cu Cantacuzinii), iar țelurile lui combatante (antiturcești) sunt taxate drept „visuri nebunești”, iresponsabile și complet opuse atitudinii unor boieri prudenți și „cuminți”. Figurile detestabile abundă în cronică. Deloc reținut, autorul îi atacă, le rezervă stigmatizări particulare, execrații individualizate, precise, eficiente. Mai cu seamă celor „amestecați” în sângele lui Costandin postelnicul (postelnicul Constantin Cantacuzino), precum marele paharnic Constantin Vărzaru, moștenitor al unor gene malefice („Că adevăr, cum nu poate face den mărăcine strugure și den rug
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
ci din varza cea rea ce-i zic morococean au ieșit fie-său și mai morococean el”), sau tatăl paharnicului, armașul Radu Vărzaru, fost „grădinar de verze la Ploiești”, care va fi prezentat drept o variantă a arhetipului jefuitorului. Aceeași stigmatizare pentru figurile spăimoase ale celor care au inspirat, regizat și înfăptuit - sub protecția lui Grigore Ghica Vodă (un mare ingrat și el) - uciderea postelnicului, cele „două vase rele, unul rumânesc, altul grecesc, anume Stroe vornicul Leurdeanul și Dumitrașco vel-vistier Țarigrădeanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
să nu-i dea nici până astăzi deși banii ia încasat din decembrie. Acestea sau adus la cunoștință de către membrii organizației noastre”. c. „Tov. L. I. din Cozmești este fiu de preot și chiabur” Acestea sunt doar două exemple de stigmatizare a unor oameni care, după ce au adus importante servicii „cauzei”, au fost îndepărtați cu o brutalitate de neimaginat de către secretarii cu patru clase primare ajunși în fruntea bucatelor. Bine-nțeles că urmau în raportul din care cităm și acuze grave
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fi obligată să urmeze un tratament medical” ( nu numai să se prezinte la tratment medical regulat). De asemenea termenul de „boală psihică” nu este larg acceptat de lumea psihiatrică fiind preferat cel de „tulburare psihică” care predispune mai puțin la stigmatizare, “specificul și particularitățile diagnosticului psihiatric rezultă chiar din sistemele de clasificare în care sunt clasificate tulburările mintale și nu bolile mintale”. (Chiriță și Chiriță, 2000). Psihoprofilaxia terțiară la infractorii cu tulburari psihice este în principal asimilabilă măsurilor de siguranță prevăzute
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Artistic”, crede că va fi „Cerberul care va apăra, cu vigoare cenzorială, porțile Demnității omenești de năvala mistificatorilor cartelați”. Mijloacele de „pază” și „protecție” a valorii și concordiei sunt cele verificate în timp: refuzul imitației, spiritul de independență, luciditatea critică, stigmatizarea mediocrității, condamnarea imposturii și neacceptarea lirismului de circumstanță. Față de acest program pretențios, realizările sunt mai mult decât modeste. Se publică mai ales poezie (Eugen Constant, Savin Constant, I. Gr. Periețeanu, Constantin Barcaroiu, Al. Iacobescu, Vlaicu Bârna, Mircea Florentin), eseuri (Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286358_a_287687]
-
contradicție cu tendința firească a individului de a cunoaște lumea prin intermediul etichetelor și de a o cuprinde cu ajutorul categoriilor. De fapt, stereotipul, prin simplificările și generalizările pe care le implică, este o soluție la problema comprehensiunii necunoscutului, dar și a stigmatizării prin imagine în funcție de o serie de interese și politici care domină societatea la un moment dat. Soluția este, într-adevăr, departe de a fi cea mai bună, fiind, într-o anumită măsură, o capcană produsă de un anumit context, calea
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ce anume? Nerăspunzând unor asemenea întrebări, în loc să descifrăm resorturile unui mecanism, riscăm să ne trezim cu toții bolborosind dubioase deșteptăciuni în talk show-ul la care pare branșat permanent Vătămatu’. De ce i-am face jocul? (Cotidianul, 28 martie 2002) Factorul Vadim Stigmatizarea unei formațiuni politice ori demonizarea unui politician sunt exerciții de rutină pentru presa de pretutindeni. În România, o pâine bună mănâncă tot gazetarul de pe urma dlui Corneliu Vadim Tudor. De o bună bucată de vreme, aflăm cum ar putea România să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
mea a coincis cu cele mai odioase tribulații ale secolului al douăzecilea. Rebeliunea legionară, pogromuri, spaime; excluderea rasială din liceu (eu, premianta clasei, tocilară, da, dar orgolioasă premiantă), spaime; războiul antonescian, dați afară din casa noastră, marginalizarea la periferia orașului, stigmatizarea cu steaua galbenă în piept, umbra neagră a trimiterii în lagărele de exterminare, spaime; intrarea rușilor în orășelul ex-patriarhal unde locuiam, comunismul, spaime; tatei i se ia a doua oară tot ce avea, stabilizarea, mama moare de inimă rea, spaime
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
