1,184 matches
-
veacului al XVII-lea. Frumusețea bibliotecii Mănăstirii Mărgineni (jud. Prahova), întemeiată cu o parte a bibliotecii postelnicului Constantin Cantacuzino de la Mironești, este menționată deja la Del Chiaro. Se pare însă că puține cărți din acel patrimoniu au trecut în posesia stolnicului Cantacuzino. Era vorba mai ales de literatură religioasă, chiar și de sorginte protestantă. În timpul studiilor tânărul Cantacuzino a întocmit un prim catalog al cărților achiziționate de el însuși, care au constituit baza bibliotecii sale. Printre acestea se aflau, pe lângă epopeile
Constantin Cantacuzino (stolnic) () [Corola-website/Science/304363_a_305692]
-
calendare, almanahuri, precum și de cărți aduse de oștenii români care participaseră în 1683 la asediul Vienei. De-a lungul vieții Cantacuzino a colecționat manuscrisele cărturarlor care trecuseră pe la Mărgineni și periodice de limbă italiană. Biblioteca a fost destrămată după moartea stolnicului, ajungând parțial în posesia lui Nicolae Mavrocordat. Un catalog al bibliotecii consemnează în anul 1839 263 de titluri de cărți care erau încă păstrate la Mărgineni.
Constantin Cantacuzino (stolnic) () [Corola-website/Science/304363_a_305692]
-
mult decît cuvînt/ Și simt lumina cum se naște/ Și mă dezbracă de pămînt." Zaharia Sângeorzan -, România literară Emil Dreptate face parte din generația marcată de regăsirea unei poezii sub semnul multiplu al unor Esenin, Emil Botta, B. Fundoianu, Simion Stolnicul și sub aripa „de neatins” a lui Ion Barbu (deceniul 7). Cultul formei, al metaforei, al rostirii frumoase (firesc după o perioadă de neglijare ostentativă a esteticului) au transformat adesea poezia într-un fel de geometrie a inefabilului (tot în
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
satului Cașin. În hrisov se menționează: "„Noi, Alexandru Voievod, domn al Țării Moldovei, înștiintare facem prin această carte a noastră, tuturor cui vor căuta pe dânsa, ori cetindu-să o vor auzi-o, pentru acest adevăr credincios sluga noastră, dumnealui Domoncuș stolnic și fratele său Blaj și Iacobu, fiul lui Gheleb Miclouș, ce au slujit ei mai înainte sfânt odihniților domnilor ce au fost mai înainte de noi cu dreaptă și credincioasă slujbă, dar astăzi ne slujesc nouă cu dreaptă și credincioasă slujbă
Vlasin Crețescu () [Corola-website/Science/327360_a_328689]
-
domniei, scrie hrisoavele mai importante și pune pecetea pe toate acestea. El coordonează activitatea grămăticilor. "Vistiernicul" se îngrijește de veniturile și plățile domniei. "Spătarul", pe lângă faptul că poartă sabia domnească la ospețe și ceremonii, este și șeful oștii în timpul războiului. "Stolnicul" se îngrijește de mesele domnești. "Paharnicul", numit inițial "picernic", varsă de băut domnitorului. "Comisul" are în administrație grajdurile domnești. Alte dregătorii menționate în hrisoavele lui Mircea sunt cele de "pivnicer", "pitar" și "namestnic". Administrația locală era asigurată de dregători mai
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
importante, precum mănăstirile Horezu și Polovragi, precum și Peștera Polovragi. Segment din revista "Magazin istoric" anul V nr. 9(54) SEPT 1971 " Capriciile puterii Șirul pribegirilor spectuaculoase nu a încetat însă, și în cursul anului 1548 importante figuri politice ca Staico stolnicul, fiul lui Vintilă vornicul din Cornățeni, marele logofăt Radu din Dragoiești și fratele său Pîrvul postelnicul au îngroșat rîndurile dușmanilor lui Mircea Ciobanul, trecînd munții în Transilvania. Era firesc în aceste condiții să se producă o nouă confruntare armată. Și
Milostea, Vâlcea () [Corola-website/Science/302036_a_303365]
-
pe "Calea Sacră a Jiului" (< "Dziului" < "Dzeului" / „Dumnezeului din Cogaion / Sarmizegetusa"), se atestă de documente scrise, cercetate de arheologii / istoricii și arhitecții Valeriu Grama, Iancu Atanasescu ș. a., încă din anul 1648 (cf. AGCul, 174 sq.), când a fost rezidită de stolnicul Dumitru Filișanu. Ultimul proprietar, din 1927, i-a fost boierul Ion Dumitriu Filișanul. Turnul de apărare și de locuință al Neamului Herculilor - sau Cula din comuna Tatomirești -, «făcând parte din lanțul de comunicație de pe valea Jiului, jucând un rol însemnat
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
hotarul, cu toți vecinii și cu tot venitul. Deci, până la începutul veacului al XVII-lea o parte din moșneni își pierduseră proprietatea, fuseseră aserviți. Pleașovul de Jos fusese cumpărat de Mihai Viteazul înainte de a ajunge pe tron când era mare stolnic în vremea lui Mihnea Voievod 1577-1583. Două sate Pleașov se constată și în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. La Fotina apar satele “Pleașovul-Rumani” și “Pleașovul Sârbi”. Pe harta din 1835 satul “Pleașovul Rumâni” apare trecut cu 95
