4,543 matches
-
de glume nesărate, iar La gura sobei - o narațiune facilă și verbioasă. Publicarea anonimă a celor două texte arată, cel puțin, că traducătorul avea mai mult discernămînt decît unii istorici literari ai timpului nostru, seduși de propriile lor revelații! Iată, stimate domnule Călinescu, ce cred eu despre Catastihul amorului. M-aș bucura să aflu că sînt în consens cu opinia dumneavoastră." Folosind, în 1987, cuvîntul "consens", nu puteam bănui, firește, cariera fabuloasă pe care o va face după revoluție. Cînd m-
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
obișnuit în activitatea de presă, academică etc. în al doilea rând, nu sunt de acord cu manevra subtilă de a mi se atribui afirmații pe care nu le-am făcut niciodată. Iată un fragment din replica d-lui Andrei Ursu: "Stimate dle Mihăieș, dacă ați fi procedat la cea mai elementară verificare (absolut obligatorie atunci când este vorba de reproducerea unor acuzații de o asemenea gravitate) v-ați fi dat imediat seama că Gheorghe Ursu nici n-ar fi avut cum să
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
--- Stimate domnule Adrian Popescu, din ce cauză credeți că pentru mulți creatori de frumos paradisul este o zonă interzisă, sau o mare pată albă pe harta cunoașterii? Ce reprezintă acesta pentru arta dvs.: un areal poetic (pretext) sau aspirația înaltă a
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
conducerea Teatrului Nottara, un actor remarcabil, un gospodar ireproșabil, ambițios și tenace, legat de acest spațiu prin rolurile făcute înainte de '89. Un vînt secetos a bătut în 2000-2001 iar recolta este săracă și mediocră calitativ. Să nu ne pierdem speranța, stimați iubitori ai teatrului, pentru că întîlnirea cu un spectacol bun îți creează un sentiment special și inegalabil.
Un interval și mediocritatea lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15924_a_17249]
-
în idiș țură (durere), pe care, cu siguranță, Sami Rosenstock îl vorbea în Moineștiul natal), împreună cu Marcel Iancu, lansează, în cabaretul Voltaire din Zürich, în toamna lui 1915, deci în plină conflagrație, manifestul mișcării Dada, devenită, apoi, la Paris, foarte stimată, asociindu-se cu mișcarea suprarealistă franceză, cu care coabitează fericit și, căreia, de fapt, îi determină nașterea. A fost această mișcare Dada o efectivă revoluție în lumea literelor, îmbrățișată și cultivată în toată Europa apuseană (nu numai!) despre care s-
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
Z. Ornea Ilie Lazăr a fost unul dintre stimații fruntași politici ai PNR și, apoi, din 1926, ai PNȚ. Personalitate dăruită militantismului, era totdeauna prezent acolo unde partidul său îl chema, cu deosebire în perioadele alegerilor, unde cuvîntul și veghea sa erau așteptate. Fire dîrză și rezistentă fizic, a
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
căci nu ești curat cum pretinzi, ci doar faci pe lupul moralist. Te cunosc bine. Nici nu-ți dai seama cât de bine te cunosc! Ți-am studiat biografia. Ești vulnerabil. - Sună a șantaj din tot ce-mi spuneți, acum. - Stimate domn, așa este În ziua de azi. Ia seama: din clipa de față ești., pentru mine, dușmanul numărul unu. Voi lupta cu toate puterile să-ți zădărnicesc planurile. Am putere. Am oameni care mă cunosc și mă apreciază și, În
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
Z. Ornea Am scris acum cîteva săptămîni bune despre un jurnal al Marthei Bibescu din 1915. Imediat după aceea, m-a încunoștiințat telefonic un stimat coleg de breaslă, dl D-tru Hîncu, că a editat, și el, un jurnal al scriitoarei, din 1938. Mi l-a trimis, l-am citit de îndată și pot să spun că e mai percutant și bogat în bune informații decît
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
că n-a ținut un jurnal, decît, puțină vreme în 1977, pentru perioada evocată (1960-1980), slujindu-se de jurnalul soțului d-sale și de scrisorile către el pentru a reînvia realul din cenușa amintirilor. La �Europa liberă� cei doi prea stimați comentatori au început să lucreze din 1967. Și asta datorită regretatului Noel Bernard, considerat cel mai bun director al acelui post de radio care, prin inteligența și diligențele întreprinse pe lîngă patronii americani, a izbutit să le rezerve atîta spațiu
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