discuții personale cu noi și ne îndrumau lecturile. Așa l am descoperit pe Proust. Ne aduceau albume de artă, discuri și așa mai departe. Steaua galbenă. Am purtat-o în piept cu toții, fără excepție. Era o foarte ciudată senzație de stigmatizare, amestecată cu umilință, cu teamă, cu milă de tine însuți, dar și cu un fel de orgoliu à rebours. Pe stra dă, oamenii, care bineînțeles că ne cunoșteau, ne pri veau foarte mulți cu compasiune, mulți însă cu scârbă și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
-și mulțumi și întări sufletul, în luna august din anul 1224, se retrage pe muntele Alvernia, în Toscana, loc unde a mai trăit clipe de intensă unire cu Dumnezeu. Aici în ziua de 15 septembrie are loc fenomenul -astăzi numit - stigmatizare. O flacără venind de sus se apropie de Francisc; el deslușește în ea conturul precis al lui Isus Răstignit căruia îi dăruiește încă o dată întreaga lui viață și ființă; deodată din rănile mâinilor, ale picioarelor și a coastei pornesc raze
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
primește separat răspunsul fatal. După condamnarea lui Isus Își schimbă gândul inițial (vom vorbi mai Încolo despre „pocăință”), Înapoiază banii, se Îndepărtează de locul faptei sale și se spânzură. Un pas Înainte În acest proces de teologizare și, implicit, de stigmatizare a apostolului Iuda va fi făcut de Luca. Puțini exegeți au remarcat faptul că, În cazul Evangheliei după Luca, există nu trei, ci patru ispite ale diavolului. Primele trei sunt cele bine știute, dinaintea Începerii misiunii publice. Ele apar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
de vizualizare a creierului în condiții funcționale (fRMN) au permis evaluarea, într-o închisoare din New Mexico, a delincvenților capabili de a comite noi crime după eliberare. Aceste cercetări au provocat reacții foarte nefavorabile (ca, de exemplu, utilizarea neurocriminologiei în stigmatizarea oamenilor). 99 S.W. Anderson, studiind cu echipa lui și cu Antonio Damasio efectul leziunilor orbito-frontale ale creierului, descrie modificările pe plan social, comportamental, moral și decizional în leziunile orbito-frontale. 100 M. Linnoila et al. (1983), utilizează scăderea semnificativă a
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
rolul celor care au creat cultul pionierului denunțător: ei au deformat în chip deliberat adevărul, implantînd în conștiința socială versiunea necesară”. Cui și pentru ce?, se întreabă ea. Lui Stalin și anturajului său (răspunde), pentru „a instaura suspiciunea generală, mania stigmatizării unanime a nesupușilor”, pentru „a trezi în oameni, odată cu frica, pasiunea denunțării ca formă supremă de vigilență față de «inamic»”. Prin urmare, „dacă Pavlik nu exista, el ar fi trebuit inventat”. Fructele unei asemenea educații - arată, mai departe, autoarea - se văd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
astfel au lăsat în urmă caractere programate să acționeză în mod creștin; dar sunt împotriva unei imitații a lui Isus care să încerce ea însăși suferință până la autoflagelare sau la un cult (de multe ori înșelător) al miracolelor și al stigmatizărilor pentru a demonstra urmarea lui. Nu cred în stigmatele Terezei Neumann și nici în cele ale lui Padre Pio, pe care l-am cunoscut personal. Isus însuși nu a căutat suferința, ci a fost constrâns la ea. Nu cred nici
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
îngrijească copiii mici. În astfel de situații, dependența de banii publici este prilej de culpabilizare. În timp ce ajutorul de șomaj sau asigurările de bătrânețe par să ofere un sprijin îndreptățit, cuvenit (primesc înapoi ceea ce au investit), fără să atragă premise ale stigmatizării, deci fără a fi apreciate ca sursă a dependenței, alte tipuri de prestații (cum ar fi ajutorul social, alocația familială complementară, alocația de susținere pentru familia monoparentală) lasă impresia unor foloase necuvenite: beneficiarii primesc fără să dea nimic în schimb
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de marginalizare. Persoanele și grupurile marginale tind, în consecință, să accentueze izolarea și marginalizarea, dezvoltând norme, valori, comportamente și moduri de viață diferite de cele ale colectivității din care fac parte. Faptul respectiv determină și plasarea lor la periferia societății, stigmatizarea, ceea ce îi forțează pe cei în cauză să se identifice cu starea de marginal, să o adopte ca pe o dimensiune a identității lor. Marginalizarea îi transformă pe cei care o trăiesc. Ei resimt o anumită formă de frustrare, rezultată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Români din țară sau din capitala Franței - mai ales cercul din jurul lui Eugen Ionescu și a doamnei Monica Lovinescu -, eu tratam dictatura ceaușistă, ca și Întreaga, zdrobitoarea dictatură comunistă nu ca pe un sfârșit de lume sau ca pe o stigmatizare definitivă a „lașității românești”, a incapacității noastre de revoltă, ci ca pe una dintre acele dictaturi nefaste, fără sfârșit, din medievalitatea noastră, brutală - cum a fost stalinismul dejist! - sau perversă, otrăvită cu false idealuri și vicleană - cum a fost ceaușismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Comunist Slovac (KSS). Cel de-al doilea versant al clivajului este ocupat de către partidele care văd în moștenirea comunistă o greutate supărătoare de care trebuie să se debaraseze pentru a lupta eficient împotriva relației de dependență. Această orientare duce la stigmatizarea intereselor formate în timpul vechiului regim ca fiind "clientelare". Este cazul Uniunii Forțelor Democratice (SDS) în Bulgaria, al Partidului Național Liberal (PNL) și al Partidului Democrat (PD) în România. Asemenea vederi sunt privilegiate și de Uniunea pentru Libertate (UW), de Mișcarea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
