2,056 matches
-
sus până jos. În sfârșit, un havuz continuă să iasă din ea, intermitent, în reprize năprasnice și scurte, ca și cum ar fi ascuns înlăuntrul ei un izvor nesecat de apă. Întreg trupul ei, într-un efort sublim de concentrare, s-a stors și de ultima picătură de apă pentru a elimina acea substanță perversă ce se instala în ea, acea materie a viitoarelor ei vise ce aveau să-i hrănească somnul morții. Apoi, abia ținându-se de ziduri, s-a îndreptat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cei mai nenorociți, mințile geniale, datorită cărora va fi înlăturat tiranul. Fă-i o compresă că aiurează, zice Gulie, și Tîrnăcop pune rapid mîna pe fața de masă, o înmoaie în chiuvetă sub jetul de apă rece ca gheața, o stoarce ca pe o rufă, i-o așază pe frunte. Dacă pe tine te lasă conștiința Curistule, îți recomand să nu stai prea mult pe gînduri, voi ăștia știți ponturile, aveți toate legăturile, de ce să nu fiți voi cei care își
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
domnul Președinte, oamenii ăștia după ce au fost guvernați atîția ani de o mînă de fier, odată lăsați liberi nu vor mai putea fi ținuți în frîu, solidaritatea e un cuvînt mare, o noțiune care a frînt multe aripi și a stors multe minți fără însă a putea fi definită rezonabil, spune nostalgic. — Poate aveți dreptate, zice Sena, m-am ars și eu de mai multe ori cu asta, nu mai poți avea încredere în nimeni, spune pipăind concentrat fișa unei bujii
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Piticul o să înțeleagă că i-a trecut vremea, o să-și strîngă catrafusele și o s-o întindă pe nevăzute într-un locșor mai primitor, pregătit dinainte. Bolivia, Argentina, poate Chile. — Asta vreau să te fac să-nțelegi, de-asta mi am stors creierii de ani de zile, aici e punctul în care cei ca tine greșesc capital. Geniul nu mai e de mult o piesă importantă a jocului. A fost dat deja la o parte. Sînt mulți alții care încep acum să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nestingheriți planurile în culise. De aceea nu mai are nici un rost să te lamentezi, oricum ți ar fi fost imposibil să prevezi totul, să dibuiești toate firele care erau întinse pînă la Iași sau Timișoara. Apropo, că tot ți-ai stors creierii cine era de fapt infiltratul ăla de a fost poreclit Timișoara. Puțini și-au dat seama la fața locului că era de fapt o jigodie comunistă trimisă pe Baricadă tot la ordinele domnului Președinte. — într-un fel a fost
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
se întoarce cu găleata pe care o folosește de obicei la spălat pe jos, plină cu apă. O cîrpă curată, mai cere Dendé, iar Gulie fără să mai stea pe gînduri, își sfîșie o mînecă de la cămașă, o înmoaie, o stoarce, și i-o întinde. A căutat-o cu lumînarea, se vaită Tîrnăcop, n-am vrut să-l plesnesc chiar așa de tare, acum e prea tîrziu să-ți faci mea culpa, i-ai scăpat-o și gata, spune Dendé în timp ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de la Roja, care n-a fost și nu e altceva decît un șantajist și un profitor, fost securist care continuă să le facă zile fripte, să-i amenințe cu trecutul, atît pe Curist, cît și pe Părințel, și să-i stoarcă de bani cu orice ocazie, spuse Poștașul. — Toate ca toate, dar la chestia cu securistul, mi se pare că ai cam forțat nota, zise Timișoara. — Și care-i diferența? întrebă Poștașul, odraslă de legionar sau securist, pentru mine e același
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
capătul unui subțire fir de pînză de păianjen care se poate rupe oricînd. Nu și-a închipuit că totul o să ia așa proporții, cine crezi că s-a gîndit, Părințele? Nici eu nici tu, de asta sîntem aici și ne stoarcem încă mințile, fiecare cu ce-l doare, eu mai știam cîte ceva, aveam oamenii mei, vagabonzi, dar asta e, cu ei se fac marile revoluții, ca în Mizerabilii, îmi pare rău, dar tot era mai bine decît să fii izolat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
variantă. Chiar dacă numărul fetelor nu era necesar să fie egal cu cel al băieților, era strict neapărat ca ele să fie reprezentate dacă dorea ca planul să funcționeze. Doar că în legătură cu acestea trebuia să caute mult mai minuțios, să-și stoarcă mințile, să fie mai atent, să se gîndească de trei ori pînă sa ia o hotărîre definitivă. Iar sînteți pus pe fapte mari, dom’ Roja, se aude din senin vocea subțire a Croitorașului. — Ca întotdeauna, simte Bulgarul nevoia să completeze