și revenit în calitate de cercetător la Iași se pensionează în 1960. Doi ani mai tîrziu moare, uitat, la 62 de ani. Dacă social-democrația ar fi fost lăsată să existe, Claudian ar fi devenit, cu siguranță, o personalitate sociologică-culturală foarte cunoscută și stimată. Dar și așa, personalitatea sa, cuceritoare, cîștigase aderenți destui, iar cursurile sale (Sociologia generală, Sociologia religiilor, Clasele sociale, Sociologia războiului etc.) se impun, recoltînd simpatii, apoi cartea sa din 1935 Cercetări filosofice și sociologice e, negreșit, demnă de reținut. A
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
un tolerant, astfel comportîndu-se, în parlamentul țării, cînd, din 1871, a devenit deputat și, apoi, senator. Ediția din Criticele lui Titu Maiorescu, pe care o comentez, reproduce textul ediției din 1967 al doamnei Domnica Filimon, ireproșabil sub raport filologic. Prefața stimatului meu coleg de breaslă dl. Dan Mănucă e, negreșit, informată și dreaptă, dar parcă prea mult stăruie asupra rolului Junimei ca factor de presiune asupra spiritului public al epocii, fără să se gîndească, totuși, că ar fi fost necesară dezvoltarea
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
Z. Ornea Uimitor, după peste un secol de la moartea lui Eminescu, mai apar documente inedite despre viața și creația sa. După publicarea extraordinarului stoc de corespondență dintre poet și Veronica Micle datorat d-nei Ilinca Zarifopol în vara anului trecut, vine stimatul meu coleg de breaslă dl George Muntean cu un volum conținînd nu mai puțin de peste o sută de documente inedite. Le-a procurat unele, prin anii cincizeci, ai secolului trecut, din vestitul talcioc bucureștean și, cele mai multe de la Arhivele Statului din
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
Ilie Rad Stimată Doamnă Cassian, aș dori, pentru început, să-mi vorbiți despre anii copilăriei Dvs.! Vrând-nevrând, mă invitați să mă repet: acum mai bine de un an, am publicat în Adevărul literar și artistic o prefață (provizorie) la cartea mea, Jurnalul unui
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
sale, reeditarea cărții lui C. Bacalbașa luînd sfîrșit cu anul 1888. E o decizie care mă mîhnește mult (căci mai e mult pînă departe), ea relevînd soarta dramatică a edițiilor critice la noi, prost retribuite și insuficient considerate. Poate că stimatul editor va reveni, totuși, asupra deciziei sale fatale. Dacă nu, n-avem decît să nădăjduim că, odată, cîndva, alt editor cu știința de carte a d-lui Tiberiu Avramescu îi va continua munca, reluînd ediția de acolo de unde e oprită
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
ministru. Regele s-a opus cu argumentul: "Nu poate fi ministru un om care se sustrage legilor țării". Dar asta nu l-a împiedecat să continuie ziarul Lupta și, apoi, din 1901 pînă în 1910, să editeze revista Săptămîna, foarte stimată, scrisă integral de el, de la cronica politică la cea dramatică. Sub frontispiciul revistei era inserată mîndra precizare "revistă scrisă de George Panu". În 1888, după ce la alegeri izbîndesc mai toți fruntașii opoziției, cade guvernul I.C. Brătianu, succedîndu-i, cum spuneam, guvernul
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
germani se vor mai întîlni cu Charlotte Valentin - ale cărei calități de detectiv o recomandă din plin unor misiuni viitoare în diverse ambasade germane din străinătate. Se spune că următorul popas pe care Charlotte îl face va fi Djakarta... R.B.: Stimate Domnule Thomas Prinz, sunteți din nou prezent pe piața germană de carte cu al doilea dvs. roman polițist, Sosirea la București, carte despre care se afirmă în unele recenzii deja publicate că ar fi primul "Diplomatenkrimi" în spațiul de limbă
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
și celelalte compartimente ale creației sale (teatrul, eseistica, tălmăcirile și corespondența). Și să nu uit încă un fapt. Prima ediție inaugurată, la Editura Eminescu, avea ca redactor pe d-na Doina Uricariu. Acum reluarea ei se produce la editura aceleiași stimate doamne, Du Style. Voi reveni mai tîrziu la comentarea ediției acum reluate cu titlul decis Opere anunțat din capul locului. Deocamdată, aș vrea să notez că Ion Pillat, nepot, prin mamă, al Brătienilor și fiul unui consistent moșier moldovean (în
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