cortinei de fier a fost decisivă. Georges Dumézil, reputat lingvist și antropolog, constata că spiritul uman este "esențialmente ordonator și clasificator". În viața politică, actul clasificator este locul unei lupte intense unde se confruntă strategii de demarcare, ba chiar de stigmatizare, precum și referințe identitare de valorizare. Agenți ai conflictului, partidele participă prin natura lor la ceea ce Pierre Bourdieu numea "lupta clasamentelor". Dacă se dorește păstrarea unui caracter științific, clasificările politologice trebuie să aplice logica și criteriile lor proprii care să evite
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
numitul „turist“, cu o con dică în care mulți își înscriau gândurile lor. Iată ce apucă să copieze: „Condica d-tale, Moșule, s-o păstrezi cu sfințenie pentru a servi la ziua cea mare a judecății spre restabilirea răspunderilor și stigmatizarea vinovaților. Ea este oglinda inconștienței criminale care a adus peste capul acestei biete țări cumplitele vremuri de bejenie din toamna anului 1916, când «România Mare» se întinde de la Siret la Prut, floarea fiilor ei scuturată, prăpăd și ruină pe holdele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
generic - un omagiu grafic adus starurilor feminine de odinioară. O interesantă montură pentru acest gen de subiecte de film în film, o punere en abîme care permite speculații fel de fel. Reprezentînd tot atîtea modalități de idealizare sau edulcorare, de stigmatizare sau ironizare. Căi de inițiere, dar și de psihanalizare, de esențializare. Și - de ce nu - de purificare. Fiindcă laitmotivul sufletului-oglindă schițat de Platon și Plotin își dovedește perenitatea și astăzi prin intermediul unei arte anticipate de chiar jocul secund al reflectării...
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
rinichilor. Aceasta Înseamnă evitarea exceselor sexuale și practicarea exercițiilor de respirație și a exercițiilor destinate rinichilor. De asemenea, trebuie să consumați alimentele potrivite. Metodele naturale de vindecare sunt foarte prețioase și utile În cazul incontinenței. Mai presus de toate, din cauza stigmatizării asociate cu incontinența, majoritatea celor afectați nu vor să vorbească depre situația lor cu membrii familiei, cu prietenii și nici chiar cu medicul curant. Prin urmare, terapiile autoaplicate sunt cu atât mai prețioase. Remedii alimentare Se fierb În apă la
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
teoriilor sociologice moderne, curentul interacționist susține că oamenii interacționează În conformitate cu propria lor interpretare a realității, Învățând sensul valorii și nonvalorii din felul În care ceilalți reacționează la ele, reevaluându-și continuu, funcție de acestea, propriul comportament. Astfel, au apărut teoriile etichetării, stigmatizării, reacției sociale și evident, teoria interacționistă. Interacționiștii, preocupați de consecințele „etichetării”, consideră că etichetarea produce un stigmat psihic, redefinind Întreaga personalitate a individului, fapt ce conduce la condamnarea publică și separarea sa de societate. Acceptarea etichetei negative Îl poate determina
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
au poate rezultate mai bune la Învățătură. Acolo unde copiii cu astfel de probleme devin izolați social și intelectual În cadrul claselor din rețeaua de Învățământ, există certe posibilități de rezultate negative datorate așa zisei lor integrări. Pot să sufere din cauza stigmatizării, stereotipizării, pot Învăța să evite situațiile solicitante, pot suferi respingere socială din partea altor elevi sau pot fi tratați În mod inadecvat. Clasa În care sunt trebuie să le Încurajeze succesul școlar și social, iar lucrul acesta se Întâmplă În acele
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
lemnul, făcând vase, linguri, copăi etc. (rudarii). Dezrobirea lor a avut loc începând cu anii 1850, în contextul procesului de modernizare a societății românești și cu consensul unor personalități luminate ale timpului, precum Mihail Kogălniceanu sau Vasile Alecsandri. Izolare și stigmatizare Dacă în țările române, țiganii au fost făcuți robi, în alte state europene s-a promovat izolarea și chiar stigmatizarea acestora. Astfel, în Franța, în timp de pace, edictele regale căutau să evacueze „grupurile de boemi” către teritorii învecinate, fără
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]