289 matches
-
Eminescu (1969) G. Călinescu recunoaște că și-a însușit observațiile lui Torouțiu, bineînțeles fără eleganța de a-l nominaliza și voi cita tot in extenso: "Capitolele Filozofia teoretică și Filozofia practică erau fundamentale, și esența o spusesem înainte. Cu toată strîmbătura de suficiență a unui așa-zis specialist, care el însuși nu putuse scrie în această materie decît niște lamentabile platitudini, calea cea justă e aceea indicată de mine. Dar prima redacție suferea de vina unui entuziasm încercînd a scoate cu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de obstrucție, comentase cândva. Cei zece ani ai Troiei reduși la treizeci de secunde de pirotehnie și balistică. Arhitectură urbană, geometrie, haos. Pentru Faulques, acea fotografie era reprezentarea grafică nimerită: incertitudinea teritorială. Amintirea discuției cu Markovic i-a smuls o strâmbătură de uimire. Croatul putea să nu aibă educație teoretică, dar nimeni nu-i putea nega intuiția și subtilitatea. Strădania de a supraviețui oricărui fapt, mai ales războiului, era o școală bună. Te obliga să revii asupra ta și-ți oferea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Guelta Zemur. Când așteptau momentul potrivit ca să părăsească refugiul dintre stânci, fugind cincizeci de metri fără acoperire (Cine iese primul? Întrebase, neliniștit, luptătorul care avea să-i acopere cu gloanțele din Kalașnikovul lui), Olvido pipăise buzunarul lui Faulques cu o strâmbătură batjocoritoare, privindu-l foarte fix, cu irisurile verzi ieșite din orbite din cauza strălucirii soarelui deasupra nisipului și cu stropișori minusculi de sudoare pe frunte și buza superioară. Sper că ai obolul pentru Caron, spusese, cu răsuflarea Întretăiată de lăcomia cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
să mă asigur că va fi un joc curat de ambele părți. - Nu-mi Închipui cum ar fi să te strangulez cu mâinile goale. Sunt prea bătrân pentru așa ceva. - Dramatizezi, domnule Faulques. Pictorul de război n-a putut evita o strâmbătură. Ori poate o urmă de zâmbet. A dat din cap, a făcut câțiva pași, a terminat să-și pună În ordine ustensilele de pictură și s-a oprit iar În fața lui Markovic. Croatul venise cu un sfert de oră mai
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
CONSTANTIN OLARIU ADEVĂRURIASCUNSE Împreună biruință sau va veni întunericul pentru toți rumunii. Diogio DOUĂ MII DE ANI DE ÎNTUNERIC Adevărurile totdeauna au supărat pe lichele și tîmpiți, iar istoria noastră colcăie de strîmbăturile și sluțeniile lor pentru că vremurile au fost scrise de ghioagele unor nevolnici și nu de mințile oamenilor legați cu sufletul de neamul românesc. Fiecare a cîntat la struna puterii sau a idioților pe care vremelnicia și ticăloșia i-a cocoțat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
că da, domnule căpitan. Ă Presupun că ești în stare să netezești orice bucată de metal strîmbă și crăpată, fie ea din fierul cel mai tare, nu-i așa, fierarule? Ă Așa e, domnule căpitan, cred că pot netezi toate strîmbăturile și crăpăturile, afară de una singură. Ă Atunci, uite ce e, exclamă Ahab ațîțat, înaintînd spre fierar și sprijinindu-se cu amîndouă mîinile de umerii lui. Privește, uită-te aici... aici... ești în stare să ștergi o cută ca asta, fierarule
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de istorioare despre căsătorii dintre fete fără zestre și bătrâni bogați, zgârciți, jinduind la tinerețe. Așa încât un alt fel de alianță conjugală, în societatea burgheză, ne părea imposibil. Ne străduiam să descoperim în trăsăturile lui Norbert o răutate vicioasă, o strâmbătură de satisfacție prost ascunsă. Dar expresia lui rămânea simplă și loială, ca a îndrăzneților exploratori din ilustrațiile cărților noastre de Jules Verne. În plus, bătrânul acela cu barbă lungă și albă nu avea pe atunci decât patruzei și opt de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