Pleașov, Teleorman () [Corola-website/Science/301822_a_303151]
-
Diicu (I) Buicescul, nepotul lui Matei Basarab stăpânind satul Profa; Radu Fălcoianu, însurat cu strănepoata lui Diicu Buicescul; Barbu Văcărescu, fiul lui Enăchiță Vacărescu; Hamza din Spineni, important boier de la curtea voievodului Radu Șerban; Drăghici Cantacuzino, fiul mai mare al stolnicului Constantin Cantacuzino, cel ucis la Snagov etc. Începând cu secolul al XIX-lea satele comunei apar în toate hărțile și catagrafiile Țării Românești. Satele comunei, în timp, au făcut parte din diverse plase (din 1911 se găsesc toate satele în
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
Constantin Hurmuzachi și a soției sale, Ruxanda. Părinții săi s-au mutat în anul 1804 în Bucovina, la moșia din Cernăuca, pe care familia o deținea din jurul anului 1680. Doxachi s-a căsătorit în anul 1810 cu Iuliana Murguleț, fiica stolnicului Iordache Murguleț din satul Mihalcea și au avut împreună 12 copii, din care 7 copii au trecut de vârsta copilăriei: Constantin, Eudoxiu, Gheorghe, Alexandru, Nicolae, Eufrosina și Eliza. Doxachi a intrat în posesia moșiei după moartea mamei sale, renunțarea la
Cernăuca, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311755_a_313084]
-
episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei; după mamă, se trăgea din familia Lăcustenilor din Locusteni - Dolj. 1816 - După moartea timpurie a părinților, este crescut de o soră a mamei, căsătorită cu stolnicul Nicolae Hiotu, la Craiova. Are ca tovarăș de învățătură pe viitorul poet Grigore Alexandrescu; a învățat limba greacă și limba franceză. După încercări de versificare în grecește, la stăruința lui Ion Voinescu II va scrie poezii în limba română. 1827
Vasile Cârlova () [Corola-website/Science/297751_a_299080]
-
25 martie 1545 a menținut în funcții și chiar a promovat patru dregători ai predecesorului său. Cronica țării consemnează că la două săptămâni după instalare a poruncit ca să fie uciși mai mulți boieri printre care: Coadă vornicul, Radul comisul, Dragul stolnicul, Stroe spătarul, și Vintilă comisul. Cronica mai menționează că ei au fost și torturați pentru a dezvălui unde sunt banii și bijuteriile ascunse pentru a fi vărsate la tezaur. În urma acestui măcel, o parte din marea boierime și rudele celor
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
-o bătălia de la Periș, din 24 august 1546, când oastea boierilor pribegi a fost atacată prin surprindere și nimicită de . La începutul lui 1548 are loc o nouă plecare în pribegie a boierilor rămași în țară, în frunte cu: Stoica stolnicul, Vintilă vornicul, Radu marele logofăt și Pârvu postelnicul. În aceste condiții se produce o regrupare a boierilor pribegi și în același an are loc a doua confruntare. Având în frunte un pretendent tânăr, însoțiți și de 1000 de mercenari secui
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
Bisericească, 1943, nr. 3, p. 151 - 152). Nicolae Iorga în Hârtii din arhiva mănăstirii Hurezului (București, 1907, p. 192 -193, 273, 303 - 304) reda pe scurt acest zapis, iar despre schitul Bodești - Vâlcea spune că: "a fost ridicat de vel Stolnicul Constandin Obedeanu împreună cu alți boieri ... pe vreme ce era parte de țară supt stăpânirea nemților înzestrând-o cu moșia Foleștii de Sus cumpărată de la Radu Bujoreanu dând-o schitului pentru pomană ca să fie de chiverniseala părinților ce vor viețui acolo
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
Stolnici este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Cochinești, Cotmeana, Fâlfani, Izbășești, Stolnici (reședința) și Vlășcuța. Localitatea este cunoscută în primul rând ca fostă moșie a familiei de boieri Bălăceanu-Stolnici. Chiar emblema comunei Stolnici (trei săgeți încrucișate
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
Stolnici este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Cochinești, Cotmeana, Fâlfani, Izbășești, Stolnici (reședința) și Vlășcuța. Localitatea este cunoscută în primul rând ca fostă moșie a familiei de boieri Bălăceanu-Stolnici. Chiar emblema comunei Stolnici (trei săgeți încrucișate cu vârful în jos, pe un scut cu fond alb) face parte din simbolistica blazonului familiei
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
Stolnici este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Cochinești, Cotmeana, Fâlfani, Izbășești, Stolnici (reședința) și Vlășcuța. Localitatea este cunoscută în primul rând ca fostă moșie a familiei de boieri Bălăceanu-Stolnici. Chiar emblema comunei Stolnici (trei săgeți încrucișate cu vârful în jos, pe un scut cu fond alb) face parte din simbolistica blazonului familiei Bălăceanu. Documentele cât și dovezile arheologice din perimetrul comunei Stolnici sunt concludente pentru dovedirea continuității populației românești pe aceste meleaguri. Una