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
personajului său, Pamfil, lovit de o soartă necruțătoare. Iată, pe scurt, povestea vieții acestuia. În tinerețe, Pamfil se îndrăgostește de o fată cu nume de firmă, Elvila, pe care o ‹‹ ‹ ‹ cucerește după multe peripeții, și ele concepute astfel încât să ne stoarcă lacrimi din ochi. După ce formează, în sfârșit, o familie, îndrăgostiții ne sunt prezentați ca doi porumbei care stau toată ziua cioc în cioc. Gânguritul lor sună, din nefericire, fals: „— Ce-ți inspiră imnul beethovenian al bucuriei? m-a întrebat soția
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
acasă. Degeaba, Eminescu sînt tot eu. Bine și așa. Cunosc un bandit, turnător la secu și-l cheamă Eminescu. Atunci du-te tu după vin! Nu vreau! Stăm bosumflați și muți. Nicușor mai ridică din cînd în cînd paharul și stoarce cîte o picătură imaginară. La fel face cu sticla. Nu mai am la ce să stau, concluzionează poetul. Atunci ne vedem altădată. Și nu vrei să cobori în beci? Nu! Bine, Costică. Lasă, cobor tot eu. Așa mai vii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fără gust, purta haine uzate, cămăși roase pe la guler, pantaloni dintr-o velură spălăcită, sacou cu căptușeala ruptă, ghete cu ștaiful căzut, pulovere destrămate și alte vechituri SH, țoale ale unor generații ieșite din uz: Put a neamț nespălat, le storc și curge untură dine ele, fuge apa peste textilă, precum ploaia pe acoperișul casei, sunt ignifugate cu grăsime, zile și nopți de patimi în fibrele acestea (coton suta de procente). Bundița de la mămuța parcă este o aripă de Dumnezeu; ghemotoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ce este oare? Cum se numește lumina ce topește doi munți într-un ocean de lavă și cum se numește lava ce se întrupă într-un munte de lumină? S-au oprit la mijlocul întunericului, câteva becuri oarbe abia mai puteau stoarce umbre. Păienjenii se deșirau în voie prin toate ungherele, prea puțină țesătură pentru o asemenea porție de noapte. Puțină și rară, prin ochiul urzelii lumina aluneca șarpe. Visul unui păianjen este să spânzure soarele în firele sale, să îl sugrume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pe mine de ce m-a sărit rândul? E atât de simplu să pui totul pe seama unui nimeni. Dumnezeu, un tată din flori ce așteaptă să-și moștenească copii, un stăpân peste podgorii cu cea mai nobilă vie din care se stoarce oțetul, o fântână adâncă, plină de singurătate, o masă de joc pe care zarurile își arată cele mai sărace fețe. Dumnezeul lui Petru, marele absent. 27. Gara este locul din care doar se pleacă, peronul, o continuă despărțire, peronul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
spiritului dincolo de concretul clepsidrei. S-au justificat intențiile oglinzilor în fel și chip, fizica a decriptat-o în formule, filosofia a spart-o într-o mie de cioburi, apoi a reîntregit-o în iluzia de a fi una, literatura a stors-o ca pe o vacă bună de lapte, psihanaliza a recomandat-o ca pe un remediu împotriva disperări de a fi unu. Tulburările psihice, afaziile, ciclotimiile, demențele, narcisismele, paranoile, schizofreniile se trezesc în oglindă. Terapeutul deschide ușa, terapeutul împarte icoana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dimensiuni suprapuse ermetic; singurătatea leagă mai ceva decât cuiele. Acoperișul bisericii, capac de sicriu. "Lăsați-mi mâinile slobode după ce mor! a poruncit Macedon. Să vadă lumea cât de sărac este omul ce pleacă!" Prin cupolă, o pădure de brațe. Toamna storcea norii ca pe niște cămăși îmbibate cu nelocuire: Mama ei de viață! Doamne, cât trebuie să o mai suport? Nu înțeleg, de unde atâtea ifose de fată mare în inima unei curve bătrâne? A încorsetat-o moartea în chingi, a îmbălsămat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
salveze satul de lipsa absolută a arborilor rodi tori. Iar vița-de-vie, afară de cîteva bolți pe lîngă case, n-o Întîlneai nicăieri În cîmp pe butuci. În lipsa strugurilor și a prunelor, vinul și țuica se arătau rar, iar băutura de căpătîi stoarsă la fața locului era pălinca de napi, altfel zicînd, sama hoanca de sfeclă, grea, dulceagă și puturoasă, dătătoare de dureri de cap o zi Întreagă și Încă o noapte fără somn, de-ți venea să-ți cufunzi tîmplele pe veci