podoaba aceea în mijloc. Conștiincios, Charlotte sublinia toate greșelile de accent sau de gramatică. Din adâncurile aurii ale chihlimbarului se ivea pe neașteptate un oraș cu frunzișuri frumoase de toamnă. Știa că va trebui să îndure o oră întreagă micile strâmbături ale acelei copile mari și grăsuțe, îmbrăcată superb, apoi, într-un colț al bucătăriei, avea să primească, înmânat de o cameristă, un pachet, resturile de la prânz, iar pe stradă va aștepta o ocazie potrivită ca să fie singură cu farmacista și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
liniștea albă a maidanelor pe care le străbătuse de atâtea ori în copilărie... Cu cele două ferestre înguste ale sale, izba părea să o zărească de departe. Da, casa o privea apropiindu-se, fațada ei ridată era însuflețită de o strâmbătură imperceptibilă, de bucuria amară a revederii. Charlotte nu spera mare lucru de la vizita aceea. Se pregătise de mult să afle vești care nu aveau să lase nici o speranță: moartea, nebunia, dispariția. Sau pur și simplu o absență, inexplicabilă, firească, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
scurtă de lână. Clapele șepcii lui unduiau ușor în adierea rece. Picioarele lui goale înfipte în zăpadă mă fascinau. Nemaiânțelegând nimic, am sărit din barcă și m-am dus la el. Auzind scârțâitul pașilor mei, s-a întors brusc. O strâmbătură de durere îi crispa obrazul. Flăcările focului nostru de lemne se reflectau în ochii lui cu o fluiditate neobișnuită. S-a grăbit să-și șteargă sclipirile acelea cu mâneca. „Ah, fumul ăsta!”, a mormăit el clipind din ochi și, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o zumzăială compactă. Se auzea sfârâitul mânios al uleiului într-o tigaie, duetul feminin și masculin dintr-o ceartă, amestecul de voci și de muzică de la mai multe radiouri... I-am aruncat o privire Charlottei, ridicând din sprâncene cu o strâmbătură batjocoritoare. Ea a ghicit fără efort ce voia să spună zâmbetul meu. Dar marele furnicar trezit nu a părut să o intereseze. A vorbit numai când am ajuns în stepă: - Iarna trecută, mi-a spus ea în franceză, i-am
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fiu de cavaler, de necuratul vrăjmaș. Cinci demoni deodată au intrat în bietul Tom: al desfrîului, Obidicut; Hoberdidance, prințul mu ten iei; M a h u , a l hoți ei; M odo, a l uc id er îi ; Flibbertiggibet, al strîmbăturilor, care acum a intrat în cameriste și-n fetele-n casă. Așa că, fii binecuvîntat, stăpîne. GLOUCESTER: Ia punga-mi tu, de-a' cerului năpaste Smerit spre chinul tot. Că sînt nenorocit Te face mai ferice. -Așa vrea cerul. Cel prea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nu poate fi îndoielnică. El creează pentru critică o atmosferă prielnică; Deși muncește - n-are spirit de comandă, Iată că-l voi critica aspru aci - ca dovadă. Și măgarul cercetează pe leu la figură. Acesta face o amară și rea strâmbătură. Măgarul e lac de sudoare, iar glasu-i devine atât de amical Că nu-l întrece nici un instrument muzical! - Îl voi critica fără remușcare, Căci cine din noi, s-o recunoaștem, lipsuri nu are Aci leul binevoi să zâmbească Gândind în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au ilustrat Cununa aceea mare el poate ar fi luat; De n-ar fi fost atâta poporului amic, Și-n docta sa pictură de n-ar fi pus nimic Din gluma cea urâtă și josnice figuri, Și fără de rușine atâtea strâmbături; De n-ar fi adus pe scenă bufonu-n loc de fin, Și-n față cu-n Terențiu pe prostul Tabarin. În sacul ist ridicol în care Scapin zace Nu recunosc poetul ce Mizantropul face." (Tr. rom. de A. Naum) 49
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]