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
ca fostă moșie a familiei de boieri Bălăceanu-Stolnici. Chiar emblema comunei Stolnici (trei săgeți încrucișate cu vârful în jos, pe un scut cu fond alb) face parte din simbolistica blazonului familiei Bălăceanu. Documentele cât și dovezile arheologice din perimetrul comunei Stolnici sunt concludente pentru dovedirea continuității populației românești pe aceste meleaguri. Una dintre aceste dovezi o reprezintă urmele castrului Transalutan în Muntenia la 10-15 km de Olt, construit în timpul lui Septimius Severus pentru a proteja mai bine linia de apărare de pe
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
cenușă, cu resturi de ceramică verde din epoca bronzului, deci de mai bine de 2000 de ani, iar în punctul Valea Pietrii, tot pe Vlăscuța, s-au găsit cărămizi și cranii de oameni, acesta constituind o veche vatră a satului Stolnici. Prima atestare documentară pentru satul Stolnici datează din anul 1557, din data de 20 noiembrie, când Pastrascu Voievod (Pastrascu cel bun) întărește prin danie pe Ion Clucer din Stolnici cu o moșie în Izvorani, după care au urmat alte danii
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
din epoca bronzului, deci de mai bine de 2000 de ani, iar în punctul Valea Pietrii, tot pe Vlăscuța, s-au găsit cărămizi și cranii de oameni, acesta constituind o veche vatră a satului Stolnici. Prima atestare documentară pentru satul Stolnici datează din anul 1557, din data de 20 noiembrie, când Pastrascu Voievod (Pastrascu cel bun) întărește prin danie pe Ion Clucer din Stolnici cu o moșie în Izvorani, după care au urmat alte danii întărite de Mihnea Voievod. Din aceeași
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
și cranii de oameni, acesta constituind o veche vatră a satului Stolnici. Prima atestare documentară pentru satul Stolnici datează din anul 1557, din data de 20 noiembrie, când Pastrascu Voievod (Pastrascu cel bun) întărește prin danie pe Ion Clucer din Stolnici cu o moșie în Izvorani, după care au urmat alte danii întărite de Mihnea Voievod. Din aceeași perioadă este atestat și satul Cochineștii de Sus, din anul 1563, din data de 2 aprilie, când Petru Voevod întărește ocina în Cochineștii
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
urmat alte danii întărite de Mihnea Voievod. Din aceeași perioadă este atestat și satul Cochineștii de Sus, din anul 1563, din data de 2 aprilie, când Petru Voevod întărește ocina în Cochineștii de Sus lui Voncilă și fiului acestuia, Oancea. Stolnici și extinderea lor s-a făcut în lungul văii Cotmeana mai târziu. Astfel, pe harta rusă din anul 1835 sunt semnalate satele Izbășești, Stolnici, Vlășcua pe stânga Cotmenei și Cochinești și Căcărezeni (azi satul Cotmeana), pe dreapta râului. Primii locuitori
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
aprilie, când Petru Voevod întărește ocina în Cochineștii de Sus lui Voncilă și fiului acestuia, Oancea. Stolnici și extinderea lor s-a făcut în lungul văii Cotmeana mai târziu. Astfel, pe harta rusă din anul 1835 sunt semnalate satele Izbășești, Stolnici, Vlășcua pe stânga Cotmenei și Cochinești și Căcărezeni (azi satul Cotmeana), pe dreapta râului. Primii locuitori ai satelor ce aparțin comunei Stolnici au fost țărani români așezați ca și clăcași pe moșia boierilor Bălăceni sau moșeneni, ocupația principală fiind cultivarea
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
făcut în lungul văii Cotmeana mai târziu. Astfel, pe harta rusă din anul 1835 sunt semnalate satele Izbășești, Stolnici, Vlășcua pe stânga Cotmenei și Cochinești și Căcărezeni (azi satul Cotmeana), pe dreapta râului. Primii locuitori ai satelor ce aparțin comunei Stolnici au fost țărani români așezați ca și clăcași pe moșia boierilor Bălăceni sau moșeneni, ocupația principală fiind cultivarea terenului și creșterea animalelor. Un rol deosebit l-a avut familia Bălăceanu, care de-a lungul timpului a construit în vatra satului
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
clăcași pe moșia boierilor Bălăceni sau moșeneni, ocupația principală fiind cultivarea terenului și creșterea animalelor. Un rol deosebit l-a avut familia Bălăceanu, care de-a lungul timpului a construit în vatra satului biserica, primăria, moara și conacul boieresc. Comuna Stolnici este, în conformitate cu prevederile legii nr. 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, o comună de rangul III și se compune din următoarele sate: Compartiment de prevenire format din șef serviciu pompieri, 6 formații de intervenție la nivelul
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]