pierea pe mări". Și tot așa pe întregul traiect al volumului care aduna creația primei sale vîrste lirice. D-na Cornelia Pillat și-a asumat, încă în 1983, misiunea care îi fusese încredințată de marele poet fiului său Dinu, bun, stimat coleg de breaslă cu generația noastră. Misiunea pe care și-a asumat-o d-na Cornelia Pillat, în locul soțului ei decedat înainte de vreme, de a-i edita opera socrului ei a înfăptuit-o cu devoțiune, cu dragoste și oarecare știință
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
dar în fond, făcându-l pendinte de partidul dumitale și de ideile avansate pe care le aveți. Credeți ? Cunosc bine familia: E ramura cea mai nevoiașă a Hohenzollernilor și ar face orice ca să-și poată ține coada sus. Și, totuși, stimată Doamnă, față de acest spirit prusac, chiar al sărăciei perseverente, ce n-are legătură cu efervescența noastră latină, la fel de săracă, poate, dar oricum, generoasă, caldă, entuziastă în spirit revoluționar în comparație cu prusacii, vreau să zic, nu numai familia regală belgiană, ci Belgia
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
cu marile ei grade. El i-a transmis lui Filip de Flandra ordinul să ne refuze, ca mason și nu ca relații între casele lor monarhice. De asta principele nu mai vrea să stea de vorbă cu noi!... Sunt indignat, stimată doamnă și, vă rog să fiți convinsă că am îngropat în mine această indignare, dar în fața dumneavoastră o recunosc: Nu se poate ca o organizație care are legi, legi mari ce urmăresc stabilizarea omenirii, să fie încălecată de același om
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
de artă, în configurarea unui portret interior al acestuia. Nu în ultimul rând "epistolarul" publicat acum, contribuie și la cunoașterea dr. Alexandru A. Sturdza și a Eugeniei Iftodi, fidelă cercetătoare și prietenă a artistului. Cătălin Davidescu 20 iulie 1999 Mult stimată și dragă Doamnă Iftodi, Am primit cu bucurie și mare mare interes cărțile care relatează mai mult sau mai puțin biografia despre Jenică Țuculescu. Doamna Năstase a avut bunătatea să mi le înmâneze. Cu grabă, m-am și apucat să
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
regim, cînd el a fost și a rămas roșu de la instalare pînă la deces." Cronicarul crede, el, că dascălii de literatură nu merită a fi cruțați în acest fel metonimic de orice răspundere. Lăsați-i să roșească, măcar un pic, stimate colega! Nașterea PSD - temă cu variațiuni A vuit presa săptămîna trecută după fuzionarea PDSR-ului cu micul PSDR al lui Alexandru Athanasiu, partidul care deține șperaclul pentru intrarea în Internaționala Socialistă. Ziarele care dintr-un motiv sau altul fac cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
Piedone, în chestiunea colectării selective a deșeurilor. I-am scris. Nu mi-a răspuns, dar sper c-o s-o facă prin fapte. Hărțuiți-vă și voi primarii, cereți-le containere pentru hârtie, plastic și sticlă. Detalii pe Viața după colectare. Stimate domnule primar, Subsemnata Simona Tache, domiciliată în xxxxx, sector 4, București, posesoare a CI seria xx, nr xxxxxx, CNP xxxx, vă scriu pentru a pune în discuție două lucruri: 1. Ca orice femeie care nu uită să aibă grijă de
Scrisoare pentru Piedone by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19607_a_20932]
-
a decis încă o dată respingerea unei cereri de punere în libertate”. Povestea asta cu non-știrile mi-a amintit de un vis mai vechi de-al meu: Prezentatorii unui jurnal comunică precipitat, cu ochii bulbucați și broboane de transpirație pe frunte: “Stimați telespectatori, întrerupem jurnalul pentru o știre foarte importantă”. Apare un mare și fosforescent “BREAKING NEWS” pe ecran, care mai și pâlpâie ca un girofar, ca să capteze mai bine atenția. “Dăm legătura reporterului nostru special”, anunță livizi prezentatorii. Reporterul special își
Breaking breaking breaking news! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19619_a_20944]
-
roade surescitat mouse-ul de la laptop. Se prinde că nu-i OK, lasă mouse-ul și ia pixul. Câțiva telespectatori leșină. În cele din urmă, reporterul special se adună din șanț, se ridică, își șterge mucii cu mâneca și, clătinându-se, grăiește: “Stimați telespectatori, am întrerupt programul obișnuit de știri, pentru o știre foarte importantă: nu avem nici o știre nouă. Nu s-a întâmplat nimic senzațional. Absolut nimic, stimați telespectatori. Rămâneți cu noi, vom reveni cu amănunte legat de această informație, imediat ce vom
Breaking breaking breaking news! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19619_a_20944]