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
temniță și să-i bage În locul lor pe cei ce-i osîndiseră. Fiecare știa pe cîte cineva care se Îndreptase de vreo strîmbăciune de cioante, i se oprise vreo sîngerare ori altă scurgere, i se ridicase din pat vreo rubedenie stoarsă de mult de snagă sau prinsese a-i Învia cuiva vreo mînă uscată ori sucită. — Nu vreau să-l mînii pe Dumnezeu, minuni poate s-o făcut, dar io nu le-am văzut, Îmi mărturisea bunica Maria Costin, născută În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
știa să spună ce-l zdruncinase mai mult, luminile acelui cer de rai ori Întîl nirea cu cei care-l scăpaseră de lupi și cu graiul lor care-i amin tea de casă și era cît pe ce să-i stoarcă lacrimi. Fusese, oricum, cea mai Însemnată noapte ori zi din viața lui, mai cu tîlc decît ziua morții fulgerătoare a ta tă lui său, decît cea a debarcării În America, cea a regă sirii nevestei venite după el peste ocean
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
sqeneiîn, Mar...a ¹ kaloumšnh Magdalhn», ¢f’ Âj daimÒnia ˜pt¦ ™xelhlÚqei, kaˆ ’Iw£nna gun¾ Couz© ™pitrÒpou îHródou kaˆ Sous£nna kaˆ ›terai polla..., a†tinej dihkÒnoun aÙto‹j ™k tîn ØparcÒntwn aÙta‹j). Fragmentul lucanic, asupra căruia vom reveni, trebuie stors de informații, pentru că el conține aproape tot ce se poate spune, la modul concret-istoric, despre Maria Magdalena. Atrag luarea-aminte și asupra contextului în care apare: capitolul 8 al Evangheliei. Ne aflăm la începutul predicării lui Isus. Luca descrie grupul inițial
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
numele (epinoia) de „Înțelepciune” lui Isus. Fragmentul respectiv leagă trei elemente deodată: Domnul, Înțelepciunea și Pomul vieții. Nici Clement nu era străin de această interpretare (Stromata a V-a, 72,2). Aceste câteva cazuri inventariate vorbesc de la sine. Părinții Bisericii storceau la maximum sensurile Septuagintei, transformând cuvintele cele mai neînsemnate, mai umile, pe care uneori ne este lehamite să le traducem, în adevărate bijuterii spirituale. Până aici am citat versiunea sinodală ortodoxă din 1982, ale cărei vicii urcă însă până la versiunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cazonă, care spune un adevăr incontestabil. Am să-ți redau mai degrabă spiritul ei. Cu cât va curge mai multă sudoare pe câmpul de instrucție, cu atât mai puțin sânge pe câmpul de luptă... ― Și dumneavoastră ați reușit să-mi stoarceți sudoarea care, sper că Își va spune cuvântul În confruntarea care mă așteaptă. ― Sunt sigur de asta... Acum, Încearcă să-ți refaci potențialul. ― Nu prea știu cum, domnule profesor. ― O iei la picior pe ulița Sărăriei și cobori În Țicău
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
lucram în "echipă". Șiroaie de sudoare se prelingeau mai ales pe ceafă și pe coapse, sub pantalonul larg din pânză de cort cu care mă înzestrase lagărul de triere din Sverdlovsk. La prânz nu mai eram bună de nimic, eram stoarsă de vlagă. Ulitia a stăruit, și oboseala peste măsură care îmi dădea impresia că membrele îmi sunt din plumb m-a făcut să primesc, să împărțim între noi ziua de muncă. Și în sistemul ăsta se înainta încet ; în prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
camere de luat vederi, așa minuscule, Made in Japan, ultrasensibile, pe care le-a instalat căpitanul Timpan chiar în această noapte, socotea Ghiță. Porția dublă de nechezol pe care a îngurgitat-o dis-de-dimineață nu și-a făcut efectul energizant așteptat. Stors de vlagă, cu cearcăne la ochi cât potcoava calului și cu o migrenă rebelă în cutia craniană, incapabil de a mai lega fie și una‑două idei, Ghiță s-a prezentat la birou cu un sfert de oră mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Până la urmă s-au mulțumit cu o baracă pe care au renovat-o din temelii, că altminteri erau nevoiți să doarmă alături cu șobolanii purtători de molime. Dar la nemți este altfel... Condițiile de muncă, omenești... Ca să dai randament... Ca să stoarcă vlaga din tine pentru mia de € încasată plus bonificația de două sute a șefului despre care ai fost înștiințat încă de la plecare... la care se mai adaugă încă cele pe care le știi și altele pe care nici nu le poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]